Cuvinte care rimează cu mâinile; rime cu mâinile
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "mâinile":

Sus

Rime cu 2 silabe:

zile ploile oile foile voile mile bile
Sus

Rime cu 3 silabe:

marile vremile vocile viile viețile văile ușile urile textile țările stabile stările școlile scările rocile roțile porțile plățile plăcile pieile părțile orile nopțile muncile mobile morțile mințile miile mările mâinile lunile lumile limbile legile iile gurile grijile fugile florile firile dățile curțile copile cozile cărțile căile bolile benzile grinzile băile vrăjile verile vacile utile tălpile străzile știrile stâncile sorțile slăvile sforile serile sălile reptile rănile puștile pâinile păcile orgile nunțile nucile nobile nevoile morile mingile mărcile lămpile iernile gropile frunțile fricile fosile dungile dările culmile crucile crengile corzile cojile civile cheile blănile băncile bălțile argile zorile vinile trebile țepile șeile punțile pungile picile paștile oștile lentile lăzile gărzile furcile căzile burțile berile bărcile bărbile
Sus

Rime cu 4 silabe:

fabricile zborurile vremurile vorbirile vinurile versurile vederile vârfurile vânturile valorile uzurile urmările urechile unghiurile tumorile tulpinile tuburile trecerile torurile tonurile titlurile tipurile timpurile tehnicile taliile studiile structurile straturile stilurile stațiile staturile sporturile speciile spațiile solurile șirurile seriile sensurile scrisurile scrierile scopurile schimbările schimburile sărurile sarcinile roșiile romurile rolurile ritmurile repezile regulile reacțiile râurile rândurile puterile propriile probabile privirile primurile prețurile practicile poturile posturile posibile porturile podurile planurile picturile perechile păsările părerile pădurile ordinile ochiurile nodurile naturile nașterile muzicile mulțimile modurile mișcările mediile măsurile mașinile mărimile măriile marginile mărfurile mâncările lungimile luminile lucrurile lucrările locurile lipsurile liniile lăpturile lacurile jururile jocurile inimile ideile icurile ierburile hârtiile gusturile grupurile gerurile genurile găurile funcțiile formările focurile figurile femeile felurile fapturile evurile epocile durerile dulciurile drumurile drepturile daturile darurile dansurile cursurile culturile culorile creșterile corpurile copiile conturile conurile clădirile ciupercile chimurile cercurile cazurile câturile caturile cărnurile capurile câmpurile căldurile bunurile bucățile boturile bătăile aripile arcurile flăcările zidurile zăpezile vânzările valurile unirile trunchiurile trenurile treburile tivurile țărmurile tăierile supturile sucurile soțiile somnurile soiurile simțurile sensibile sculpturile scrisorile scândurile scăderile rosturile rochiile resturile rangurile ramurile purtările pulberile prafurile pomenile plumburile plecările plăcerile pierderile piepturile picurile peșterile paturile pasurile parcurile paginile opturile opririle opurile neamurile nasurile mersurile mânecile malurile logicile largurile lanțurile irurile intrările ieșirile grupările greșelile grăsimile grămezile grădinile golurile globurile glasurile ghețurile gesturile gâturile gardurile gândirile gândurile găinile fundurile funcțiunile fumurile frigurile fondurile fâșiile falsurile discurile dificile dealurile cutiile cronicile criticile coșurile cornurile corurile comenzile colțurile ciocurile ciclurile chipurile cetățile cererile certurile cerurile carurile capabile cântările câmpiile calcurile căderile cablurile bordurile blocurile blănurile averile ariile arderile zemurile voturile vizibile viorile unghiile turnurile tunurile trupurile tronurile triburile trestiile tratările trăsurile tragerile timbrurile țigările tăriile sulfurile sulurile statuile sporurile spinările surorile solubile sfaturile septurile sediile secțiile scurgerile șanțurile salturile șahurile săgețile săbiile rășinile râsurile pustiile punerile prostiile proiectile premiile prăjinile poveștile poruncile porțiile pornirile plusurile plugurile pisicile piedicile păturile patriile panglicile oglinzile muchiile mlaștinile miturile minunile minciunile miezurile marmurile măririle mâniile maniile luturile lovirile linurile lecțiile lățimile laturile lacrimile inutile intrigile imobile imnurile herniile gresiile grațiile grafurile furtunile furturile furiile funiile fronturile frânghiile fluxurile fluviile flexibile fântânile fânurile facturile erorile duhurile dreptățile dovezile dosurile domniile dojenile descrierile creările craniile coturile colurile codurile circurile chinurile chefurile cenușile ceasurile cămășile calmurile căciulile boxurile boburile basurile barurile axurile
Sus

Rime cu 5 silabe:

nivelurile bumbacurile uscaturile unitățile uleiurile tulburările trăsăturile transporturile transformările țesuturile țesăturile terenurile teoriile soluțiile situațiile simbolurile sfârșiturile serviciile senzațiile sărbătorile relațiile regiunile raporturile radiațiile rădăcinile proporțiile producțiile principiile presiunile pozițiile porțiunile politicile poeziile petrolurile pământurile oțelurile noțiunile nimicurile mirosurile mijlocurile melodiile materiile mătăsurile măsurările loviturile localurile legăturile jumătățile judecățile istoriile întâmplările însușirile industriile încăperile înălțimile imaginile greutățile formațiile familiile expresiile energiile domeniile direcțiile dezvoltările deplasările denumirile cuprinsurile creațiile construcțiile conducerile condițiile concepțiile compunerile cercetările cavitățile cantitățile calitățile bisericile băuturile avuturile așezările ansamblurile adunările acțiunile acordurile betonurile viitorurile vibrațiile veniturile variațiile variabile vânătorile ucisurile tutunurile transmiterile traducerile tradițiile totalurile ținuturile tensiunile tablourile susținerile suporturile supărările strălucirile stomacurile stațiunile stăpânirile spinăriile socotelile secțiunile secrețiile rugăciunile rotațiile republicile religiile regimurile reducerile rațiunile răspunsurile rămasurile provinciile protecțiile producerile prelucrările pregătirile povestirile porumburile populările petrecerile pasiunile pălăriile opusurile opiniile onorurile ocaziile obținerile nisipurile necazurile națiunile mobilurile misiunile meseriile memoriile mănăstirile logosurile libertățile leziunile întrecerile întinderile intențiile infecțiile îndoielile închisorile încercările impresiile hotărârile galeriile folosirile favorabile făinurile facultățile expunerile exprimările emoțiile eforturile distrugerile discuțiile discursurile deschiderile depunerile demnitățile datoriile cunoașterile culegerile corăbiile convențiile consumurile concursurile comportările complexurile completurile comestibile comerțurile comediile combustibile coloniile colecțiile cimenturile chestiunile cheltuielile canalurile bucuriile bacteriile atențiile atacurile armoniile arginturile aplicările apărările afacerile adâncimile adâncurile viziunile victoriile uniunile umflăturile triunghiurile tracțiunile temeiurile suspensiile suburbiile stabilirile șireturile simfoniile separările scobiturile săriturile săptămânile rotundurile ridicările reprobabile repetările remarcabile refacerile răspândirile pronunțările proiecțiile profiturile profilurile primejdiile primăverile prilejurile priceperile prezentările pretențiile preparările prelungirile preciziile prealabile prăjiturile polițiile politețile plantațiile picăturile pătrunderile panourile orezurile nutrețurile notațiile neplăcerile neliniștile nebuniile navigabile murdăriile moralurile mănunchiurile luciurile liturghiile lingvisticile întregimile întrebările întoarcerile întinsurile însemnările inscripțiile înmulțirile infracțiunile înclinările încălzirile impulsurile imperiile împărțirile îmbinările garniturile frumusețile favorurile fanteziile exploziile eseurile edițiile ecuațiile dulapurile dinastiile diminețile dezordinile deșerturile descărcările deprinderile depresiunile densitățile deformările cusăturile convorbirile convingerile contururile contracțiile consiliile confuziile concluziile companiile cochiliile câștigurile cărămizile buruienile broderiile bogățiile birourile belșugurile contrariile aviațiile atracțiile atingerile
Sus

Rime cu 6 silabe:

varietățile totalitățile teritoriile temperaturile societățile reliefurile realitățile radiourile proprietățile propozițiile populațiile organizările operațiile obligațiile obiceiurile modificările manifestările literaturile întreprinderile intensitățile instituțiile instalațiile informațiile indicațiile începuturile împrejurările evoluțiile dispozițiile dimensiunile determinările contribuțiile conținuturile compozițiile circulațiile categoriile capacitățile automobile atitudinile amestecurile afecțiunile activitățile vegetațiile succesiunile sedimentările revoluțiile respirațiile reproducerile reprezentările realizările publicațiile preocupările oscilațiile orificiile orientările opozițiile observațiile nenorocirile necesitățile mitologiile minereurile matematicile localitățile învelișurile învățăturile introducerile întreruperile intervențiile interpretările înțelesurile înțelegerile înregistrările înfățișările încurcăturile hidrocarburile generațiile funcționările fotografiile filozofiile extremitățile explicațiile execuțiile executările emisiunile economiile diviziunile divinitățile dificultățile desfășurările deschizăturile deosebirile constelațiile comunitățile comunicările competițiile combinațiile ceremoniile cauciucurile căsătoriile călătoriile asociațiile apropierile aparițiile antichitățile ambarcațiile aluaturile alimentările alcoolurile afirmațiile adevărurile adăposturile acumulările absoluturile utilizările universurile tonalitățile terapeuticile superstițiile subdiviziunile semitonurile ritualurile reparațiile profesiunile prieteniile orizonturile ocupațiile nemulțumirile navigațiile municipiile modalitățile majoritățile inspirațiile îndepărtările încrucișările încrengăturile încărcăturile impuritățile împrumuturile împletiturile idealurile hemoragiile gospodăriile formațiunile expozițiile expedițiile exercițiile exclamațiile excitațiile examinările eroziunile eliminările eliberările edificiile descoperirile descompunerile contaminările constituțiile clasificările cavaleriile capitalurile bucătăriile bijuteriile bibliotecile atribuțiile
Sus

Rime cu 7 silabe:

semnificațiile organizațiile comunicațiile caracteristicile autoritățile universitățile sensibilitățile posibilitățile personalitățile întrebuințările colectivitățile articulațiile aeroporturile acoperișurile specialitățile reprezentațiile radiografiile precipitațiile intoxicațiile fortificațiile considerațiile confecționările civilizațiile
Sus

Rime cu 8 silabe:

particularitățile
Sus

Rime cu 9 silabe:

telecomunicațiile
Sus

Definiții din DEX:

MẤNĂ, mâini, s. f. I. 1. Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. ◊ Loc. adj. De mână = a) făcut cu mâna, lucrat manual; b) (despre unelte, instrumente) acționat manual. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) mâna dreaptă (sau stângă) = pe partea dreaptă (sau stângă). Pe sub mână = pe ascuns, clandestin. În mână = direct, personal. Mână-n mână = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. Peste mână = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). ◊ Expr. (Pop.) A bate (sau a da) mâna (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). A(-și) da mâna (cu cineva) = a) a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; b) a se alia, a colabora. A putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (Pop.) A se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs = a râde cu mare poftă, în gura mare. A pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva) = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. A pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept = a muri. A se spăla pe mâini = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). A da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. Cu mâna goală = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; p. ext. fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. A avea (sau a fi la cineva) mâna = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. A trece (sau a ceda) mâna (cuiva) = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. (O) mână de ajutor = (mai ales în legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a solicita”, „a fi”) sprijin, ajutor. A lega cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de mâini și de picioare = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. A avea (ceva) pe mână = a dispune de ceva. A pune mâna = a) a face, a întreprinde ceva; b) a fura. A pune mâna pe ceva = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). A pune mâna pe cineva = a) a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; b) a găsi pe cel de care ai nevoie. A-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în gât) = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. A pune (cuiva) mâna în cap = a lua (pe cineva) la bătaie. A-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap = a avea noroc, a-i merge totul din plin. A-i lua (cuiva) boala (sau durerea) cu mâna = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. Cu mâinile încrucișate (sau în sân, în buzunar) = inactiv. A pune mână de la mână = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. A avea mână ușoară sau a fi ușor de mână = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). A fi greu de mână = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). A avea mână bună sau a fi bun de mână = a) a fi îndemânatic, priceput; b) a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. A-și face mână bună la (sau pe lângă) cineva = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. A lua cu o mână și a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult, a fi risipitor. A fi mână largă = a fi darnic, generos. (Fam.) A fi mână spartă = a fi risipitor. A avea (sau a fi) mână strânsă = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. A-i da cuiva mâna (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). Una la mână, se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. A fi mâna dreaptă a cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A cere mâna cuiva = a cere în căsătorie. Sărut mâna (sau mâinile), formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. Cu mâna lui (sau mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. A scoate castanele (sau cărbunii) din foc cu mâna altuia = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. Cu amândouă mâinile = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (Fam.) A avea (sau a fi cu) mână lungă = a fi hoț, pungaș. (A fi om) cu dare de mână = (a fi om) înstărit, bogat. (Pop.) A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. A avea mâna curată (sau mâinile curate) = a fi cinstit. A primi (sau a lua) în mână = a primi o sumă netă. A duce de mână (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). De la mână până la gură = foarte repede, în timp foarte scurt. Cu mâinile la piept sau cu căciula în mână = într-o atitudine umilă; supus, smerit. Cu mâna pe inimă (sau pe cuget) = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. A ajunge pe mâini bune = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. A-și lua mâinile de pe cineva = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. Din mână în mână = de la unul la altul, de la om la om. A da mâna cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. A da pe mâna justiției = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. A fi (sau a cădea, a încăpea etc.) la (sau pe) mâna cuiva = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. A avea pe cineva sub mână = a avea pe cineva sub control, în subordine. (A fi) mână de fier sau mână forte = (a fi) om energic, autoritar. Politică de mână forte = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. ◊ Compus: mâna-Maicii-Domnului = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici (Anastatica hierochuntica). ♦ Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). ◊ Mână de lucru = muncitor. Mână moartă = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în cont. 2. Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. ◊ (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”, indică proporții foarte mici) O mână de om. (Urmat de un substantiv la pl., indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) O mână de oameni. 3. (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. ◊ Loc. adj. (Pop.) De toată mâna = de toate felurile, de toate categoriile. II. Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (I 1) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. ◊ Mână curentă = balustradă. – Lat. manus.

MÂN//Ă mâini f. 1) Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc. 2) Partea extremă a acestor membre care cuprinde palma şi degetele. ♢ Cu amândouă mâinile din toată inima; fără nici o rezervă. A-şi spăla mâinile (sau a se spăla pe mâini) a nu lua asupra sa nici o răspundere. A avea mâinile curate a fi om cinstit. De ~a întâi (a doua) de calitatea sau categoria întâi (a doua). De toată ~a fel de fel; de tot soiul. Pe sub ~ pe ascuns. A bate (sau a da) ~ (sau palma) a încheia o tocmeală. A da ~a cu cineva a) a se saluta cu cineva prin strângere de mână; b) a-şi uni eforturile în vederea unor acţiuni comune. A face cu ~a a semnaliza ceva cu ajutorul mâinii. A da (sau a întinde) o ~ de ajutor a veni în ajutorul cuiva. A-şi muşca mâinile a se căi amarnic. A pune (sau a încrucişa) mâinile pe piept a muri. A pleca (a se în-toarce) cu ~a goală a pleca (a se întoarce) fără a obţine ceva. A avea la ~ pe cineva a dispune de ceva compromiţător despre cineva; a avea în puterea sa. A-i lega cuiva mâinile (sau a-l lega pe cineva de mâini şi de picioare) a face pe cineva să nu poată acţiona. A avea ~ liberă a dispune de libertate deplină. A pune ~a pe ceva a intra în posesia unui lucru. A-şi pune mâinile în cap a se îngrozi de ceva. A ridica ~a asupra cuiva a încerca să lovească pe cineva. A sta cu mâinile în buzunare (în sân, în şolduri, încrucişate) a sta degeaba; a nu lucra. A fi (sau a avea) ~ spartă a fi risipitor; a cheltui fără socoteală. A avea (sau a fi cu) ~ largă a fi darnic. A fi cu ~a lungă (sau a fi lung la ~) a avea obiceiul să fure. A fi ~a dreaptă a cuiva a fi omul de încredere al cuiva. A cere ~a (unei fete, femei) a cere în căsătorie. A avea ~ de fier a fi autoritar şi sever. A uita de la ~ (până) la gură a uita foarte repede. O ~ spală pe alta (şi amândouă obrazul) se spune când una din părţi caută să justifice acţiunile alteia pentru ca să nu iasă la iveală lucruri urâte (necinstite). Ce-i în ~ nu-i minciună se spune când cineva nu crede în promisiuni, ci numai în ceea ce este real, concret. A pune ~ de la ~ a contribui în comun la o acţiune (adunând bani de la toţi). A lua cu o ~ şi a da cu alta a fi darnic. A da cu o ~ şi a lua cu două a fi hrăpăreţ. 3) fig. Persoană, individ ca autor al unei acţiuni. ♢ ~ de lucru forţă de lucru. 4) Cantitate mică de ceva, atât cât încape în palmă. O ~ de făină. 5) fig. Număr redus de unităţi; cantitate mică. O ~ de oameni. 6) Categorie sau clasă socială; treaptă. ♢ De toată ~a de toate categoriile. [G.-D. mâinii] /<lat. manus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

MÂNĂ s. 1. (ANAT.) membru superior, (înv. şi reg.) brâncă. (Omul are două ~îini şi două picioare.) 2. (ANAT.) (pop. şi fam.) labă. (Nu pune ~ pe mine!) 3. v. braţ. 4. v. palmă. 5. mână de lucru v. forţă de muncă. 6. v. pumn. 7. (BOT.) mâna-Maicii-Domnului (Anastatica hierochuntica) = (reg.) palma-sfintei-Mării. 8. mână curentă v. balustradă. 9. (TEHN.) braţ, crac, margine, mâner, pervaz, spetează, (reg.) condac, cotoi. (~ la ferăstrău.) 10. v. bată. 11. (TEHN.) braţ, furcă, stâlp, (reg.) ciocan, cujbă. (~ la războiul de ţesut.)

MÂNĂ s. v. calitate, cocârlă, condiţie, femeiuşcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănuşă, măsea, muieruşcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, spetează, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.008s