Filtrează după: Gradul rimei Număr de silabe Parte de vorbire

Cuvinte care rimează cu "măsura": (vezi și măsură)

Rime de gradul 1:

Rime de gradul 2:

sura fisura arsura însura susura împresura presura strânsura scursura dresura comisura agrimensura întorsura despresura tonsura mulsura tunsura ștersura acupresura retasura

Sus

Rime de gradul 3:

zbura ura trăsătura țesătura temperatura structura ramura pictura natura lovitura literatura legătura jura gura gaura fura figura dura cultura căldura bucura băutura asigura alătura tura tulbura sculptura scândura învățătura înlătura încurcătura înconjura hidrocarbura flutura desfășura deschizătura arhitectura ușura umflătura tremura sulfura scutura scobitura săritura prăjitura postura picătura pătura obscura murmura marmura latura înfășura îndura încrengătura încărcătura împrejura împletitura garnitura factura cutremura cusătura agricultura adâncitura viticultura vântura tortura tăietura statura semnătura ruptura ridicătura procedura pomicultura partitura nervura mătura lingura gravura denatura cura crestătura crăpătura cotitura clorura claviatura centura bura batjocura bătătura aventura apucătura uzura tipăritura sutura strecura semănătura sătura săpătura papura miniatura matura lectura înțepătura îngrăditura înfumura încheietura despărțitura contura zgura volbura umplutura textura spărtura spânzura scriitura procura picura negura întăritura încrețitura inaugura friptura fractura editura curbura armura armătura aparatura turnura sudura strigătura secătura scriptura purpura prescura mura mulura instaura înjura îndoitura filatura făptura cuvertura concura carbura broșura borura bordura zbârcitura scorbura satura restaura maura izbitura împunsătura glazura desfigura chiabura caricatura canelura amestecătura alergătura albitura vărsătura untura topitura surpătura spălătura obtura nomenclatura manufactura învolbura întorsătura fleandura dictatura cumpărătura corectura conjura codobatura butura arătura vechitura uvertura ustura șura silvicultura saramura pleura păcura mălura măgura lepădătura înghițitura epura conjunctura chiciura cezura căzătura bravura zmeura zgârietura sfărâmătura scuturătura pănura pajura murătura iscălitura înfloritura curătura cuminecătura creatura configura coloratura coafura captura aruncătura apicultura anvergura zguduitura tremurătura transfigura strâmbătura scurtătura prefectura piscicultura pieptănătura osatura musculatura mușcătura înjurătura impostura îmbucătura ieșitura fiertura despicătura custura chiuitura cenzura aiura adunătura zvântura uscătura țintaura subîncrengătura scornitura rosătura răritura răcitura progenitura prefigura pocnitura pocitura plesnitura montura legumicultura hașura harababura frântura cianura bubuitura bandura aura zdruncinătura voalura vătămătura tevatura supura strictura stârpitura schimonositura restructura mixtura învălura înnegura infrastructura incultura împușcătura dantura corcitura căutătura candidatura avicultura ambușura acupunctura zvâcnitura zgâlțâitura zburătura zăngănitura suprastructura șuierătura scrântitura savura sărătura pișcătura iodura hurducătura geamandura furătura frizura flamura cimilitura abjura zornăitura zbârnâitura tivitura titulatura tambura sericicultura praftura lucrătura fluorura dezinvoltura dărâmătura conjectura călcătura apogiatura anafura zvârlitura umblătura țiuitura tabulatura stucatura ștersătura roura molura luxura învârtitura însingura îngândura împurpura îmbrâncitura ghințura detunătura despătura coptura ciutura ciocănitura bromura armatura vâjâitura văitătura udătura trosnitura stropitura sperietura riflura reinstaura răsucitura pârlitura nitrura manichiura lipitura huruitura ghindura fundătura floricultura ciupitura azura apretura alura ajura viitura uitătura pupătura paceaura microstructura încâlcitura horticultura fotogravura firimitura desulfura campadura bufnitura alesătura zbierătura vilegiatura tropăitura tocătura tinctura teșitura sperjura șerpuitura scufundătura răsătura policlorura moțăitura mâncătura julitura învestitura dublura contractura ciocnitura bălțătura avocatura arseniura agentura zbânțuitura sinecura sforăitura săgetătura reasigura piuitura păcălitura născocitura ligatura întortochetura împinsătura frecătura cucura cioplitura chiorăitura chestura bocănitura bâzâitura azvârlitura apertura alintătura zdrelitura zdrăngănitura zăpăitura tritura sucitura subprefectura rumegătura pirogravura pârâitura miorlăitura macrostructura lamura înjunghietura hidrura heliogravura furnicătura duduitura destrămătura debavura curmătura bavura acritura tastatura sluțitura scuipătura săltătura răzătura pedichiura pânzătura măcăitura lătrătura îmbucura gudura făcătura decarbura dantelura cufundătura căscătura calcavura afundătura zupăitura xilogravura velatura țăcănitura strujitura stropșitura retezătura pălitura măcinătura înnăditura huhura hârșâitura hămăitura furnitura ferecătura fâsâitura dărăpănătura clătinătura cărătura boțitura borâtura arboricultura afumătura zincogravura zicătura zgârcitura suptura știrbitura ștergura smucitura pușcătura prăbușitura păstura păcănitura năruitura maculatura junghietura însăilătura carura capîntortura canura bulbucătura behăitura zdrobitura zâmbitura zălezitura zăcătura urătura trăsnitura suflura spintecătura signatura scărmănătura mormăitura hăulitura fărâmătura degerătura contextura azotura ancablura zvârcolitura zdrumicătura țâșnitura substructura strămătura sfâșietura sângerătura renura prospătura pitura nervatura jupuitura horcăitura ghiorăitura cositura chelălăitura căputătura ambrazura tubulatura subramura stupitura scrijelitura scizura recarbura prosectura prășitura pilitura numărătura boltitura arcatura acvacultura electroacupunctura zburdătura vânturătura târâtura șfichiuitura procuratura pestrițătura ostreicultura mâzgălitura lăsătura înfundătura încovoietura împestrițătura iezătura horitura halogenura grohăitura gâtuitura gâgâitura fioritura durăitura deochetura chircitura cârnitura brăzdătura tubulura tetraclorura tărcătura țârâitura sugrumătura sfârâitura scârțâitura răpăitura presupunctura pieritura paraliteratura maricultura leșinătura încura încolăcitura înălțătura foșnitura fluștura destructura criblura coșcovitura cârpitura bâjbâitura arsătura arcuitura anura usturătura sepultura secerătura scheunătura refecătura receptura râcâitura plivitura plescăitura obrăznicătura junctura împroșcătura hurduitura fâlfâitura cvadratura curbatura contralovitura colectura ciuntitura alunecătura zbârâitura țiitura relectura postcura pornitura ordura mârâitura liniatura legislatura înroura guițătura fâșâitura descărcătura capelatura bușitura brambura tușinătura trântitura târșâitura suduitura scurmătura ruginitura râura răscroitura presgarnitura pleoscăitura paginatura opritura ochitura obrintitura nunțiatura măturătura începătura găunoșitura flexura dăltuitura clănțănitura cercătura cătrănitura spălăcitura scălâmbătura protoclorura pârâtura ferocianura delătura alinătura turuitura țuguitura tresăritura sclipitura scâncitura săditura rotogravura rânjitura răbufnitura pufăitura protocarbura prefăcătura modenatura metalogravura măgulitura lingușitura lăutura iscoditura înnodătura huiduitura hârâitura fulgerătura francatura fosfura croncănitura tușitura similigravura șchiopătura scărpinătura sâsâitura registratura putrezitura precorectura pipăitura oftătura nechezătura năzăritura mustuitura indura încuietura încordătura horăitura fericianura depănătura clămpănitura ciprinicultura bucătura aspirantura acetilura pocănitura duruitura brezătura rotoheliogravura țopăitura stagiatura slăbătura rotitura repezitura răsuflătura răsfățătura pungălitura primogenitura poditura parura pâlpâitura opăritura molfăitura mâlitura linogravura înfurcitura închegătura încadratura icnitura grăpătura ghiotura gelivura gâdilătura dupăitura descântătura curiepunctura cupura cizelura ciocofleandura cambrura vuvuitura vergetura triclorura spulberătura sfințitura scofâlcitura scâlcietura pufnitura pretura oxiclorura oceanicultura înfășurătura incizura încastelura îmbălătura gâlgâitura forfecătura comandatura brazura antiliteratura altogravura reconfigura râgâitura monocultura întâlnitura dințura amidura viscolitura țistuitura tăvălitura tapura tândălitura siliciura sfredelitura răzuitura răpitura prujitura paraditura lunura legănătura intrătura încondeietura hidrocultura doctorantura cuniculicultura verzătura stuficultura strânsătura sterpătura rulura puricătura pseudocultura prelatura părăsitura nituitura încruntătura furura furbura frunzătura desenatura carpicultura brizura palmatura motocultura etnocultura vrăjitura ultrastructura țârlâitura rizicultura rabarbura protoiodura protobromura îmbietura contratura întredeschizătura șușuitura râmătura protura perietura orbălțitura mânătura îngurzitura incastelura încăierătura fojgăitura dăscălitura crucișătura coptătura contrasemnătura canicultura pseudoliteratura urzicătura fotosculptura bursuflura presopunctura urocultura subliteratura stâlcitura reînfășura puericultura protosulfura acipensericultura presărătura polisulfura pipărătura mânăștergura jimbătura dermopunctura anluminura nesărătura mânjitura ignipunctura hemocultura electrocăldura deșuchetura coprocultura cerealicultura sturionicultura negritura electrocultura cubatura hortiviticultura tehnostructura subcultura electrogravura țâpuritura dărăcitura podopunctura labiolectura dințătura velura tura-vura

Sus

Definiții din DEX:

MĂSURÁ, măsór, vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente sau aparate de măsură, etaloane etc. valoarea unei mărimi (lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua măsura; spec. a cântări. ♦ (Rar) A aplica pedepse, lovituri etc. ◊ Expr. (Glumeț) A măsura pe cineva (sau a măsura cuiva ceva) pe spinare = a bate, a lovi (pe cineva). 2. A evalua, a aprecia valoarea, mărimea. ◊ Expr. (Reg.) A-i măsura (cuiva) vorba cu îmblăciul, se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbește nedeslușit. 3. A străbate (pe jos), a parcurge de la un capăt la altul un spațiu, o distanță. 4. A cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanță, un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atenție; a privi disprețuitor sau amenințător. II. Fig. 1. Tranz. A cântări, a modera, a înfrâna cuvintele, gesturile, manifestările etc. 2. Refl. și tranz. A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al forței fizice, intelectuale etc. ◊ Expr. (Tranz.) A-și măsura puterile = a se lua la întrecere în luptă. – Lat. mensurare.

MĂSÚRĂ, măsuri, s. f. I. 1. Valoare a unei mărimi, determinată prin raportare la o unitate dată; măsurare, determinare. ◊ Loc. adj. și adv. După (sau pe) măsură = (despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) potrivit cu dimensiunile corpului; după dimensiuni potrivite. De (sau pe) o măsură = deopotrivă, la fel, egal. ◊ Loc. adv. În mare (sau în largă) măsură = în mare parte, în mare cantitate, mult. În mică măsură = într-o proporție neînsemnată. În egală măsură = la fel, în mod egal. ◊ Loc. prep. După (sau pe, în) măsura... = în raport cu..., proporțional cu... ◊ Loc. conj. Pe măsură ce = cu cât. În măsura în care... = numai atât cât... ◊ Loc. vb. A lua (cuiva) măsură = a măsura diferite dimensiuni (ale cuiva) în vederea confecționării unor haine, ghete etc. 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor, cantităților, volumelor etc.; vas, aparat etc. care reprezintă această unitate convențională. ◊ Instrument (sau aparat) de măsură = instrument (sau aparat) cu care se măsoară. ◊ Loc. adv. Cu aceeași măsură = în același fel. ♦ Conținutul unui astfel de instrument. 3. Cantitate determinată, întindere limitată. 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr-o fracție plasată la începutul primului portativ. ◊ Bară de măsură = fiecare dintre liniuțele care taie vertical portativul, divizând durata piesei muzicale în unități metrice egale. ◊ Expr. A bate măsura = a executa cu mâna sau cu piciorul mișcări egale și regulate, care marchează diviziunile grupurilor de note aflate în fiecare unitate delimitată de barele de măsură. 5. Unitate metrică compusă dintr-un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau (în metrica antică) dintr-un anumit număr de silabe lungi și scurte, care determină ritmul unui vers. 6. (Fil.) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate, cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui. II. Fig. 1. (Mai ales la pl.) Dispoziție, procedeu, mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop; hotărâre, prevedere. ◊ Măsură de siguranță = mijloc de prevenție specială, prevăzut de legea penală și folosit față de infractorii care prezintă pericol. ◊ Expr. A lua măsuri = a executa o serie de lucrări sau a duce o acțiune în vederea realizării unui anumit scop. 2. Capacitate; valoare, putere, grad. ◊ Expr. A fi în măsură (să...) = a fi în stare, a avea posibilitatea, calitatea de a face, de a realiza (ceva). A-și da măsura = a-și manifesta talentul, priceperea în realizări concrete, a arăta totalitatea resurselor de care dispune, a dovedi că este capabil să facă, să realizeze ceva. 3. Limită, punct extrem până la care se poate concepe, admite sau până la care este posibil ceva; moderație, cumpătare, înfrânare. ◊ Loc. adv. Fără (de) măsură = din cale-afară, nemăsurat, exagerat, excesiv. Peste măsură = mai mult decât trebuie, exagerat, excesiv. Cu măsură = în limite acceptabile, moderat, chibzuit. ◊ Expr. În măsura posibilului = atât cât va fi posibil. – Lat. mensura.

A MĂSURÁ măsór 1. tranz. 1) (valori, mărimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de măsură etalon de aceeaşi speţă. ~ cu metrul. ♢ ~ din ochi (sau cu ochiul) a) a măsura cu aproximaţie, fără a folosi instrumente sau aparate de măsură; b) a privi (pe cineva) din cap până-n picioare; a examina cu atenţie. 2) (spaţii, distanţe etc.) A străbate (pe jos) de la un capăt la altul. 4) (cuvinte, expresii etc.) A utiliza în mod echilibrat; a cumpăni. 2. intranz. A avea drept măsură. /<lat. mensurare

A SE MĂSURÁ mă măsór intranz. (despre persoane) A se compara (unul cu altul) printr-o probă (intelectuală, de forţă fizică etc.). /<lat. mensurare

MĂSÚR//Ă ~i f. 1) Valoare a unei mărimi determinată prin raportare la o unitate dată. ♢ În mare ~ în mare (sau bună) parte. De o ~ la fel; deopotrivă. Pe (sau după) ~a cuiva (sau a ceva) potrivit, întocmai cu cineva sau cu ceva. Pe ~ ce cu cât. 2) Valoare, proporţie firească a lucrurilor; limită până la care se poate concepe sau admite ceva; mărime normală, rezonabilă. ♢ Cu ~ atât cât trebuie; cu socoteală. Peste ~ mai mult decât trebuie; exagerat. A întrece ~a a depăşi limita permisă. 3) Unitate convenţională pentru măsurare. ♢ Cu aceeaşi ~ la fel, în acelaşi mod. 4) Cantitatea şi natura unităţilor ritmice din textul unui vers; structura metrică a versului. 5) Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării şi grupării duratei sunetelor într-o piesă muzicală. 6) Acţiune (mijloc, procedeu) la care se recurge în vederea realizării unui anumit scop. ♢ A lua ~i a dispune, a hotărî cele necesare pentru atingerea unui scop. [G.-D. măsurii] /<lat. mensura

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

MĂSURÁ vb. 1. v. calcula. 2. v. evalua. 3. v. examina. 4. v. parcurge. 5. v. întrece. 6. v. lupta. 7. v. compara.

MĂSURÁ vb. v. chibzui, cântări.

MĂSÚRĂ s. 1. v. măsurare. 2. v. dimensiune. 3. v. număr. 4. mărime, talie. (O fustă de ~ potrivită.) 5. v. cadenţă. 6. v. margine. 7. v. chibzuială.

MĂSÚRĂ s. v. baniţă, cotă, dublu-decalitru, măsurare, măsurat, măsurătoare, nivel, recrutare, reticenţă, reţinere, rezervă.