Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "viu":
SusRime de gradul 3:
interviu
fluviu
diluviu
colocviu
bidiviu
plăviu
interfluviu
eluviu
coluviu
morcoviu
deluviu
aluviu
proluviu
microinterviu
miniinterviu
impluviu
laviu
efluviu
mendeleeviu
teleinterviu
SusRime de gradul 4:
descriu
mediu
spațiu
teritoriu
cenușiu
țiu
principiu
domeniu
știu
serviciu
studiu
scriu
propriu
fiu
înscriu
intermediu
calciu
aluminiu
purpuriu
târziu
mijlociu
orificiu
argintiu
stadiu
obligatoriu
auriu
sediu
edificiu
luciu
premiu
albiu
magneziu
trandafiriu
contradictoriu
pustiu
imperiu
craniu
exercițiu
sodiu
accesoriu
timpuriu
municipiu
consiliu
potasiu
provizoriu
viciu
detaliu
liliachiu
vestigiu
capriciu
salariu
cafeniu
transcriu
portocaliu
litigiu
oratoriu
rachiu
colegiu
criteriu
incendiu
floriu
iu
siliciu
prescriu
repertoriu
alburiu
beneficiu
hazliu
memoriu
comentariu
deceniu
sacrificiu
refugiu
impropriu
caliciu
patrimoniu
sigiliu
proscriu
primăriu
omagiu
remediu
prejudiciu
geniu
prestigiu
straniu
ruginiu
domiciliu
operatoriu
oficiu
sașiu
scenariu
sicriu
sălciu
cortegiu
străveziu
stagiu
chiu
staniu
castaniu
palavragiu
subscriu
oscilatoriu
elogiu
opiu
artificiu
nunțiu
zglobiu
uraniu
uliu
orgoliu
motoriu
vioriu
privilegiu
fotoliu
amfibiu
mieriu
pardesiu
albăstriu
circumscriu
armoniu
asediu
participiu
vizitiu
preludiu
burghiu
scandalagiu
doliu
rectiliniu
indiciu
giulgiu
cărămiziu
iluzoriu
pirpiriu
contrariu
tranzitoriu
variu
capiu
podgoriu
zurliu
amoniu
aleatoriu
supliciu
chipiu
măsliniu
concediu
ondulatoriu
definitoriu
martiriu
pliu
zapciu
mileniu
acvariu
brumăriu
șerpiu
sanatoriu
sacrilegiu
negriu
zbanghiu
heliu
antimoniu
pariu
conciliu
subterfugiu
fumuriu
șasiu
durduliu
paliu
anteriu
notoriu
azuriu
păcuriu
interogatoriu
cânepiu
ambulatoriu
radiu
mlădiu
surugiu
stacojiu
epiteliu
lupiu
troliu
bariu
gimnaziu
auditoriu
chefliu
adagiu
interludiu
stibiu
moratoriu
echinocțiu
ospiciu
articulatoriu
ageamiu
verziu
tuciuriu
rodiu
grijuliu
meniu
arămiu
vinețiu
vitraliu
sufragiu
promontoriu
ghiu
bisturiu
armistițiu
orologiu
sidefiu
chihlimbariu
derizoriu
paladiu
scatiu
posesoriu
toriu
coliliu
dubiu
vanadiu
compendiu
plumburiu
piu
barcagiu
naufragiu
damblagiu
deliciu
auspiciu
tinichigiu
litiu
bocciu
onorariu
gerunziu
maroniu
latifundiu
hangiu
vișiniu
lințoliu
miceliu
interstițiu
panarițiu
giratoriu
deuteriu
saschiu
zmeuriu
zarzavagiu
beriliu
brudiu
candriu
travaliu
ceriu
solstițiu
seleniu
achiu
zirconiu
stronțiu
suriu
lambriu
juriu
prezidiu
colofoniu
chiulangiu
sângeriu
ciripiu
alcaliu
foliu
mahalagiu
pomanagiu
crematoriu
solfegiu
deliu
crochiu
atriu
meritoriu
zurbagiu
zavergiu
arpegiu
executoriu
pământiu
mușteriu
îmblăciu
consistoriu
fildeșiu
zavragiu
cadmiu
spahiu
ivoriu
piersiciu
porfiriu
probatoriu
sacagiu
raliu
striu
eliminatoriu
chilipirgiu
giuvaiergiu
parodonțiu
niobiu
absolutoriu
boiangiu
oprobriu
actiniu
papugiu
compensatoriu
lefegiu
osmiu
limoniu
planetariu
zefliu
curbiliniu
potpuriu
grăsuliu
iridiu
patriciu
rubiniu
bigudiu
rotatoriu
aspriu
rediu
povarnagiu
cafegiu
ravagiu
rechizitoriu
sanchiu
preoperatoriu
șoreciu
saigiu
tarabagiu
cusurgiu
acriu
eufoniu
climacteriu
natriu
moftangiu
florilegiu
zamparagiu
afeliu
martirologiu
reparatoriu
nurliu
beșliu
tutungiu
consorțiu
herghelegiu
șoldiu
cominatoriu
portofoliu
kaliu
peremptoriu
testimoniu
camionagiu
periheliu
căpriu
discriminatoriu
subsidiu
bucăliu
rozariu
mucilagiu
vexatoriu
divinatoriu
erodiu
amăriu
prezbiteriu
terariu
arbiu
yterbiu
restitutoriu
rumeniu
pretoriu
țambalagiu
tabietliu
sinedriu
colodiu
cazangiu
baptisteriu
californiu
belaliu
declinatoriu
reclamagiu
cesiu
condroniu
prohibitoriu
relicvariu
năutiu
endoteliu
abagiu
duraluminiu
tritiu
ostentatoriu
delfinariu
chirigiu
gălbiu
gălbeniu
lutețiu
macaragiu
conabiu
purgatoriu
osmanliu
tutuniu
plutoniu
siniliu
fișiu
pretimpuriu
pedigriu
pazvangiu
șalvaragiu
marsupiu
neguriu
cherestegiu
miniu
fanaragiu
lustragiu
cadiu
neobligatoriu
cârmâziu
corbiu
estimatoriu
narangiu
ceadiriu
ruliu
impiu
stânjeniu
macagiu
profiriu
tufecciu
hafniu
hagiu
matrimoniu
alodiu
untdelemniu
plasmodiu
europiu
sacerdoțiu
gagiu
solariu
ninsoriu
refectoriu
bocceagiu
aluniu
prosceniu
stipendiu
columbiu
alămiu
rablagiu
frontispiciu
parlagiu
pilangiu
ghiurghiuliu
marmoriu
catifeliu
derogatoriu
compromisoriu
deserviciu
curiu
deluzoriu
prăzuliu
cilibiu
fistichiu
americiu
ciocolatiu
boghiu
șofrăniu
bogasiu
germaniu
geamgiu
salepgiu
postoperatoriu
răsuriu
tulumbagiu
bostangiu
bragagiu
pastramagiu
cazacliu
muftiu
mischiu
haruspiciu
contracciu
capugiu
ififliu
dedicatoriu
vivariu
pătlăginiu
semimijlociu
ruteniu
gadoliniu
tiriachiu
promisoriu
indiu
praxiu
tricliniu
redhibitoriu
erbiu
remuneratoriu
dilatoriu
comisoriu
roziu
prăfuriu
contributoriu
canalagiu
lampagiu
exordiu
lapidariu
mungiu
duelgiu
destinatoriu
harabagiu
iaurgiu
buriu
hidroniu
dendrariu
havaiu
cantaragiu
valiu
samaniu
halucinatoriu
exhibitoriu
subrogatoriu
misirliu
toptangiu
recursoriu
poloniu
cireșiu
tanduriu
rescizoriu
scorțișoriu
fermiu
deprecatoriu
lignofoliu
casiu
calemgiu
dichiu
reniu
casiopeiu
precipițiu
geraniu
limonagiu
interspațiu
petitoriu
pambriu
pericraniu
internunțiu
tulburiu
funducliu
samariu
tablagiu
șapcaliu
pilafgiu
postludiu
simigiu
muscalagiu
monopodiu
cichirgiu
scandiu
franciu
interstadiu
oțeliu
demiu
terbiu
rahagiu
ogurliu
rezolutoriu
nobeliu
sfecliu
basmangiu
peciu
satârgiu
achingiu
contraserviciu
naingiu
rubidiu
ciorbagiu
frotiu
duhliu
cambiu
mahoniu
amfiteriu
celțiu
taliu
antracoteriu
technețiu
megateriu
mindirigiu
mangalagiu
binagiu
holmiu
extispiciu
hămișliu
bușmachiu
peculiu
preventoriu
galiu
disprosiu
bucvariu
calatidiu
pavagiu
batiu
epiu
glasiu
sortilegiu
cenobiu
feroaluminiu
meconiu
periodonțiu
cupiu
tuliu
marfagiu
micafoliu
einsteiniu
emonctoriu
episceniu
premonitoriu
morfiu
pancrațiu
tiu
manubriu
paleoteriu
cârjaliu
vomitoriu
biliargiu
cealmagiu
hiposceniu
urbariu
neptuniu
halvagiu
edecliu
tabulariu
topciu
acerateriu
caldarâmgiu
triforiu
capanliu
tarapangiu
staminodiu
emporiu
simpodiu
sincițiu
sinclinoriu
echingiu
caicciu
regifugiu
masalagiu
perdegiu
ciubucciu
gluciniu
sacnasiu
protactiniu
promețiu
dinoteriu
periteliu
licopodiu
condominiu
sulgiu
contrainterogatoriu
binișliu
comitagiu
ciațiu
pleiocaziu
otcupciu
silențiu
autoamfibiu
peșchegiu
narghelegiu
serpentariu
perdelegiu
pompagiu
ibrișimgiu
nișangiu
endocraniu
mehtupciu
trieniu
nisipiu
osmiridiu
musiu
parcagiu
pandemoniu
talhâșciu
sardiu
bucraniu
ptiu
soldiu
combinagiu
semispațiu
lactariu
peșingiu
miliariu
culucciu
bimileniu
astatiniu
coroniu
mezoteliu
radiocalciu
ioniu
soitariu
cișmegiu
calemcheriu
pozitroniu
filaliu
protiu
coscenariu
automacaragiu
odiu
morțiu
phiu
muțiu
hapciu
magnaliu
pfiu
baiu
uiuiu
uliuliu
Sus
Sus
Definiții din DEX:
VENÍ, vin, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc. ◊ Expr. Du-te-vino subst. = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. Vino-ncoace subst. = a) farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b) (rar) ademenire, ispită, păcat. ♦ A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ♦ A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A năvăli asupra sau împotriva cuiva. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. ♦ (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) a ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plânge sau a fi gata să plângă. A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-o dată la ceva, a-și aminti de ceva. Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte. 4. A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ♦ A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... 5. A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (ca o consecință). 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. ◊ Expr. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți. A-i veni (cuiva) inima la loc sau a-și veni în fire = a se calma, a se liniști. A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe). (În imprecații) Veni-ți-ar numele ! 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ♦ A ajunge până la...; a atinge. 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. Cum vine asta ? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...). A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia. Ce ți-a venit (să sau de)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac. 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau rău). ♦ (Înv., în construcții negative) A se potrivi, a cadra. 12. A-i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ♦ A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. și: viu] – Lat. venire.
VÍU, VÍE, vii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. ◊ Loc. adj., adv. De viu = fiind încă în viață. ◊ Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau mort; cu orice preț. ◊ (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simțire. ◊ Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ♦ Care persistă, care dăinuiește încă. Tradiție vie. ◊ Limbă vie = limbă care se vorbește în mod curent în prezent, limbă în circulație. ♦ (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ♦ Animat, însuflețit. Discuție vie. ♦ (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ♦ (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viață. – Lat. vivus.
A VENÍ vin intranz. 1) (despre oameni, animale, vehicule etc.) A se mişca, apropiindu-se de ţinta mişcării. ~ spre casă. 2) (despre persoane, vehicule, fenomene ale naturii) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanţe; a sosi; a ajunge. Trenul a venit în gară. ♢ ~ la spartul târgului a sosi prea târziu. ~ cu sufletul la gură (sau într-un suflet) a veni în fuga mare. A-i ~ ceasul a muri. 3) A se întoarce, a reveni la locul de mai înainte. Păsările vin la cuiburile lor. 4) A-şi avea originea; a proveni. 5) (despre îmbrăcăminte, încălţăminte) A se potrivi bine; a fi pe măsura cuiva. Pantofii îi vin bine. 6) (despre ape) A ajunge până la o înălţime oarecare. 7) (despre sunete, zgomote etc.) A ajunge la urechea cuiva. /<lat. venire
VI//U ~e (~i) 1) Care trăieşte; care este în viaţă. ♢ Carne vie rană deschisă, care sângerează. De ~ fiind încă în viaţă. ~ sau mort în orice stare ar fi. Nici ~, nici mort (sau mai mult mort decât ~) extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.). A jupui de ~ (pe cineva) a fi necruţător faţă de cineva. 2) Care continuă să existe; care persistă, dăinuieşte. Tradiţie vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viaţă; însufleţit. 4) (despre foc) Care arde cu flacără puternică. 5) (despre lumină) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; strălucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic şi desluşit. 8) (despre ochi) Care exprimă inteligenţă; ager. 9) (despre plante) Care este verde şi sănătos. [Monosilabic]. /<lat. vivus
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)VÍU, VÍE, vii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. ◊ Loc. adj., adv. De viu = fiind încă în viață. ◊ Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau mort; cu orice preț. ◊ (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simțire. ◊ Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ♦ Care persistă, care dăinuiește încă. Tradiție vie. ◊ Limbă vie = limbă care se vorbește în mod curent în prezent, limbă în circulație. ♦ (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ♦ Animat, însuflețit. Discuție vie. ♦ (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ♦ (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viață. – Lat. vivus.
A VENÍ vin intranz. 1) (despre oameni, animale, vehicule etc.) A se mişca, apropiindu-se de ţinta mişcării. ~ spre casă. 2) (despre persoane, vehicule, fenomene ale naturii) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanţe; a sosi; a ajunge. Trenul a venit în gară. ♢ ~ la spartul târgului a sosi prea târziu. ~ cu sufletul la gură (sau într-un suflet) a veni în fuga mare. A-i ~ ceasul a muri. 3) A se întoarce, a reveni la locul de mai înainte. Păsările vin la cuiburile lor. 4) A-şi avea originea; a proveni. 5) (despre îmbrăcăminte, încălţăminte) A se potrivi bine; a fi pe măsura cuiva. Pantofii îi vin bine. 6) (despre ape) A ajunge până la o înălţime oarecare. 7) (despre sunete, zgomote etc.) A ajunge la urechea cuiva. /<lat. venire
VI//U ~e (~i) 1) Care trăieşte; care este în viaţă. ♢ Carne vie rană deschisă, care sângerează. De ~ fiind încă în viaţă. ~ sau mort în orice stare ar fi. Nici ~, nici mort (sau mai mult mort decât ~) extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.). A jupui de ~ (pe cineva) a fi necruţător faţă de cineva. 2) Care continuă să existe; care persistă, dăinuieşte. Tradiţie vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viaţă; însufleţit. 4) (despre foc) Care arde cu flacără puternică. 5) (despre lumină) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; strălucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic şi desluşit. 8) (despre ochi) Care exprimă inteligenţă; ager. 9) (despre plante) Care este verde şi sănătos. [Monosilabic]. /<lat. vivus
Sus
Sinonime:
VENÍ vb. 1. v. ajunge. 2. v. sosi. 3. v. lua. 4. v. apropia. 5. v. întoarce. 6. v. intra. 7. v. înfăţişa. 8. v. pofti. 9. v. năvăli. 10. v. izvorî. 11. v. face. 12. v. situa. 13. a-i ajunge, (reg.) a-i bate. (Iarba îi ~ până la mijloc.) 14. a ajunge, (reg.) a scăpa. (A ~ la putere.) 15. v. cuprinde. 16. v. năzări. 17. v. surveni. 18. v. deriva. 19. a i se potrivi, (Transilv.) a i se vâji. (Pantoful îi ~.) 20. v. potrivi. 21. v. costa.
VENÍ vb. v. angaja, avea, băga, cadra, cădea, cântări, conveni, corespunde, costa, cuveni, decurge, face, fi, intra, încadra, înţelege, învoi, merge, potrivi, preface, proveni, reieşi, reveni, rezulta, schimba, tocmi, transforma, urma, vârî.
VIU adj. 1. (înv. şi pop.) trăitor, vieţuitor. (Fiinţe ~.) 2. însufleţit. (Oameni ~ şi oameni morţi.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ şi plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, strălucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (franţuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanţă ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adânc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emoţie ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorinţă ~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, încordat, însufleţit. (Ritm ~ de muncă.) 14. animat, însufleţit. (O discuţie ~.) 15. v. susţinut. 16. v. veşnic. 17. actual, proaspăt. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.
VIU s. v. miez, mijloc, putere, toi.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)VENÍ vb. v. angaja, avea, băga, cadra, cădea, cântări, conveni, corespunde, costa, cuveni, decurge, face, fi, intra, încadra, înţelege, învoi, merge, potrivi, preface, proveni, reieşi, reveni, rezulta, schimba, tocmi, transforma, urma, vârî.
VIU adj. 1. (înv. şi pop.) trăitor, vieţuitor. (Fiinţe ~.) 2. însufleţit. (Oameni ~ şi oameni morţi.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ şi plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, strălucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (franţuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanţă ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adânc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emoţie ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorinţă ~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, încordat, însufleţit. (Ritm ~ de muncă.) 14. animat, însufleţit. (O discuţie ~.) 15. v. susţinut. 16. v. veşnic. 17. actual, proaspăt. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.
VIU s. v. miez, mijloc, putere, toi.