Cuvinte care rimează cu ștangă; rime cu ștangă
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "ștangă": (vezi și stângă ștanga)

Sus

Rime de gradul 1:

bitangă tangă
Sus

Rime de gradul 2:

creangă falangă talangă gangă goangă rangă balangă spangă
Sus

Rime de gradul 3:

ajungă strângă atingă distingă ungă lungă prelungă lângă plângă împingă stingă respingă învingă dungă alungă pungă încingă restrângă convingă stângă întingă constrângă frângă străpungă înfrângă împungă nătângă lingă chingă răsfrângă îndelungă prelingă deplângă strungă fungă ciungă ningă descingă seringă disjungă oblongă diftongă monoftongă evingă carlingă închingă părângă deschingă
Sus

Rime de gradul 4:

tragă fugă largă legă adăugă adaugă băgă orgă propagă câștigă negă sugă spargă bagă alegă algă alergă intrigă conjugă dragă strigă doagă închegă mămăligă obligă analoagă plagă dezlegă slugă subjugă vargă neagă slăbănoagă glugă ferigă agregă îndrugă dezagregă divulgă instigă navigă hodoroagă pedagogă rugă vlagă verigă agă centrifugă biologă vergă delegă fragă vitregă filologă colegă omologă mârțoagă renegă băligă baligă targă buturugă înjugă abrogă murgă muzicologă investigă sociologă rigă bigă psihologă fiziologă îmbelșugă geologă arheologă pârloagă ligă rumegă spumegă cotonoagă vărgă cotigă astrologă interogă ghioagă miloagă încovrigă fumegă drugă drogă demagogă cergă zoologă divagă dialogă cegă antropologă bragă segregă încârligă săpăligă derogă irigă desagă șagă zvârlugă ideologă denegă recâștigă arogă morgă zăloagă etimologă eglogă togă vâzdoagă prorogă relegă teleagă beșleagă ignifugă promulgă microbiologă prodigă speologă transfugă vogă șpagă sinagogă bodegă catalogă cârneleagă bacteriologă dejugă răpciugă gigă stomatologă antologă văiugă păstrugă subrogă șargă entomologă viitorologă meteorologă bârligă paragogă zănoagă pedologă etnologă levigă stănoagă hălăciugă oftalmologă purgă abnegă paleontologă virusologă obsigă îmbârligă pintenoagă pirogă futurologă bizantinologă oncologă covergă balneologă semasiologă mâzgă ginecologă neurologă pârgă balcanologă saxifragă anatomopatologă cigă parazitologă hârțoagă oceanologă ornitologă runologă expurgă antanagogă grafologă ontologă agrobiologă africanologă otorinolaringologă dârloagă urologă epidemiologă farmacologă venerologă scientologă radiologă reinterogă semitologă paparugă dendrologă monologă embriologă bălăștioagă ihtiologă hipologă cosmologă ftiziologă glaciologă micologă hematologă alergologă sinologă semiologă ecologă hidrologă fonologă păfugă gerontologă teatrologă paremiologă dermatologă seigă epilogă cardiologă merceologă frazeologă muzeologă climatologă droagă traumatologă endocrinologă odontologă toxicologă textologă dialectologă lexicologă vulcanologă laringologă reumatologă gastroenterologă osteologă viroagă săpălugă înspumegă erpetologă litargă dezvergă sexologă potamologă metrologă sfârloagă cucurigă psihopatologă exergă dagă asiriologă teugă tăpălagă ghijoagă coșmagă cvadrigă târsoagă paleoantropologă agrometeorologă agrogeologă reînchegă tagă ultrademagogă ultracentrifugă paleoetnologă sigă butargă
Sus

Definiții din DEX:

ȘTÁNGĂ, ștăngi, s. f. (Pop.) Bară de fier; drug, rangă. – Din germ. Stange.

STÂNG, -Ă, stângi, adj. 1. (Despre părți sau organe ale corpului) Așezat în partea corpului în care se află inima. ♦ (Substantivat) a) (La m. sg. art.) Piciorul stâng (1). b) (La f. sg. art.) Mâna stângă (1). 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii stângi (1) (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru sau o ființă). ♦ (Substantivat, f. sg. art.) Partea sau direcția stângă. (2). ◊ Expr. A ține stânga = a merge pe partea stângă a unui drum. (Fam.) A trage (sau a da, a face) la stânga = a fura. 3. Care reprezintă gruparea radicală a unui partid, a unei adunări, a unei organizații politice; care se alătură unei astfel de grupări. ♦ (Substantivat, f. art.) Aripa radicală a unui partid, a unei școli filozofice etc. ◊ Loc. adj. De stânga = partizan al unei politici radicale. – Lat. *stancus (= stanticus) „obosit”.

STÂN//G ~gă (~gi) şi substantival 1) (despre unele organe sau despre părţi ale corpului) Care este situat în partea unde se află inima. Ochiul ~. Mâna ~gă. ♢ Nu ştie ~ga ce face dreapta se spune pentru a indica o totală lipsă de coordonare. A călca cu ~gul a) a începe în mod greşit ceva; b) a fi prost dispus. 2) Care se află în direcţia mâinii din această parte. Aripa ~gă a clădirii. ♢ Din ~ga din direcţia mâinii stângi. A ţine ~ga a merge pe partea stângă a unui drum. (La) ~ga împrejur formulă prin care se comandă cuiva o întoarcere de 180° spre stânga. A face ~ga împrejur a se întoarce şi a pleca (înapoi de unde a venit). 3) (despre grupări politice, partide, curente etc.) Care, din punct de vedere politic, este radical sau mai radical decât alţii. Aripa ~gă a parlamentului. /<lat. stancus

ŞTÁNGĂ ştăngi f. pop. Bară de fier teşită la un capăt şi folosită la ridicarea sau la de-plasarea unor corpuri grele; rangă. /<germ. Stange

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

ŞTÁNGĂ s. v. rangă.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.003s