Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "mâini":
SusRime de gradul 2:
SusRime de gradul 3:
străini
termini
mașini
haini
rădăcini
plini
atitudini
îndeplini
fini
margini
determini
sprijini
puțini
marini
tulpini
lini
imagini
ordini
creștini
lumini
pini
sarcini
elimini
bizantini
divini
latini
bovini
sangvini
făini
grădini
înclini
pagini
deplini
defini
domini
combini
intestini
feminini
îmbini
găini
cristalini
ovini
declini
masculini
dezordini
mărgini
predomini
prăjini
clatini
rășini
mlaștini
altitudini
închini
spini
vecini
vini
împlini
rușini
alcalini
uterini
pricini
aptitudini
alpini
porcini
submarini
macini
senini
endocrini
încetini
zdruncini
rugini
ieftini
datini
crini
origini
alini
amplitudini
mini
întâmpini
martini
leșini
mărăcini
streșini
ciorchini
putini
salini
slănini
suspini
vizuini
corectitudini
extermini
caprini
canini
calvini
taurini
străchini
balerini
măslini
palatini
dezbini
meschini
virgini
clandestini
asasini
florentini
benedictini
scarpini
funingini
frasini
țelini
țarini
florini
sabini
certitudini
delfini
părtini
rogojini
felini
blajini
cabalini
libertini
similitudini
rabini
latitudini
suplini
preîntâmpini
alexandrini
bikini
cătini
complini
iacobini
ciuini
citadini
promptitudini
cetini
adamantini
vișini
paragini
arini
afini
longitudini
clini
pecingini
părăgini
cretini
rechini
bernardini
aldini
incertitudini
călini
ricini
cabotini
concubini
pătlagini
anini
bășini
ladini
multitudini
dafini
mișini
seini
sarazini
cocini
pelerini
ciulini
paltini
predetermini
mandarini
diamantini
leonini
smochini
asini
vicisitudini
mălini
peregrini
șovini
capucini
subalpini
prăștini
incorectitudini
plenitudini
celestini
doini
gratitudini
urdini
mezini
platitudini
carpatini
zmacini
exocrini
anodini
solicitudini
arlechini
acvilini
genuini
duzini
godini
benjamini
codini
blondini
androgini
puchini
pinguini
beduini
gardini
tretini
saturnini
franklini
recombini
andini
sibilini
neolatini
opalini
magnitudini
podini
sultanini
padini
exactitudini
beatitudini
faini
adulterini
adolescentini
capitolini
hialini
alevini
rozmarini
ingratitudini
cisalpini
levantini
superfini
autodefini
misogini
suprasarcini
rodini
filistini
bunghini
lindini
vitelini
gini
arhiplini
decrepitudini
yoghini
gruzini
ocini
girondini
hipercorectitudini
extrafini
consangvini
fiorini
solitudini
goștini
microcristalini
debrețini
ebenini
desuetudini
cavalini
habitudini
criptocristalini
consuetudini
paraxini
cervini
cromafini
contrapagini
bormașini
păcuini
obcini
transalpini
arșini
greghetini
intrauterini
lamantini
briliantini
transcarpatini
redefini
paladini
tamarini
opăcini
rectitudini
răzghini
părangini
stenohalini
draghini
longilini
viperini
inaptitudini
babuini
concitadini
servitudini
transmarini
univitelini
pangolini
eurihalini
țechini
orfelini
elefantini
paleocreștini
frichini
spadasini
patroclini
hipocristalini
algonkini
holocristalini
haramini
contadini
necorectitudini
hemicristalini
neuroendocrini
verosimilitudini
neordini
ghidrini
precreștini
flamini
turpitudini
ghibelini
brevilini
colini
miezuini
marsuini
calini
ruini
licurini
mansuetudini
turchini
extrauterini
protogini
consimilitudini
hebetudini
anticreștini
muezini
suprafini
frezmașini
supralumini
nemargini
mocasini
brăbini
catarini
policristalini
criselefantini
colatitudini
macrocristalini
portpagini
trinchetini
prelatini
semifini
inchietudini
disimilitudini
semiclandestini
lasitudini
SusRime de gradul 4:
întâlni
lâni
luni
ni
galbeni
proveni
deveni
bani
mâni
plani
germani
porni
romani
omeni
oameni
români
veni
ani
domni
cărni
reuni
stăpâni
prieteni
puni
leziuni
blăni
corni
cetățeni
somni
răni
țigani
toni
pomeni
uni
asemeni
hrăni
bătrâni
interveni
nebuni
băni
otomani
persani
pantaloni
reveni
ciocani
minciuni
dojeni
ciobani
bombăni
zdraveni
fântâni
vicleni
scormoni
dușmani
stârni
bușteni
troieni
ciocni
preveni
înlesni
trăncăni
cuveni
gemeni
întruni
izbucni
odihni
mâhni
ademeni
sâni
goni
cerni
pumni
conveni
bolovani
napoleoni
păgâni
cumpăni
nimeni
înnebuni
ciocăni
stânjeni
izgoni
jigni
juni
scorni
locuțiuni
rumeni
țâșni
căni
titani
înțepeni
meni
plesni
țepeni
apuseni
eleni
mahomedani
dușmăni
moldoveni
încremeni
îndrăzni
pocni
poieni
țicni
trăsni
țigăni
ciobăni
armeni
râvni
saxoni
parveni
bodogăni
zvâcni
zdrăngăni
osteni
zăngăni
orășeni
răcni
înzdrăveni
licheni
eolieni
țăcăni
smântâni
teleosteeni
îmbătrâni
tirani
amerindieni
trosni
curteni
curcani
mani
prigoni
căzni
foșni
semeni
păuni
surveni
surghiuni
pământeni
soni
clămpăni
bufni
pironi
îngălbeni
bălăbăni
înlemni
sturioni
cumani
cătrăni
primeni
clănțăni
moșteni
munteni
nani
egumeni
sloveni
faraoni
jugăni
bocăni
împăienjeni
piroxeni
răstigni
poticni
urni
povârni
pretutindeni
olimpieni
struni
batracieni
coconi
croncăni
gărgăuni
bretoni
crânceni
conteni
tăuni
fenicieni
britani
cătăni
băcani
mocni
moșmoni
gologani
lungani
aborigeni
țopârlani
arieni
răbufni
descumpăni
cârni
cărăbăni
peni
pufni
lihni
precumpăni
jecmăni
piloni
chelfăni
reni
amfibieni
zdroncăni
bolovăni
șoimani
scrâșni
canoni
bălăngăni
guarani
icni
teutoni
tihni
tromboni
contraveni
afgani
zăticni
desțeleni
zvoni
împământeni
ciondăni
redeveni
sulimeni
oșteni
priponi
săpuni
hirotoni
cloncăni
șpani
olteni
ploconi
spâni
păcăni
încetățeni
dorieni
izmeni
epigoni
înțeleni
boroni
tocăni
acarieni
împrieteni
maroni
dinozaurieni
crâcni
tolăni
dăngăni
mormoni
cistercieni
crănțăni
păienjeni
cambrieni
pădureni
slomni
brebeni
dezmoșteni
troncăni
dezuni
vădani
hârjoni
ruteni
lemurieni
huni
măcăni
hărtăni
băjeni
tarsieni
letoni
pocăni
lipoveni
gălbeni
arvuni
duhni
chefni
fauni
șumeni
pogani
întroieni
băsni
balabani
cuconi
morocăni
dondăni
picni
îmblăni
destroieni
macedoromâni
bărăni
teșmeni
freoni
țopârlăni
prezbiterieni
claponi
seimeni
carabani
stricni
temeni
răcani
câmpeni
răzni
râșni
jieni
huroni
alani
mărgineni
băcăni
șoșoni
croncani
micțiuni
hiperboreeni
zătoni
saurieni
săgni
cimerieni
moroni
ostroveni
băuni
boșimani
broboni
hondrăni
căftăni
ciolpani
despriponi
tolocăni
solomoni
văleni
predomni
îndușmăni
codreni
corconi
oticni
agareni
pterozaurieni
hitioni
chelonieni
tarhani
catarinieni
râni
dacoromâni
selacieni
gălățeni
reîntâlni
ofidieni
mârtani
arcăni
selecțiuni
duhăni
brăhni
găităni
obloni
jugani
simieni
prosimieni
proboscidieni
actinopterigieni
țăhni
salieni
buzdugăni
corhani
zaporojeni
cloncani
joseni
lacertilieni
hărșni
ungureni
lipcani
hăimăni
șoldani
gologăni
mirmidoni
drângăni
dumbrăveni
filisteni
ciocmăni
țâfni
flencăni
crocodilieni
jăpcani
bodoni
sirenieni
amfineurieni
oșeni
buzni
cvadrigemeni
pavlichieni
roxolani
descotoșmăni
tălăncăni
înstăpâni
marcomani
bastarni
răcăni
despăienjeni
blăjeni
prozaurieni
nazareeni
fitohormoni
mihoni
prufni
despironi
necesarieni
mohicani
cotilosaurieni
hidracarieni
caravani
chiproviceni
minteni
maharani
alemani
Sus
Sus
Definiții din DEX:
MẤNĂ, mâini, s. f. I. 1. Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. ◊ Loc. adj. De mână = a) făcut cu mâna, lucrat manual; b) (despre unelte, instrumente) acționat manual. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) mâna dreaptă (sau stângă) = pe partea dreaptă (sau stângă). Pe sub mână = pe ascuns, clandestin. În mână = direct, personal. Mână-n mână = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. Peste mână = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). ◊ Expr. (Pop.) A bate (sau a da) mâna (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). A(-și) da mâna (cu cineva) = a) a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; b) a se alia, a colabora. A putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (Pop.) A se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs = a râde cu mare poftă, în gura mare. A pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva) = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. A pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept = a muri. A se spăla pe mâini = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). A da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. Cu mâna goală = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; p. ext. fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. A avea (sau a fi la cineva) mâna = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. A trece (sau a ceda) mâna (cuiva) = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. (O) mână de ajutor = (mai ales în legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a solicita”, „a fi”) sprijin, ajutor. A lega cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de mâini și de picioare = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. A avea (ceva) pe mână = a dispune de ceva. A pune mâna = a) a face, a întreprinde ceva; b) a fura. A pune mâna pe ceva = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). A pune mâna pe cineva = a) a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; b) a găsi pe cel de care ai nevoie. A-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în gât) = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. A pune (cuiva) mâna în cap = a lua (pe cineva) la bătaie. A-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap = a avea noroc, a-i merge totul din plin. A-i lua (cuiva) boala (sau durerea) cu mâna = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. Cu mâinile încrucișate (sau în sân, în buzunar) = inactiv. A pune mână de la mână = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. A avea mână ușoară sau a fi ușor de mână = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). A fi greu de mână = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). A avea mână bună sau a fi bun de mână = a) a fi îndemânatic, priceput; b) a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. A-și face mână bună la (sau pe lângă) cineva = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. A lua cu o mână și a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult, a fi risipitor. A fi mână largă = a fi darnic, generos. (Fam.) A fi mână spartă = a fi risipitor. A avea (sau a fi) mână strânsă = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. A-i da cuiva mâna (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). Una la mână, se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. A fi mâna dreaptă a cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A cere mâna cuiva = a cere în căsătorie. Sărut mâna (sau mâinile), formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. Cu mâna lui (sau mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. A scoate castanele (sau cărbunii) din foc cu mâna altuia = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. Cu amândouă mâinile = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (Fam.) A avea (sau a fi cu) mână lungă = a fi hoț, pungaș. (A fi om) cu dare de mână = (a fi om) înstărit, bogat. (Pop.) A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. A avea mâna curată (sau mâinile curate) = a fi cinstit. A primi (sau a lua) în mână = a primi o sumă netă. A duce de mână (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). De la mână până la gură = foarte repede, în timp foarte scurt. Cu mâinile la piept sau cu căciula în mână = într-o atitudine umilă; supus, smerit. Cu mâna pe inimă (sau pe cuget) = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. A ajunge pe mâini bune = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. A-și lua mâinile de pe cineva = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. Din mână în mână = de la unul la altul, de la om la om. A da mâna cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. A da pe mâna justiției = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. A fi (sau a cădea, a încăpea etc.) la (sau pe) mâna cuiva = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. A avea pe cineva sub mână = a avea pe cineva sub control, în subordine. (A fi) mână de fier sau mână forte = (a fi) om energic, autoritar. Politică de mână forte = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. ◊ Compus: mâna-Maicii-Domnului = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici (Anastatica hierochuntica). ♦ Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). ◊ Mână de lucru = muncitor. Mână moartă = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în cont. 2. Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. ◊ (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”, indică proporții foarte mici) O mână de om. (Urmat de un substantiv la pl., indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) O mână de oameni. 3. (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. ◊ Loc. adj. (Pop.) De toată mâna = de toate felurile, de toate categoriile. II. Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (I 1) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. ◊ Mână curentă = balustradă. – Lat. manus.
MÂN//Ă mâini f. 1) Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc. 2) Partea extremă a acestor membre care cuprinde palma şi degetele. ♢ Cu amândouă mâinile din toată inima; fără nici o rezervă. A-şi spăla mâinile (sau a se spăla pe mâini) a nu lua asupra sa nici o răspundere. A avea mâinile curate a fi om cinstit. De ~a întâi (a doua) de calitatea sau categoria întâi (a doua). De toată ~a fel de fel; de tot soiul. Pe sub ~ pe ascuns. A bate (sau a da) ~ (sau palma) a încheia o tocmeală. A da ~a cu cineva a) a se saluta cu cineva prin strângere de mână; b) a-şi uni eforturile în vederea unor acţiuni comune. A face cu ~a a semnaliza ceva cu ajutorul mâinii. A da (sau a întinde) o ~ de ajutor a veni în ajutorul cuiva. A-şi muşca mâinile a se căi amarnic. A pune (sau a încrucişa) mâinile pe piept a muri. A pleca (a se în-toarce) cu ~a goală a pleca (a se întoarce) fără a obţine ceva. A avea la ~ pe cineva a dispune de ceva compromiţător despre cineva; a avea în puterea sa. A-i lega cuiva mâinile (sau a-l lega pe cineva de mâini şi de picioare) a face pe cineva să nu poată acţiona. A avea ~ liberă a dispune de libertate deplină. A pune ~a pe ceva a intra în posesia unui lucru. A-şi pune mâinile în cap a se îngrozi de ceva. A ridica ~a asupra cuiva a încerca să lovească pe cineva. A sta cu mâinile în buzunare (în sân, în şolduri, încrucişate) a sta degeaba; a nu lucra. A fi (sau a avea) ~ spartă a fi risipitor; a cheltui fără socoteală. A avea (sau a fi cu) ~ largă a fi darnic. A fi cu ~a lungă (sau a fi lung la ~) a avea obiceiul să fure. A fi ~a dreaptă a cuiva a fi omul de încredere al cuiva. A cere ~a (unei fete, femei) a cere în căsătorie. A avea ~ de fier a fi autoritar şi sever. A uita de la ~ (până) la gură a uita foarte repede. O ~ spală pe alta (şi amândouă obrazul) se spune când una din părţi caută să justifice acţiunile alteia pentru ca să nu iasă la iveală lucruri urâte (necinstite). Ce-i în ~ nu-i minciună se spune când cineva nu crede în promisiuni, ci numai în ceea ce este real, concret. A pune ~ de la ~ a contribui în comun la o acţiune (adunând bani de la toţi). A lua cu o ~ şi a da cu alta a fi darnic. A da cu o ~ şi a lua cu două a fi hrăpăreţ. 3) fig. Persoană, individ ca autor al unei acţiuni. ♢ ~ de lucru forţă de lucru. 4) Cantitate mică de ceva, atât cât încape în palmă. O ~ de făină. 5) fig. Număr redus de unităţi; cantitate mică. O ~ de oameni. 6) Categorie sau clasă socială; treaptă. ♢ De toată ~a de toate categoriile. [G.-D. mâinii] /<lat. manus
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)MÂN//Ă mâini f. 1) Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc. 2) Partea extremă a acestor membre care cuprinde palma şi degetele. ♢ Cu amândouă mâinile din toată inima; fără nici o rezervă. A-şi spăla mâinile (sau a se spăla pe mâini) a nu lua asupra sa nici o răspundere. A avea mâinile curate a fi om cinstit. De ~a întâi (a doua) de calitatea sau categoria întâi (a doua). De toată ~a fel de fel; de tot soiul. Pe sub ~ pe ascuns. A bate (sau a da) ~ (sau palma) a încheia o tocmeală. A da ~a cu cineva a) a se saluta cu cineva prin strângere de mână; b) a-şi uni eforturile în vederea unor acţiuni comune. A face cu ~a a semnaliza ceva cu ajutorul mâinii. A da (sau a întinde) o ~ de ajutor a veni în ajutorul cuiva. A-şi muşca mâinile a se căi amarnic. A pune (sau a încrucişa) mâinile pe piept a muri. A pleca (a se în-toarce) cu ~a goală a pleca (a se întoarce) fără a obţine ceva. A avea la ~ pe cineva a dispune de ceva compromiţător despre cineva; a avea în puterea sa. A-i lega cuiva mâinile (sau a-l lega pe cineva de mâini şi de picioare) a face pe cineva să nu poată acţiona. A avea ~ liberă a dispune de libertate deplină. A pune ~a pe ceva a intra în posesia unui lucru. A-şi pune mâinile în cap a se îngrozi de ceva. A ridica ~a asupra cuiva a încerca să lovească pe cineva. A sta cu mâinile în buzunare (în sân, în şolduri, încrucişate) a sta degeaba; a nu lucra. A fi (sau a avea) ~ spartă a fi risipitor; a cheltui fără socoteală. A avea (sau a fi cu) ~ largă a fi darnic. A fi cu ~a lungă (sau a fi lung la ~) a avea obiceiul să fure. A fi ~a dreaptă a cuiva a fi omul de încredere al cuiva. A cere ~a (unei fete, femei) a cere în căsătorie. A avea ~ de fier a fi autoritar şi sever. A uita de la ~ (până) la gură a uita foarte repede. O ~ spală pe alta (şi amândouă obrazul) se spune când una din părţi caută să justifice acţiunile alteia pentru ca să nu iasă la iveală lucruri urâte (necinstite). Ce-i în ~ nu-i minciună se spune când cineva nu crede în promisiuni, ci numai în ceea ce este real, concret. A pune ~ de la ~ a contribui în comun la o acţiune (adunând bani de la toţi). A lua cu o ~ şi a da cu alta a fi darnic. A da cu o ~ şi a lua cu două a fi hrăpăreţ. 3) fig. Persoană, individ ca autor al unei acţiuni. ♢ ~ de lucru forţă de lucru. 4) Cantitate mică de ceva, atât cât încape în palmă. O ~ de făină. 5) fig. Număr redus de unităţi; cantitate mică. O ~ de oameni. 6) Categorie sau clasă socială; treaptă. ♢ De toată ~a de toate categoriile. [G.-D. mâinii] /<lat. manus
Sus
Sinonime:
MÂNĂ s. 1. (ANAT.) membru superior, (înv. şi reg.) brâncă. (Omul are două ~îini şi două picioare.) 2. (ANAT.) (pop. şi fam.) labă. (Nu pune ~ pe mine!) 3. v. braţ. 4. v. palmă. 5. mână de lucru v. forţă de muncă. 6. v. pumn. 7. (BOT.) mâna-Maicii-Domnului (Anastatica hierochuntica) = (reg.) palma-sfintei-Mării. 8. mână curentă v. balustradă. 9. (TEHN.) braţ, crac, margine, mâner, pervaz, spetează, (reg.) condac, cotoi. (~ la ferăstrău.) 10. v. bată. 11. (TEHN.) braţ, furcă, stâlp, (reg.) ciocan, cujbă. (~ la războiul de ţesut.)
MÂNĂ s. v. calitate, cocârlă, condiţie, femeiuşcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănuşă, măsea, muieruşcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, spetează, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)MÂNĂ s. v. calitate, cocârlă, condiţie, femeiuşcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănuşă, măsea, muieruşcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, spetează, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.