Cuvinte care rimează cu turba; rime cu turba
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "turba": (vezi și turbă)

Sus

Rime de gradul 1:

perturba masturba conturba
Sus

Rime de gradul 2:

curba recurba zurba incurba burba contracurba
Sus

Rime de gradul 3:

iarba vorba barba scârba serba ciorba sârba exacerba soarba coarba leoarba rubarba jerba înierba teorba subarba
Sus

Rime de gradul 4:

limba boaba porumba araba silaba proba alba schimba podoaba slujba soba strâmba paguba toba graba treaba buba ba bomba aproba baba plimba întreba îngloba laba coliba roaba salba dezaproba holba vrajba îmbiba gloaba inhiba gamba aba degeaba reproba preschimba înșuruba huluba duba sucomba taraba amiba naiba înjgheba jalba gheba îmbuiba caraba tromba scoaba stamba zgaiba tuba lamba plomba nalba halba cocioaba tolba garderoba catacomba cujba roiba tumba tulumba hecatomba șuba cloamba hruba roba boamba drâmba rumba cosoroaba diatriba monosilaba trâmba jamba hiba incumba încuiba jimba dezbumba incuba deșuruba îmbumba samba guba încujba șaiba haraba engoba flamba scoroamba izba columba zgârcioaba broajba sturluiba intuba exhiba loba lodba ohaba deroba autoduba scroamba alimba marimba ujba metalimba dezinhiba saxotromba zdroaba surplomba cuiba coștoroaba angoba selba contraproba solba reînșuruba geaba polaba talaba
Sus

Definiții din DEX:

TÚRBĂ1, turbe, s. f. Varietate de cărbune inferior, format prin carbonizarea parțială a unor resturi de plante de mlaștină și folosit mai ales drept combustibil. – Din fr. tourbe.

TÚRBĂ2, turbe, s. f. (Pop.) Turbare (1). ♦ (Rar) Epitet injurios dat unei persoane. – Din turba (derivat regresiv).

TURBÁ, turbez, vb. I. Intranz. 1. A se îmbolnăvi de turbare. 2. Fig. A se mânia, a se înfuria peste măsură. [Prez. ind. și: (pop.) turb] – Lat. turbare.

A TURB//Á ~éz intranz. 1) A se îmbolnăvi de turbare; a deveni turbat. 2) fig. fam. (despre oameni) A se înfuria grozav; a se supăra peste măsură, exteriorizându-si supărarea. /<lat. turbare

TÚRB//Ă ~e f. geol. Cărbune inferior de culoare cafenie-închisă sau neagră, format prin descompunerea lentă a plantelor din mlaştini şi întrebuinţat drept combustibil şi ca îngrăşământ. [G.-D. turbei] /<fr. tourbe

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

TURBÁ vb. v. înfuria, mânia.

TÚRBĂ s. (prin Transilv.) mărăcie, (înv.) torf. (Cărbunele numit ~.)

TÚRBĂ s. v. rabie, turbare.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.002s