Cuvinte care rimează cu vorbele; rime cu vorbele
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "vorbele":

Sus

Rime de gradul 1:

verbele curbele
Sus

Rime de gradul 2:

silabele probele porumbele boabele arabele slujbele podoabele tobele sobele pagubele bubele bombele babele ambele tabele roabele
Sus

Rime de gradul 3:

masele toatele marele muzeele ducele zonele zilele zgomotele vocalele vitele verticalele verdele vehiculele vasele vinele urmele uneltele undele unele ultimele turcele trupele treptele tratamentele textele termenele tendințele temele teatrele tarele tinerele sutele sursele supusele suprafețele sunetele sumele subțirele substanțele străinele stofele științele sticlele stele stelele statele sportivele spiritele spectacolele specialistele spatele spaniolele solidele soarele sistemele sintagmele singurele sfintele sentimentele semnele șefele scriitoarele scrisele scenele savantele satele sângele semințele sălbaticele rusele românele romanele reprezentantele regele războaiele razele rele relele rapoartele rapidele punctele produsele procesele procedeele problemele primele prezențele președintele preparatele popoarele poetele plantele planele piesele piele picioarele pietrele peștele pestele personalele personajele persoanele perioadele peretele petele partidele particulele paralelele pânzele penele oțele oasele organismele organele ordinele orașele orele operele onomatopeele obiectivele obiectele oarele numele numerele notele normele nivele nivelele rasele negrele negativele navele născutele muntele muncitoarele motoarele motivele moartele moralele monedele momentele moleculele modelele mobilele moalele mineralele minele militarele mijloacele micele metodele metalele membrele membranele medicinele medicamentele mecanismele mecanicele materialele matele mesele marinele manifestele mamiferele luptele locuitoarele literele limitele lichidele liberele lemnele legumele legatele laptele italienele istoricele intervalele internaționalele internele interesele instrumentele insectele influențele individele indicele hainele grele gravele gramele graficele gradele glandele germanele gazele funcționarele frunzele frumoasele fructele frazele fratele franțuzismele francezele fragmentele fostele forțele formulele formatele formele fluidele firele finele filmele ființele fibrele fenomenele fazele fețele fetele faptele extremele exterioarele existențele evenimentele europenele erbaceele erele englezele elevele elementele ele efectele echipele durele dulcele documentele doctrinele distanțele dispozitivele disciplinele dintele diminutivele desenele derivatele degetele dacele datele cuvintele curentele cunoștințele cunoscutele cultele culoarele creștinele credințele creatoarele copilele contrele contactele conducătoarele comunele compusele compozitoarele componentele complexele coloanele colectivele coardele clasele cinele cerealele centrele centralele celulele cele cauzele casele cartele cărbunele caracterele capetele cântecele camerele calele câinele bunele brațele binele bazele bărbatele barele banatele avioanele autoarele automobilele aspectele artele armatele armele arborele aproapele aparatele apele animalele analizele americanele altele alimentele ajutoarele agentele aeronavele aerele actele acidele acele recipientele planetele ziarele zăcămintele volumele voințele vitezele vițele violetele violențele viermele vestele venitele vele velele vedele vârstele variantele vagoanele utilajele următoarele urinele umbrele uleiele trecătoarele tratatele transparentele trasele toxicele tiparele țintele țiganele testamentele taxele tablele suveranele sufletele suferințele succesele subteranele substantivele subiectele studentele strugurele strofele strigătele stradele stăpânele spusele sprijinele spele șosele șoselele sondele soarelele slavele sintezele simultanele siguranțele sferele sexele servele semnalele secundarele secundele sectele secretele scoarțele scaunele șarpele ruptele rudele roșele roatele roadele rezistențele rezervele revistele rețele rețelele reptilele registrele regalele radioactivele rachetele proteinele proprietarele pronumele programele profundele profesoarele principele prietenele pozitivele poemele plutitoarele platformele plesele plasele piețele pianele petalele permanentele perfectele pedepsele pătratele pastele partizanele participantele părintele paralele perele pantele palmele palatele paiele ovalele otomanele ornamentele originalele orchestrele operatele octavele obstacolele nuiele nuielele nucleele nuanțele noroacele necunoscutele nebunele musulmanele mucoasele monumentele moluștele modulele modele minorele milele mele metricele maximele masivele merele manuscrisele manualele manierele mamele magazinele lucrătoarele locuințele limbajele lentele latinele larvele lamele laboratoarele jucătoarele japonezele izvoarele ițele ipotezele iordanele intestinele interpretele intermediarele intelectualele insulele instanțele înșele însele inflorescențele inele inelele indienele imprimatele impozitele hranele hoațele guvernele grupele grâiele granulele glumele generatoarele gamele frecvențele fosilele foloasele fluturele financiarele finalele filozoafele fiicele feudalele ferestrele farmecele extrasele explozivele experiențele examenele evidențele etapele etajele esențele epitetele episcoapele enzimele elicele elasticele ecranele echilibrele duratele dublele dubletele dorințele documentarele directoarele diferențele dicționarele derivele depozitele defectele cuțitele cutele cursele curelele curatele cuptoarele cuiele cristalinele cristalele coralele controalele contractele conștiințele constantele consoanele conservele conjunctivele conflictele condamnatele concertele complementele comitele combinatele coastele coasele coarnele climele circularele circuitele cilindrele cifrele cetățenele cehele căruțele cartoanele carele capsulele caprele capitalele cântărețele canalele calculele calcarele cafele cafelele buzele bucățele bucățelele broaștele britanicele bizantinele bazinele bătutele bețele bandele axele autovehiculele automatele atmosferele atelierele ațele asociatele artistele articolele arterele argilele arcele aplicele amarele alternativele aliajele algele albinele adversarele adjectivele activele accentele abstractele abatele zeițele zdrențele zburătoarele zalele vrăjitoarele vorbitoarele vopsele vopselele voinicele vitaminele violele vesele vertebratele vergele vergelele venele vecinele vetrele vânzătoarele uzinele ușurințele ținutele urmașele uriașele turismele troienele tratele toracele tonicele toamnele timbrele ticăloasele tezele temporalele templele telefoanele talentele tainele tăierele strămoașele spumele spitalele spicele sovieticele sonatele solistele socialistele șoarecele sinonimele șinele servitoarele sentințele segmentele sedimentele sectoarele sculele școlarele sclavele schimbătoarele scheletele sârmele rumegătoarele ruinele rufele rezonanțele revoltele resursele restaurantele renumele regizoarele reformele reflexele referințele receptoarele raționamentele răscoalele ramele proiectilele proiectele proeminențele presele precedentele poștele portretele portativele portele pompele polonezele polițele poftele poalele plutele petrolierele perspectivele persanele terțele pericolele pepenele penajele peliculele peisajele pedalele pazele pasajele parâmele palele paharele păcatele ovinele omonimele odihnele oceanele obrazele oalele nuvele nuvelele noroaiele nevestele mutele muștele multiplele mormintele monetarele milioanele meșterele meritele matematicienele masculele mareele manevrele mânerele mândrele maimuțele luntrele locomotivele listele lexicoanele lentilele leneșele legendele laudele latele laringele județele judecătoarele iubitele inteligențele institutele înotătoarele inițiatele inginerele imobilele ilustratele iepurele hotarele horele granițele gramineele globulele ghimpele ghearele genele fustele fondatoarele fluierele flexibilele fizicienele feroviarele fermele fericitele femele femelele fasciculele faringele fântânele fabricatele exemplele exemplarele excesele etimoanele echivalentele echipamentele dușmanele dramele dozele domnitoarele doamnele disputele dirijoarele diatonicele diametrele dialectele deținutele descendentele dansatoarele damele cvintele cupele crizele crimele cremele creierele creditele credincioasele crestele covoarele coatele costumele cosmeticele coroanele corespondențele coptele coordonatele continentele contele conservatoarele consecințele conferințele conductoarele conductele condimentele conceptele comunicatele comportamentele componențele compartimentele clopotele clișeele cleștele clapele citatele ciorchinele ciocanele cicatricele chinezele chele cetele cepele catedralele castelele carnivorele cârligele carierele capitolele capacele canoanele calculatoarele cadențele buzunarele butoaiele buretele bulgărele brutele biletele bilele basmele baletele avantajele auxiliarele austriecele atestatele astrele aromatele arhitectele argumentele apendicele aparențele apărătoarele antele angajatele amănuntele alfabetele alele africanele adresele accidentele absențele traseele reflectele migdalele brâiele vizitele visele vioarele victimele veșmintele vertebrele vâslele vaselele verzele vapoarele vanele valențele uterele urmăritele umerele turmele turcismele turbinele tulburele tuberculozele tribunalele traversele tovarășele toantele tonele toartele toanele tijele terasele teoreticienele tătarele tabelele taberele suitele subordinele submarinele strigoaiele știuletele stimele statutele stânele staminele sprintenele spiralele speranțele spectrele spaimele șmecherele slujbașele sitele simptomele silele setele ședințele secvențele secretarele secolele schițele schemele sardele sapele șantierele sanguinele rezervoarele reședințele remarcele reginele regatele recoltele reclamele rațele rămășițele radele puroaiele pupele proveniențele protestantele prostituatele progresele privatele prefixele preferințele precipitatele poznele
Sus

Definiții din DEX:

VÓRBĂ, vorbe, s. f. 1. Cuvânt. 2. Șir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ◊ Expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea ceva de discutat cu cineva; a vrea să comunici un secret cuiva. Cu vorba că... = zicând că..., sub pretext că... Vorbe de clacă = flecăreală fără rost, fără miez. 3. Expunere, istorisire, relatare. ◊ Expr. Lasă vorba! sau (eliptic) vorba! = tăcere! nici un cuvânt! Ce mai (atâta) vorbă? = ce să mai lungim discuția, să curmăm discuția. A (nu) da (cuiva) pas la vorbă = a (nu) lăsa cuiva posibilitatea să vorbească. 4. Convorbire, conversație; discuție, taifas. ◊ Loc. adv. Fără multă vorbă = fără a crâcni, fără să protesteze. Din două vorbe = fără multă discuție; operativ, repede. Din vorbă în vorbă = din una în alta, din discuție în discuție. ◊ Expr. A fi vorba de... (sau despre..., să...) = a fi în discuție, a fi obiectul discuției..., a se vorbi de... A-și face de vorbă cu cineva = a găsi prilej de discuție cu cineva. A avea de vorbă (cu cineva) = a avea de discutat, de aranjat ceva (cu cineva). Fie vorba între noi! = ceea ce știm să rămâne între noi, să nu afle nimeni. Nici vorbă! = a) negreșit, desigur; fără doar și poate; b) nici pomeneală. Nu-i vorbă! (sau mai e vorbă?) = fără îndoială, firește, e de la sine înțeles. Vorbă să fie! = nu cred așa ceva, nici pomeneală. A schimba vorba = a schimba obiectul discuției. ♦ Compus: vorbă-lungă = om flecar, palavragiu. ♦ Schimb de cuvinte în contradictoriu; neînțelegere, ceartă. 5. Mod, fel de a vorbi, de a se exprima. Vorba dulce mult aduce. ◊ Expr. Dacă ți-i vorba de-așa sau dacă așa ți-i vorba = dacă așa stau lucrurile. 6. Zicătoare, zicală, proverb, expresie. ◊ Expr. Vorba ceea, expresie stereotipă folosită în povestire pentru a introduce o zicală, un proverb, cuvintele spuse de cineva etc. Vorba cântecului = așa cum se știe din bătrâni. 7. Îndemn, sfat, învățătură. ♦ Părere, convingere; hotărâre. 8. Promisiune, făgăduială; angajament. ◊ Expr. Vorba-i vorbă = cuvântul dat trebuie respectat, promisiunea dată e datorie curată. A se ține de vorbă = a-și respecta promisiunile, angajamentele. A zice vorbă mare = (mai ales în construcții negative) a se angaja solemn, a face o promisiune deosebită. 9. Înțelegere, învoială; tocmeală; târguială. ◊ Loc. adv. Din două vorbe sau (rar) dintr-o vorbă = fără multă discuție, repede. ◊ Expr. (Pop.) A face vorba (sau vorbele) = a peți. A-i face (cuiva) vorbă cu cineva = a mijloci o întâlnire între un băiat și o fată (în vederea căsătoriei). A fi în vorbă = a fi în tratative pentru încheierea unei căsătorii, a unei afaceri etc. 10. Zvon; veste, știre, informație. ◊ Expr. A se face vorbă = a se răspândi o știre, un zvon. A spune (cuiva) două vorbe = a comunica ceva cuiva. A lăsa vorbă = a lăsa o dispoziție, a anunța ceva înainte de a pleca undeva. (Așa) umblă vorba = (așa) se vorbește, (așa) se vorbește, (așa) se spune. A trimite (sau a da) vorbă = a transmite un mesaj. ♦ Bârfeală, clevetire; calomnie. 11. Grai, limbă. Străin la vorbă. – Et. nec. Cf. sl. dvorĭba.

VÓRB//Ă ~e f. 1) Unitate de bază a limbii constituită dintr-un sunet sau o reunire de sunete, dotată cu sens; cuvânt. ♢ În (sau din) două ~e fără multe explicaţii, pe scurt. 2) Exprimare prin grai; relatare prin cuvinte. ♢ ~e de clacă vorbe multe şi fără folos. ~e în vânt (sau goale) vorbe spuse în zadar. Ce mai ~! (sau Nici ~!) a) desigur; fără îndoială; b) în nici un caz. Mai încape ~! este sigur! A avea o ~ cu cineva a dori să-i comunice cuiva ceva. A arunca ~e în vânt a vorbi în zadar. A-şi cântări bine ~ele a se gândi bine înainte de a spune ceva. A pune o ~ bună a interveni în favoarea cuiva. A ajunge la ~a (sau ~ele) cuiva a recunoaşte că ceea ce a spus cineva este drept. A lua cu ~a (sau a ţine de ~) pe cineva a abate, a sustrage pe cineva de la ceva. A nu sufla o ~ a nu divulga un secret. 3) Schimb de păreri, de idei pe cale orală; conversaţie; convorbire. ♢ Din ~ în ~ discutând despre una, despre alta. A-şi lua ~a (sau ~ele) înapoi a-şi retrage spusele. Fără multă ~ fără a lungi discuţia. A aduce (sau a începe) ~a a începe discuţia. A se depărata cu ~a a se abate de la tema discuţiei. A lua altă ~ a schimba tema discuţiei. A lungi (sau a întinde) ~a a vorbi prea mult. Ce mai atâta ~! ce să mai continuăm discuţia! A lua ~a din gură a se grăbi să spună ceea ce voia să spună altul. A intra în (sau a se pune la) ~ cu cineva a începe o discuţie cu cineva. A căuta capăt de ~ a) a dori să discute; b) a căuta motive de ceartă. A fi bun de ~ a fi vorbăreţ. A fi scump la ~ a fi tăcut din fire; taciturn. Fie ~a între noi să nu mai afle nimeni; să ştim numai noi. A se întrece cu ~a a spune mai mult decât trebuie. A-i tăia (sau a-i reteza) cuiva ~a a) a întrerupe pe cineva la jumătate de cuvânt; b) a face pe cineva să tacă. A spune cuiva două ~e a) a comunica cuiva ceva în grabă; b) a certa pe cineva. 4) Fel, mod de a se exprima. ♢ A fi înţepat la ~ a fi zeflemitor. ~e cu tâlc vorbe înţelepte. dacă ţi-i ~a de aşa (sau dacă aşa ţi-i ~a) dacă aşa stau lucrurile. 5) Ceea ce promite să facă cineva; făgăduială; promisiune. ♢ A purta (sau a duce) pe cineva cu ~a a promite cuiva ceva fără să îndeplinească; a ţine cu promisiuni. 6) Acord la care ajunge cineva; învoială; înţelegere. ♢ A se înţelege din două ~e (sau dintr-o ~) a se înţelege foarte repede, fără multă discuţie. 7) Informaţie orală şi neverificată; zvon; veste. ♢ A lăsa ~ a) a comunica ceva prin cineva, înainte de plecare; b) a lăsa o dispoziţie. A trimite (sau a da) ~a a transmite oral o înştiinţare. Aşa umblă ~a aşa se aude. 8) Vorbire de rău pentru a defăima pe cineva; calomniere; clevetire. ♢ A-i scoate cuiva ~e (sau a face pe cineva de ~) a împrăştia zvonuri urâte la adresa cuiva; a face cuiva o reputaţie proastă. A-i ieşi cuiva ~e se spune atunci când se vorbeşte de rău despre cineva. 9) pop. Învăţătură menită să călăuzească pe cineva în diferite situaţii; povaţă; îndrumare. 10) Expresie concisă, deseori figurată, care cuprinde o generalizare sub formă de povaţă sau gând înţelept; aforism popular; proverb. ♢ ~a ceea formulă folosită înainte de a spune un proverb, o zicătoare. [G.-D. vorbei] /cf. sl. dvoriba

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

VÓRBĂ s., adj. 1. s. v. cuvânt. 2. s. v. afirmaţie. 3. s. vorbire, (înv.) rost. (De ţi-ar fi fapta ca ~.) 4. s., adj. vorbă-lungă = clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreţ, (livr.) locvace, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (pop. şi fam.) farfara, (pop.) gureş, toacă-gură, (înv. şi reg.) spornic, vorbareţ, (reg.) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Mold.) dârdală, lehau, leorbău, (Transilv.) stroncănitor, (prin Munt.) tândălit, (Mold.) trăncălău, (înv.) limbareţ, vorovaci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftolog, mofturean, (fig.) meliţă. 5. s. v. exprimare. 6. s. vorbă bătrânească v. proverb. 7. s. v. sfat. 8. s. v. angajament. 9. s. v. înţelegere. 10. s. v. ceartă. 11. s. v. zvon.

VÓRBĂ s. v. alocuţiune, conversaţie, convorbire, cuvânt, cuvântare, dialog, discurs, discuţie.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.011s