Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "ultime":
SusRime de gradul 1:
SusRime de gradul 2:
intime
maritime
optime
victime
stime
legitime
nostime
septime
nelegitime
centime
îngustime
estime
sutime
știme
cratime
filotime
scurtime
ilegitime
prostime
câtime
perimaritime
strâmtime
schizotime
obștime
oștime
ectime
șeptime
SusRime de gradul 3:
înălțime
mulțime
mărime
prime
exprime
lungime
clime
grăsime
adâncime
imprime
maxime
enzime
suprime
întregime
omonime
lățime
sinonime
crime
comprime
cruzime
minime
vechime
asprime
grosime
spaime
oprime
anime
treime
scrime
faime
rime
profunzime
deprime
reprime
mâncărime
anonime
agerime
unanime
limpezime
nobilime
împrejurime
îngaime
sublime
noime
pantomime
infime
usturime
azime
istețime
pătrime
întunecime
reanime
decime
lărgime
molime
toponime
zecime
micime
călărime
prospețime
cime
eponime
netezime
desime
schime
rotunjime
preoțime
pseudonime
grime
felurime
junime
boierime
parenchime
albăstrime
doime
proxime
sime
milionime
tinerime
decomprime
pedestrime
submulțime
ascuțime
frăgezime
antonime
microclime
reimprime
cincime
acronime
miime
acrime
afunzime
amănunțime
paronime
patronime
teleimprime
monorime
coenzime
uime
seime
sărăcime
criptonime
ostășime
serenisime
șesime
țintirime
turcime
bătrânime
moime
rarisime
pusilanime
greime
cătănime
albime
viitorime
șaisprezecime
calicime
soldățime
miliardime
sălbăticime
orășenime
crăime
subțirime
mezenchime
matronime
slujitorime
unime
antroponime
macroclime
topoclime
țigănime
hidronime
ilustrisime
cavalerime
lizozime
păgânime
clarisime
burghezime
paleoclime
micșorime
eteronime
putrezime
șoricărime
păsărime
heteronime
poporime
ciocoime
popime
dăscălime
etnonime
cerșetorime
negustorime
moșierime
studențime
mojicime
ependime
cvasiunanime
căzăcime
antienzime
arăpime
ungurime
argățime
slugărime
ușurime
mitocănime
pescărime
frunzărime
golănime
iobăgime
străvezime
mărunțime
milesime
sigurisime
șoricime
românime
asteronime
omenime
voinicime
muscărime
flăcăime
endoenzime
școlărime
profesorime
chiaburime
arnăuțime
învățătorime
hagionime
lehime
muncitorime
dorobănțime
ofițerime
băiețime
răzeșime
nemțime
scriitorime
tătărime
târgovețime
mocănime
oțărime
drăcime
vânătorime
plugărime
lipovenime
săsime
ursărime
iepurime
ospețime
funcționărime
husărime
ogărime
ienicerime
țânțărime
burtăverzime
muscălime
muierime
secuime
băieșime
cărturărime
supușime
motănime
pandurime
strigoime
proprietărime
culăcime
iuncherime
semiînălțime
SusRime de gradul 4:
nume
organisme
teme
forme
lume
vreme
game
pronume
lame
palme
culme
vierme
dame
renume
foame
come
poame
anume
geme
criptogame
supranume
angiosperme
some
hume
echinoderme
gimnosperme
prenume
fanerogame
nome
cârme
devreme
screme
paseriforme
terme
arhaisme
galiforme
monotreme
anseriforme
bame
strigiforme
ciconiiforme
iezme
columbiforme
caradriiforme
falconiforme
pteridosperme
lariforme
centrosperme
herme
tenesme
plasmodesme
Sus
Sus
Definiții din DEX:
ÚLTIM, -Ă, ultimi, -e, adj. Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spațiale, temporale, valorice); care se află la sfârșit, în urma unei serii. A sosit ultimul. Ultima carte. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi știri dintr-o gazetă. – Din lat. ultimus, it. ultimo.
ÚLTIM ~ă (~i, ~e) şi substantival 1) Care este cel mai de pe urmă într-o ierarhie. ~ul număr al revistei. ~ul loc la competiţie. ♢ ~ul preţ preţ stabilit irevocabil. Până la ~a suflare (sau picătură de sânge) până la sfârşitul vieţii. Până la ~ul toţi. 2) Care rămâne în urmă; care se află în coadă; codaş. 3) Care este cel mai aproape de momentul de faţă; de curând. ~ele ştiri. ♢ ~a oră rubrică în ziare sau emisiune la radio sau la televiziune în care se prezintă cele mai noi ştiri. /<lat. ultimus, it. ultimo
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)ÚLTIM ~ă (~i, ~e) şi substantival 1) Care este cel mai de pe urmă într-o ierarhie. ~ul număr al revistei. ~ul loc la competiţie. ♢ ~ul preţ preţ stabilit irevocabil. Până la ~a suflare (sau picătură de sânge) până la sfârşitul vieţii. Până la ~ul toţi. 2) Care rămâne în urmă; care se află în coadă; codaş. 3) Care este cel mai aproape de momentul de faţă; de curând. ~ele ştiri. ♢ ~a oră rubrică în ziare sau emisiune la radio sau la televiziune în care se prezintă cele mai noi ştiri. /<lat. ultimus, it. ultimo
Sus