Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "bot": (vezi și boț)
SusRime de gradul 3:
SusRime de gradul 4:
tot
preot
zgomot
scot
pot
clopot
vot
cot
pilot
azot
înot
netot
lot
nepot
tricot
ciot
complot
got
despot
idiot
fanariot
patriot
capot
fot
clocot
balot
chilot
fagot
chiot
hohot
zigot
pivot
bigot
iot
cașalot
ostrogot
antidot
troscot
ropot
șipot
mafiot
vizigot
compatriot
tropot
borhot
spot
șopot
chicot
hughenot
bergamot
chivot
compot
bleot
dohot
antricot
matelot
sacerdot
ilot
boicot
poliglot
zlot
foxtrot
taragot
drot
strănepot
magot
peridot
grohot
plot
oligopot
scrot
picot
cipriot
contrafagot
creozot
biot
șot
enot
homozigot
trencicot
ocelot
incot
epidot
heterozigot
copilot
hotentot
coiot
culot
ancorot
simbiot
autopilot
ecolot
pseudopatriot
procariot
șrot
sanculot
pișcot
fărșerot
timariot
simpatriot
tercot
covercot
giropilot
răznepot
camarot
axolot
încot
actinot
jocot
teracot
razmot
șeviot
masicot
multispot
antizgomot
Sus
Sus
Definiții din DEX:
BOT, boturi, s. n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (și nasul). ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. A se șterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit să renunțe (la ceva). A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față. (Fam.) A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie. (Fam.) A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. A face bot = a se supăra, a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; vârf; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică. Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei. – Et. nec.
BOȚ1, boțuri, s. n. Cocoloș. – Et. nec.
BOȚ2, boțuri, s. n. Bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore. – Din rus. boț.
BOT ~uri n. 1) Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura şi nasul. ♢ A bea la ~ul calului a bea ultimul pahar, în picioare, înainte de plecare. 2) depr. Cavitate a capului omului în care se află limba şi dinţii şi care serveşte ca organ al alimentaţiei şi al vorbirii; gură. ♢ A pune (pe cineva) cu ~ul pe labe a pune (pe cineva) la punct; a obliga la tăcere (pe cineva). A se şterge pe ~ de ceva a fi nevoit să renunţe la ceva de mult râvnit. A se întâlni (cu cineva) ~ în ~ a se întâlni (cu cineva) pe neaşteptate, faţă în faţă. A se pupa în ~ cu cineva a fi în mare prietenie cu cineva. A face ~ a se bosumfla. 3) Partea din faţă (ascuţită) a unui obiect. ~ul automobilului. ~ul pantofului. /Orig. nec.
BOŢ ~uri n. 1) Bucată sferică de dimensiuni reduse dintr-o materie; cocoloş. ~ de mămăligă. ♢ A face ~ a) a da formă rotundă unui lucru; b) a face să-şi piardă integritatea; a mototoli. 2) Bulgăre de făină sau de mălai, rămas nefiert într-o mâncare; cocoloş; bulz; bol. /Orig. nec.
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)BOȚ1, boțuri, s. n. Cocoloș. – Et. nec.
BOȚ2, boțuri, s. n. Bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore. – Din rus. boț.
BOT ~uri n. 1) Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura şi nasul. ♢ A bea la ~ul calului a bea ultimul pahar, în picioare, înainte de plecare. 2) depr. Cavitate a capului omului în care se află limba şi dinţii şi care serveşte ca organ al alimentaţiei şi al vorbirii; gură. ♢ A pune (pe cineva) cu ~ul pe labe a pune (pe cineva) la punct; a obliga la tăcere (pe cineva). A se şterge pe ~ de ceva a fi nevoit să renunţe la ceva de mult râvnit. A se întâlni (cu cineva) ~ în ~ a se întâlni (cu cineva) pe neaşteptate, faţă în faţă. A se pupa în ~ cu cineva a fi în mare prietenie cu cineva. A face ~ a se bosumfla. 3) Partea din faţă (ascuţită) a unui obiect. ~ul automobilului. ~ul pantofului. /Orig. nec.
BOŢ ~uri n. 1) Bucată sferică de dimensiuni reduse dintr-o materie; cocoloş. ~ de mămăligă. ♢ A face ~ a) a da formă rotundă unui lucru; b) a face să-şi piardă integritatea; a mototoli. 2) Bulgăre de făină sau de mălai, rămas nefiert într-o mâncare; cocoloş; bulz; bol. /Orig. nec.
Sus
Sinonime:
BOT s. 1. gură, (reg.) mordă, (Ban. şi Transilv.) flit. (Câinele apucă hrana cu ~ul.) 2. v. rât. 3. v. vârf. 4. v. proră. 5. pisc, (reg.) botniţă, bour. (~ de la luntre.)
BOT s. v. cruce, gură, măsea.
BOŢ s. v. bulz.
BOŢ s. v. măsea.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)BOT s. v. cruce, gură, măsea.
BOŢ s. v. bulz.
BOŢ s. v. măsea.