Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "ținuseră":
SusRime cu 2 silabe:
SusRime cu 3 silabe:
ziseră
unseră
traseră
suferă
strânseră
spuseră
scriseră
scoaseră
rupseră
roaseră
puseră
prinseră
operă
oferă
merseră
maseră
literă
liberă
fripseră
fuseră
duseră
curseră
coapseră
cameră
arseră
tinseră
supseră
stinseră
șterseră
sparseră
scurseră
referă
râseră
raseră
plânseră
peșteră
manieră
fierseră
diferă
conferă
arteră
sugeră
stoarseră
smulseră
severă
preferă
meșteră
generă
fulgeră
fluieră
SusRime cu 4 silabe:
ziseseră
zburaseră
vruseseră
vorbiseră
vânduseră
veniseră
văzuseră
urmaseră
uniseră
unseseră
umpluseră
umblaseră
uciseră
turciseră
trecuseră
trataseră
transmiseră
trăiseră
trăseseră
ținuseră
țesuseră
temuseră
tăiaseră
supuseră
stricaseră
strânseseră
știuseră
stătuseră
spuseseră
simțiseră
serviseră
secaseră
scurtaseră
scriseseră
scoseseră
schimbaseră
săriseră
săraseră
rupseseră
roseseră
reduseră
rămaseră
putuseră
purtaseră
puseseră
propuseră
produseră
priviseră
prinseseră
primiseră
primaseră
porniseră
plecaseră
plantaseră
plăcuseră
pierduseră
permiseră
pătrunseră
pățiseră
păstraseră
păruseră
ouaseră
opuseră
opriseră
ochiseră
numiseră
notaseră
născuseră
muriseră
mișcaseră
mințiseră
miciseră
merseseră
masaseră
măriseră
marcaseră
măseseră
mâncaseră
mânaseră
luptaseră
lungiseră
lucraseră
luaseră
loviseră
lipsiseră
limbaseră
legaseră
lăsaseră
juraseră
jucaseră
intraseră
întoarseră
întinseră
înscriseră
închiseră
impuseră
ieșiseră
gustaseră
găsiseră
furaseră
fugiseră
fripseseră
forțaseră
formaseră
fixaseră
fuseseră
fătaseră
făcuseră
extraseră
expuseră
emiseră
duseseră
dormiseră
domniseră
distruseră
distinseră
dispuseră
descriseră
descoperă
deschiseră
depuseră
dataseră
dăduseră
curseseră
cuprinseră
crescuseră
crezuseră
creaseră
contraseră
constaseră
consideră
conduseră
compuseră
copseseră
clasaseră
certaseră
ceruseră
cercaseră
casaseră
cântaseră
căzuseră
boliseră
băuseră
bazaseră
bătuseră
avuseră
atraseră
atinseră
ascunseră
arseseră
araseră
aleseră
ajunseră
aflaseră
aduseră
admiseră
acoperă
zdrobiseră
voiseră
viaseră
vărsaseră
vădiseră
urâseră
urcaseră
uraseră
umflaseră
uitaseră
udaseră
turnaseră
trimiseră
traduseră
tocaseră
tinseseră
tăcuseră
surprinseră
sumaseră
suiseră
supseseră
suflaseră
strigaseră
stinseseră
șterseseră
sporiseră
spărseseră
spălaseră
soldaseră
soiseră
slăbiseră
sfârșiseră
șezuseră
scurseseră
școliseră
scăpaseră
scăzuseră
săpaseră
rutieră
roșiseră
retraseră
respinseră
redaseră
răspunseră
râseseră
răseseră
pușcaseră
pupaseră
puiseră
probaseră
pretinseră
presaseră
predaseră
prădaseră
plătiseră
plasaseră
plânseseră
placaseră
pieriseră
păziseră
păscuseră
parcurseră
paraseră
negaseră
mutaseră
munciseră
muiaseră
montaseră
uscaseră
lipiseră
iubiseră
învinseră
incluseră
împinseră
hrăniseră
grupaseră
greaseră
găuriseră
gândiseră
foiseră
fierseseră
feriseră
extinseră
exageră
eliberă
duruseră
duraseră
doriseră
desprinseră
depinseră
curbaseră
curaseră
culeseră
comiseră
coinciseră
cususeră
clădiseră
citiseră
cinstiseră
chemaseră
căraseră
călcaseră
căiseră
cădiseră
băniseră
băgaseră
atmosferă
armaseră
aprinseră
zoriseră
vopsiseră
vestiseră
uzaseră
tunaseră
treziseră
transpuseră
trădaseră
topiseră
sustraseră
sunaseră
strâmbaseră
storseseră
stârniseră
sosiseră
sorbiseră
smulseseră
siliseră
sfințiseră
salvaseră
săltaseră
rugaseră
rotiseră
rostiseră
restrânseră
reglaseră
recurseră
răniseră
prostiseră
preziseră
plutiseră
planaseră
picaseră
pătaseră
păpaseră
mustraseră
minieră
minaseră
mascaseră
largaseră
lansaseră
izbiseră
iviseră
ingineră
înfipseră
încinseră
iertaseră
greșiseră
gravaseră
grăbiseră
gătiseră
fundaseră
frecaseră
excluseră
dublaseră
deprinseră
deciseră
dansaseră
culcaseră
corupseră
convinseră
constrânseră
citaseră
cifraseră
cedaseră
căscaseră
carieră
calmaseră
bruscaseră
boiseră
baraseră
SusRime cu 5 silabe:
urmăriseră
uciseseră
trebuiseră
transportaseră
transmiseseră
transformaseră
terminaseră
susținuseră
supuseseră
suportaseră
supăraseră
suferiseră
studiaseră
structuraseră
străbătuseră
stabiliseră
sprijiniseră
situaseră
separaseră
româniseră
ridicaseră
rezultaseră
respectaseră
reproduseră
repeziseră
repetaseră
referiseră
reduseseră
războiseră
răspândiseră
rămăseseră
publicaseră
provocaseră
proveniseră
propuseseră
produseseră
prezentaseră
presupuseră
preparaseră
precedaseră
practicaseră
potriviseră
posedaseră
populaseră
petrecuseră
permiseseră
pătrunseseră
opuseseră
operaseră
omeniseră
oferiseră
ocupaseră
obținuseră
număraseră
mirosiseră
militaseră
menținuseră
măsuraseră
luminaseră
literaseră
liniaseră
limitaseră
introduseră
întorseseră
întinseseră
înțeleseră
întăriseră
întâlniseră
însușiseră
însoțiseră
însemnaseră
înscriseseră
influențaseră
îndreptaseră
îndoiseră
indicaseră
închiseseră
încheiaseră
încetaseră
încercaseră
începuseră
impuseseră
împărțiseră
imitaseră
îmbrăcaseră
folosiseră
fabricaseră
extrăseseră
expuseseră
exprimaseră
explicaseră
existaseră
emiseseră
egalaseră
distruseseră
distinseseră
distanțaseră
dispuseseră
dezvoltaseră
deveniseră
desfăcuseră
desemnaseră
descriseseră
deschiseseră
derivaseră
depuseseră
deplasaseră
denumiseră
curățaseră
cuprinseseră
cunoscuseră
cultivaseră
criticaseră
corespunseră
conținuseră
consumaseră
construiseră
conduseseră
compuseseră
comandaseră
circulaseră
chinuiseră
cercetaseră
celuiseră
cauzaseră
căutaseră
căpătaseră
bucuraseră
avuseseră
auziseră
atrăseseră
atinseseră
atacaseră
așezaseră
ascunseseră
aruncaseră
arătaseră
aplicaseră
apăruseră
apăraseră
aleseseră
ajutaseră
ajunseseră
adunaseră
aduseseră
adresaseră
admiseseră
acordaseră
abătuseră
zguduiseră
zăpăciseră
vindecaseră
variaseră
urinaseră
uluiseră
tulburaseră
trimiseseră
traduseseră
surprinseseră
străluciseră
străduiseră
stimulaseră
stăruiseră
stăpâniseră
speriaseră
șovăiseră
socotiseră
seriaseră
semănaseră
secundaseră
secretaseră
sâcâiseră
risipiseră
rezolvaseră
rezervaseră
revoltaseră
reveniseră
reușiseră
reuniseră
retrăseseră
reținuseră
respinseseră
reparaseră
renunțaseră
remarcaseră
regulaseră
refăcuseră
răsuciseră
răspunseseră
răsculaseră
răscoliseră
protejaseră
propagaseră
pronunțaseră
pricepuseră
prevăzuseră
pretinseseră
prelungiseră
prelucraseră
pregătiseră
prefăcuseră
potoliseră
pescuiseră
periaseră
percepuseră
parcurseseră
părăsiseră
omorâseră
observaseră
obligaseră
nimiciseră
mobilaseră
micșoraseră
meritaseră
mediaseră
măritaseră
mâniaseră
locuiseră
liniștiseră
lăudaseră
judecaseră
izolaseră
învinseseră
învățaseră
intrigaseră
întrerupseră
întreprinseră
întregiseră
întrecuseră
internaseră
întâmplaseră
inspiraseră
înșelaseră
înmulțiseră
îngrijiseră
îndemnaseră
incluseseră
înclinaseră
încărcaseră
încăpuseră
încălziseră
înălțaseră
imprimaseră
împinseseră
îmbinaseră
hotărâseră
formulaseră
formataseră
forestieră
fluturaseră
ființaseră
figuraseră
fermecaseră
extinseseră
exportaseră
echipaseră
dovediseră
dominaseră
disputaseră
dispăruseră
diferiseră
deținuseră
destinaseră
desprinseseră
despărțiseră
descompuseră
depinseseră
depășiseră
denotaseră
demonstraseră
definiseră
declaraseră
cumpăraseră
culeseseră
cuceriseră
conservaseră
confirmaseră
conferiseră
condamnaseră
comportaseră
completaseră
comiseseră
combinaseră
combătuseră
coloraseră
coinciseseră
coborâseră
cheltuiseră
câștigaseră
bucățiseră
boieriseră
biruiseră
aținuseră
atestaseră
atârnaseră
așteptaseră
înghițiseră
ascuțiseră
ascultaseră
aranjaseră
apucaseră
aprinseseră
anunțaseră
angajaseră
amintiseră
alungaseră
alegaseră
agitaseră
afirmaseră
afectaseră
adoptaseră
adaptaseră
acceptaseră
absorbiseră
zgâriaseră
zgâlțâiseră
zbuciumaseră
zbârnâiseră
violaseră
ușuraseră
urzicaseră
urecheaseră
tremuraseră
traversaseră
transpuseseră
tipăriseră
tânguiseră
tăbărâseră
sustrăseseră
suprimaseră
suprapuseră
sugeraseră
succedaseră
sloboziseră
sforăiseră
sfărâmaseră
scuturaseră
scormoniseră
săvârșiseră
salutaseră
ruinaseră
rezistaseră
restrânseseră
replicaseră
reluaseră
refuzaseră
reflectaseră
recurseseră
reclamaseră
răsturnaseră
răsăriseră
promovaseră
proiectaseră
profitaseră
procuraseră
proclamaseră
preziseseră
presăraseră
preoțiseră
preluaseră
preferaseră
predicaseră
prăpădiseră
povestiseră
plictisiseră
pipăiseră
petrolieră
pedepsiseră
păcăliseră
orchestraseră
noroiseră
neteziseră
murmuraseră
murdăriseră
mulțumiseră
mormăiseră
mistuiseră
măturaseră
mariaseră
mărginiseră
maniaseră
manevraseră
mânecaseră
lichidaseră
liberaseră
legănaseră
lămuriseră
înzestraseră
invitaseră
inventaseră
înveliseră
întocmiseră
interziseră
insultaseră
instruiseră
instalaseră
îngustaseră
înghețaseră
informaseră
înfloriseră
înfipseseră
înduraseră
îndrumaseră
îndesaseră
încurcaseră
încrezuseră
încinseseră
închinaseră
încântaseră
încadraseră
importaseră
împliniseră
implicaseră
împletiseră
îmbătaseră
ilustraseră
guvernaseră
generaseră
fulgeraseră
frământaseră
fluieraseră
fericiseră
fărâmaseră
exploataseră
excluseseră
evocaseră
evitaseră
enunțaseră
emanaseră
dobândiseră
discutaseră
dirijaseră
dezgustaseră
deșteptaseră
deșertaseră
deprinseseră
depărtaseră
denunțaseră
degradaseră
deformaseră
declinaseră
deciseseră
decăzuseră
datoraseră
dăruiseră
dăinuiseră
cununaseră
creștinaseră
corupseseră
corectaseră
copiaseră
convinseseră
controlaseră
contractaseră
constrânseseră
constataseră
consimțiseră
consacraseră
conjugaseră
confundaseră
concepuseră
concentraseră
comprimaseră
comparaseră
colindaseră
clătinaseră
celebraseră
cântăriseră
calculaseră
botezaseră
bombăniseră
bizuiseră
bășicaseră
SusRime cu 6 silabe:
utilizaseră
suprafațaseră
substantivaseră
specificaseră
reproduseseră
reprezentaseră
recunoscuseră
realizaseră
presupuseseră
participaseră
organizaseră
modificaseră
manifestaseră
introduseseră
înțeleseseră
înregistraseră
îndepliniseră
împreunaseră
împiedicaseră
funcționaseră
exercitaseră
executaseră
efectuaseră
determinaseră
descoperiseră
deosebiseră
corespunseseră
contribuiseră
continuaseră
constituiseră
consideraseră
comunicaseră
atribuiseră
asiguraseră
apropiaseră
aparținuseră
analizaseră
amestecaseră
alcătuiseră
alăturaseră
adăugaseră
acționaseră
acoperiseră
supravegheaseră
substituiseră
sărbătoriseră
republicaseră
orientaseră
obișnuiseră
menționaseră
întreținuseră
întrerupseseră
întreprinseseră
interveniseră
interpretaseră
întemeiaseră
înlocuiseră
înlăturaseră
îngăduiseră
înfățișaseră
îndepărtaseră
înconjuraseră
închipuiseră
împrumutaseră
împrăștiaseră
împodobiseră
examinaseră
exageraseră
eliminaseră
eliberaseră
distribuiseră
disciplinaseră
dezvăluiseră
desfășuraseră
descompuseseră
căsătoriseră
asociaseră
asemănaseră
articulaseră
apreciaseră
alunecaseră
alimentaseră
administraseră
acumulaseră
verificaseră
suprapuseseră
sedimentaseră
satisfăcuseră
restituiseră
recomandaseră
preocupaseră
predominaseră
preconizaseră
pacificaseră
nenorociseră
justificaseră
învăluiseră
întunecaseră
interziseseră
interesaseră
întârziaseră
instituiseră
însărcinaseră
inițiaseră
îngrămădiseră
înghesuiseră
înfășuraseră
încrucișaseră
încredințaseră
încovoiaseră
înapoiaseră
înaintaseră
înăbușiseră
împrejuraseră
imaginaseră
favorizaseră
evoluaseră
elaboraseră
diminuaseră
dezlănțuiseră
destăinuiseră
delimitaseră
cutremuraseră
cristalizaseră
cotrobăiseră
contaminaseră
consolidaseră
călugăriseră
calificaseră
călătoriseră
SusRime cu 7 silabe:
întrebuințaseră
caracterizaseră
specializaseră
confecționaseră
reconstituiseră
impresionaseră
identificaseră
fotografiaseră
Sus
Sus
Definiții din DEX:
ȚÍNE, țin, vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape. ◊ Expr. A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naș cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin). A-i ține (cuiva) cununa = a fi naș (cuiva) la cununie. A ține frânele țării (sau împărăției etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc. A ține pe cineva (sau ceva) în mână = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână. A ține ursita (sau soarta) cuiva (în mână) = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, „de după” sau „pe după”, arată partea de care se apucă) Ținem pe bunic de mână. (Refl. recipr.) Mergeau ținându-se de mână. ◊ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși) Ține de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primește! ♦ (Determinat prin „în brațe” sau „îmbrățișat”) A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie; a îmbrățișa. ♦ (Determinat prin „în mână”) A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc. ♦ (La volei, polo pe apă etc.; în expr.) A ține mingea = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă. 3. A sprijini pe cineva să nu cadă. ♦ Intranz. A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde. 4. A cuprinde, a purta, p. ext. a suporta. ◊ Expr. A nu-l (mai) ține pe cineva pământul = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc. A nu-l (mai) ține pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc. A nu-l mai ține (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mândru. II. 1. Refl. A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva. ♦ A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.). ♦ A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva. Se ține tare în șa. 2. Refl. A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva. Se ținea numai într-un cui. ♦ Intranz. și refl. A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda). Cuiul (se) ține bine. 3. Refl. (Cu determinări introduse prin prep. „de” sau „după”) A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nici o clipă; p. ext. a fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva. ♦ A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea. ♦ A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui. Automobilele se țineau lanț. 5. Refl. A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de... ◊ Expr. A se ține de ale sale = a-și vedea de treabă. 6. Intranz. și refl. A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva. 7. Intranz. A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din... ♦ A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufletește de ceva: p. ext. a avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine. ◊ Expr. A ține nasul sus sau (refl.) a se ține cu nasul pe sus = a fi obraznic, încrezut, pretențios. A ține capul sus sau (refl.) a se ține cu capul pe sus = a fi mândru, orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit loc. ♦ Expr. A ține (pe cineva sau ceva) în evidență = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită. A ține (ceva) în suspensie = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „la” sau „în”) A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit loc. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la pastramă = a lăsa pe cineva să rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat. 3. Tranz. A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l); a imobiliza. ◊ Expr. A ține pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stăpâni, a domina pe cineva. 4. Tranz. A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare; a menține. 5. Tranz. (Cu determinările „pe loc” sau „în loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul. ◊ Expr. A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva; b) a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte; c) (pop.) a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva. A ține drumul (sau calea, drumurile) = a) a practica tâlhăria la drumul mare; b) a umbla fără rost, haimana. (Pop.) A-i ține cuiva drumul legat = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva. A ține (pe cineva) de vorbă = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva să aștepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp într-un anumit loc. ◊ Expr. A se ține în rezervă (sau la o parte, la distanță) = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva. A se ține sufletul în cineva = a fi viu, a trăi. ♦ (Pop.) A-și duce traiul, a viețui, a trăi (undeva). 8. Refl. A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută. Se ținea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) ține pe (sau în) picioare = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.). 9. Refl. (Pop., determinat prin „mândru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul. 10. Tranz. A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc. Abia își ține lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) De-abia se ține să nu râdă. ◊ Expr. A-și ține firea = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva; a reține. IV. 1. Tranz. A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință). ♦ A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor. ♦ (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop. ♦ A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept. 2. Tranz. A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat, a conserva. ◊ Expr. A ține legătura cu cineva = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva. A ține cuiva (sau, reg., a ține pe cineva) mânie (sau pizmă, supărare, alean) = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva. A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret. A ține minte = a nu uita (ceva), a-și aminti de... ♦ A cruța, a nu distruge. ♦ (Pop.) A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva. 3. Tranz. A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată. ◊ Expr. A-i ține cuiva cald (sau, intranz., de cald) = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (Intranz.) A-i ține (cuiva) de frig = a apăra de frig. A-i ține (cuiva) de foame (sau de sete) = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită). A ține (cuiva) de urât = a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) Ține-te de drumul acesta până acasă. ◊ Expr. (înv.) A ține marea sau (intranz.) a ține spre plina mare = a naviga în larg. 5. Tranz. A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege). ♦ A sărbători, a prăznui, a cinsti (o zi de sărbătoare). ◊ Expr. A ține zile pentru cineva = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință. ♦ Refl. A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A ține la vorba sa = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea. 6. Refl. și intranz. (De obicei cu determinările „bine”, „tare”, „dârz”) A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se ține (sau, tranz., a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn. (Refl.) A se ține gata = a sta pregătit (pentru a face ceva). (Refl.) Ține-te (sau te ține) bine sau (intranz.) ține bine! formulă de îndemn și de încurajare. (Refl.) Să se țină bine! formulă de amenințare. ♦ Intranz. A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva. Calul ține la galop. 7. Refl. și tranz. A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere. ◊ Expr. A (se) ține viu (sau în viață, cu zile etc.) = a (se) menține în viață; a trăi sau a face să trăiască. ♦ Refl. A se păstra, a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa, a avea (un loc). ◊ Expr. A ține loc de... = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca... 2. A stăpâni (un loc). ♦ A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un loc. 3. A avea (pe cineva) în serviciul său. 4. A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita). ◊ Expr. A ține casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A ține socotelile = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere. 5. A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau). 6. A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș). 7. (Pop.) A avea de vânzare (o marfă în prăvălie). VI. Tranz. 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc. ◊ Expr. A ține casă (cu cineva) = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție). A ține casă mare = a duce trai bogat, luxos. A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți. A-și ține rangul = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană); a întreține. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la școală (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare. ♦ Tranz. și refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu”) A (se) hrăni. ◊ Expr. (Tranz.) A-și ține capul (sau viața, zilele, sufletul) cu... = a se hrăni, a trăi cu... ♦ Refl. A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține, a trăi. 2. A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva. ◊ Expr. A ține pe cineva ca pe (sau în) palmă = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele. A ține bine = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine. 3. (Pop.) A fi căsătorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura, a dăinui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se întinde, a se prelungi (într-o direcție). VIII. Tranz. 1. (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste. De bucurie ținu masa trei zile. ◊ Expr. A o ține numai (sau tot) o (sau într-o) fugă (ori o gură, un plâns etc.) sau a ține fuga (ori plânsul, gura etc.) întruna (sau totuna) = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.). A (o) ține înainte (sau întruna) că... = a susține cu tărie, cu insistență că... A (o) ține (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (să...). A ține pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă. ♦ (Cu determinări introduse prin locuțiunile „tot în...” sau „numai în...”) A nu mai slăbi pe cineva cu... 2. (În loc. vb.; cu sensul dat de determinări) A ține o vorbire (sau un discurs, un cuvânt) = a vorbi, a cuvânta unui auditoriu. A ține judecată = a judeca. A ține sfat = a se sfătui, a delibera. A ține luptă (sau război, bătălie, foc) = a se lupta, a se război cu cineva. A ține strajă = a străjui, a sta de strajă. A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva. IX. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. Te țineam mai tânăr! ◊ Expr. (Tranz.) A ține (pe cineva) de rău = a mustra, a dojeni, a certa, a ocărî (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială, a costa. [Prez. ind. și: (reg.) țiu. – Var.: țineá vb. II] – Lat. tenem.
A ŢÍNE ţin 1. tranz. I. 1) (obiecte sau fiinţe) A apuca (cu mâna, cu dinţii etc.), nelăsând să cadă sau să scape. ~ în mână un buchet de flori. 2) (obiecte sau fiinţe care pot cădea) A face să nu cadă, servind drept suport. ♢ A (nu)-l ~ picioarele (pe cineva) a nu mai putea sta pe picioare; a fi foarte obosit. A (nu)-l ~ pământul (pe cineva) a (nu) trăi pe pământ. Nu-l mai ~ locul (pe cineva) se spune despre cineva, care nu-şi găseşte astâmpăr (de bucurie sau de nerăbdare). 3) (fiinţe) A face să rămână (într-un anumit loc sau într-o anumită situaţie). ♢ ~ sub cheie a face să stea încuiat. ~ sub strajă a ţine arestat. ~ la distanţă (pe cineva) a nu permite cuiva să devină familiar. ~ în gazdă a avea pe cineva în locuinţă ca chiriaş. 4) (obiecte) A păstra pentru a avea la îndemână. ♢ ~ la pastramă a face să îndure foame. 5) A pune în imposibilitatea de a se mişca. ~ locului. 6) (obiecte, bilete etc.) A lăsa în rezervă. ~ un loc la parter. 7) pop. v. A REŢINE. 8) (persoane) v. A ÎNTREŢINE. ♢ ~ (toată) casa a suporta cheltuielile necesare pentru întreţinerea gospodăriei şi a familiei. 9) pop. (despre bărbaţi) A avea ca soţie. 10) pop. (mărfuri) A avea în vânzare. 11) (urmat de o propoziţie complementară cu conjunctivul) A dori în mod deosebit. Ţin să vă comunic. II (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de comunicare a unei poziţii a corpului sau a părţilor lui) ~ mâna ridicată. ♢ ~ nasul sus a fi înfumurat, îngâmfat. ~ capul (sau fruntea) sus a se purta cu demnitate. 2) (sugerează ideea de trăire a unor stări temporare) Frica l-a ţinut un moment. 3) (sugerează ideea de înfrânare a unor porniri interne) ~ bucuria ascunsă. ♢ A-şi ~ gura a nu spune nimic; a tăcea. A-şi ~ răsuflarea a nu respira. 4) (sugerează ideea de perpetuare a unei stări de lucruri) ~ cărţile în ordine. ♢ ~ minte a nu uita. 5) (sugerează ideea de neabatere de la ceva) ~ calea spre oraş. ♢ A (o) ~ numai (sau tot) o fugă a alerga fără întrerupere. ~ legea a respecta legea. 6) (sugerează ideea de administrare) ~ un hotel. ♢ ~ registrele a face operaţii necesare în registre. ~ socotelile a înregistra toate cheltuielile şi veniturile. 7) (sugerează ideea de posesiune) ~ un cal. 8) (sugerează ideea de stăpânire temporară) ~ o cetate. 9) (sugerează ideea de folosire a serviciilor cuiva) ~ o guvernantă. 10) (sugerează ideea de consumare a unor valori materiale sau morale) Rochia o ~ o sută de lei. III. (în îmbinări substantivale ce redau sensul verbului de acelaşi radical cu substantivul din îmbinare sau cu echivalentul lui semantic): ~ o conversaţie a conversa. ~ o cuvântare (sau un discurs) a cuvânta. ~ un pariu a paria. ~ partea cuiva a părtini. ~ sărbătoare a sărbători. ~ post a posti. 2. intranz. 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatră ţine mult. 2) A fi în dependenţă (de ceva). Ţine de alt compartiment. 3) A fi ataşat sufleteşte. Ţine la fraţi şi surori. 4) A avea o anumită durată; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul ţine de două nopţi. ♢ A-i ~ cuiva de urât a distra pe cineva (ca să-i treacă mai uşor timpul). 5) A ocupa un anumit spaţiu; a se întinde. Cât ţine câmpia. /<lat. tenere
A SE ŢÍNE mă ţin intranz. I. 1) A sta prins (de ceva sau de cineva). ~ de copac. 2) A avea stabilitate; a nu cădea. Casa se mai ~. 3) A merge mereu în imediată apropiere (a cuiva sau a ceva). ~ de tată-său. 4) A nu se îndepărta (de ceva) conformându-se. ~ de lege. II. (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de îndeletnicire) ~ de muncă. ♢ ~ de ale sale a continua să procedeze în felul său. ~ de casă a duce o viaţă casnică; a nu fi uşernic. ~ la distanţă a) a merge la o oarecare depărtare după cineva sau după ceva; b) a fi puţin sociabil. 2) (sugerează ideea de dăinuire a însuşirii sau a împrejurării exprimate de cuvântul din îmbinare) ~ mândru. ♢ A nu se mai putea ~ pe picioare a) a fi cuprins de o mare slăbiciune fizică; b) a fi beat. /<lat. tenere
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)A ŢÍNE ţin 1. tranz. I. 1) (obiecte sau fiinţe) A apuca (cu mâna, cu dinţii etc.), nelăsând să cadă sau să scape. ~ în mână un buchet de flori. 2) (obiecte sau fiinţe care pot cădea) A face să nu cadă, servind drept suport. ♢ A (nu)-l ~ picioarele (pe cineva) a nu mai putea sta pe picioare; a fi foarte obosit. A (nu)-l ~ pământul (pe cineva) a (nu) trăi pe pământ. Nu-l mai ~ locul (pe cineva) se spune despre cineva, care nu-şi găseşte astâmpăr (de bucurie sau de nerăbdare). 3) (fiinţe) A face să rămână (într-un anumit loc sau într-o anumită situaţie). ♢ ~ sub cheie a face să stea încuiat. ~ sub strajă a ţine arestat. ~ la distanţă (pe cineva) a nu permite cuiva să devină familiar. ~ în gazdă a avea pe cineva în locuinţă ca chiriaş. 4) (obiecte) A păstra pentru a avea la îndemână. ♢ ~ la pastramă a face să îndure foame. 5) A pune în imposibilitatea de a se mişca. ~ locului. 6) (obiecte, bilete etc.) A lăsa în rezervă. ~ un loc la parter. 7) pop. v. A REŢINE. 8) (persoane) v. A ÎNTREŢINE. ♢ ~ (toată) casa a suporta cheltuielile necesare pentru întreţinerea gospodăriei şi a familiei. 9) pop. (despre bărbaţi) A avea ca soţie. 10) pop. (mărfuri) A avea în vânzare. 11) (urmat de o propoziţie complementară cu conjunctivul) A dori în mod deosebit. Ţin să vă comunic. II (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de comunicare a unei poziţii a corpului sau a părţilor lui) ~ mâna ridicată. ♢ ~ nasul sus a fi înfumurat, îngâmfat. ~ capul (sau fruntea) sus a se purta cu demnitate. 2) (sugerează ideea de trăire a unor stări temporare) Frica l-a ţinut un moment. 3) (sugerează ideea de înfrânare a unor porniri interne) ~ bucuria ascunsă. ♢ A-şi ~ gura a nu spune nimic; a tăcea. A-şi ~ răsuflarea a nu respira. 4) (sugerează ideea de perpetuare a unei stări de lucruri) ~ cărţile în ordine. ♢ ~ minte a nu uita. 5) (sugerează ideea de neabatere de la ceva) ~ calea spre oraş. ♢ A (o) ~ numai (sau tot) o fugă a alerga fără întrerupere. ~ legea a respecta legea. 6) (sugerează ideea de administrare) ~ un hotel. ♢ ~ registrele a face operaţii necesare în registre. ~ socotelile a înregistra toate cheltuielile şi veniturile. 7) (sugerează ideea de posesiune) ~ un cal. 8) (sugerează ideea de stăpânire temporară) ~ o cetate. 9) (sugerează ideea de folosire a serviciilor cuiva) ~ o guvernantă. 10) (sugerează ideea de consumare a unor valori materiale sau morale) Rochia o ~ o sută de lei. III. (în îmbinări substantivale ce redau sensul verbului de acelaşi radical cu substantivul din îmbinare sau cu echivalentul lui semantic): ~ o conversaţie a conversa. ~ o cuvântare (sau un discurs) a cuvânta. ~ un pariu a paria. ~ partea cuiva a părtini. ~ sărbătoare a sărbători. ~ post a posti. 2. intranz. 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatră ţine mult. 2) A fi în dependenţă (de ceva). Ţine de alt compartiment. 3) A fi ataşat sufleteşte. Ţine la fraţi şi surori. 4) A avea o anumită durată; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul ţine de două nopţi. ♢ A-i ~ cuiva de urât a distra pe cineva (ca să-i treacă mai uşor timpul). 5) A ocupa un anumit spaţiu; a se întinde. Cât ţine câmpia. /<lat. tenere
A SE ŢÍNE mă ţin intranz. I. 1) A sta prins (de ceva sau de cineva). ~ de copac. 2) A avea stabilitate; a nu cădea. Casa se mai ~. 3) A merge mereu în imediată apropiere (a cuiva sau a ceva). ~ de tată-său. 4) A nu se îndepărta (de ceva) conformându-se. ~ de lege. II. (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de îndeletnicire) ~ de muncă. ♢ ~ de ale sale a continua să procedeze în felul său. ~ de casă a duce o viaţă casnică; a nu fi uşernic. ~ la distanţă a) a merge la o oarecare depărtare după cineva sau după ceva; b) a fi puţin sociabil. 2) (sugerează ideea de dăinuire a însuşirii sau a împrejurării exprimate de cuvântul din îmbinare) ~ mândru. ♢ A nu se mai putea ~ pe picioare a) a fi cuprins de o mare slăbiciune fizică; b) a fi beat. /<lat. tenere
Sus
Sinonime:
ŢÍNE interj. v. poftim!
ŢÍNE vb. 1. a avea, a purta. (~ în mână un buchet de flori.) 2. a purta. (O ~ de talie.) 3. v. imobiliza. 4. v. agăţa. 5. a purta, a sprijini, a susţine. (Vom merge cât ne-or ~ picioarele.) 6. v. aparţine. 7. v. rezista. 8. v. păstra. 9. a (o) duce, a rezista. (O haină care ~ la tăvăleală.) 10. v. rezista. 11. a ajunge. (Alimentele ne vor ~ două luni.) 12. v. păstra. 13. a opri, a păstra, a rezerva. (I-a ~ loc la rând.) 14. v. dura. 15. v. dura. 16. a continua, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Petrecerea a ~ până a doua zi.) 17. a se întinde, a se lungi, a se prelungi. (Şirul ~ până departe.) 18. v. lua. 19. a sta. (~-te drept!) 20. v. respecta. 21. v. respecta. 22. v. aniversa. 23. v. trăi. 24. v. întreţine. 25. v. pronunţa. 26. v. durea.
ŢÍNE vb. v. apăra, considera, crede, închipui, socoti, vedea.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)ŢÍNE vb. 1. a avea, a purta. (~ în mână un buchet de flori.) 2. a purta. (O ~ de talie.) 3. v. imobiliza. 4. v. agăţa. 5. a purta, a sprijini, a susţine. (Vom merge cât ne-or ~ picioarele.) 6. v. aparţine. 7. v. rezista. 8. v. păstra. 9. a (o) duce, a rezista. (O haină care ~ la tăvăleală.) 10. v. rezista. 11. a ajunge. (Alimentele ne vor ~ două luni.) 12. v. păstra. 13. a opri, a păstra, a rezerva. (I-a ~ loc la rând.) 14. v. dura. 15. v. dura. 16. a continua, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Petrecerea a ~ până a doua zi.) 17. a se întinde, a se lungi, a se prelungi. (Şirul ~ până departe.) 18. v. lua. 19. a sta. (~-te drept!) 20. v. respecta. 21. v. respecta. 22. v. aniversa. 23. v. trăi. 24. v. întreţine. 25. v. pronunţa. 26. v. durea.
ŢÍNE vb. v. apăra, considera, crede, închipui, socoti, vedea.