Cuvinte care rimează cu tur; rime cu tur
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "tur":

Sus

Rime de gradul 3:

alătur înlătur mătur contur vultur vântur satur matur flutur prematur scutur zvântur despătur retur imatur taftur fluștur delătur cătur imprimatur deleatur
Sus

Rime de gradul 4:

jur aur dur asigur singur bucur sigur mur pur tulbur graur abur sur obscur procur îndur cutremur mercur mugur nesigur nur bur taur cusur ungur fur șnur tezaur murmur cur înjur ciur împrejur desigur țurțur laur chiabur centaur maur tremur bour balaur augur învolbur conjur impur înconjur tambur azur samur trubadur faur femur susur prapur zmeur presur grangur ajur abajur mahmur abjur condur pandur bonjur clarobscur picur bulgur huzur plaur calambur sperjur silur velur dinozaur minotaur cangur telur kieselgur gudur zgrunțur îmbucur topinambur buhur sejur ciuciur turbobur sabur cobur zur încur brontozaur zurzur tandur ceambur mascur extradur ogur caciur păliur pelur semiobscur hipocentaur cenur liur oxiur plesiozaur branhiozaur ghiaur ceamur mezozaur ihtiozaur bucentaur stegozaur pagur prour mazur muhur căciur microdur faurmaur dimprejur permendur primprejur magnadur vur
Sus

Definiții din DEX:

TUR1, tururi, s. n. 1. Mișcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanță egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al sportivului; mișcare liniară pe un traseu, cu revenirea la punctul de plecare; tură1 (2). ♦ Tur-retur sau tur și retur = dus și întors, plecare și sosire. Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porțiuni de teren etc., de obicei cu scopul de a întocmi un plan, o schiță etc.; fig. privire de ansamblu asupra unei probleme. ◊ Expr. A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film. 2. Plimbare scurtă pe un anumit traseu; raită. ♦ Acțiune, inițiativă, întreprindere care cere efort, perseverență, îndemânare. Un tur de forță. 3. Parte dintr-o competiție sportivă organizată după anumite norme, constând dintr-un șir de etape, care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor. ♦ Întrecere sportivă, mai ales de ciclism, în cursul căreia se parcurge un circuit pe distanță lungă, cu scurte opriri. 4. (La jocul de cărți) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie, pe rând, cărțile. [Pl. și: ture] – Din fr. tour.

TUR2, tururi, s. n. (Fam.) Parte a pantalonilor care acoperă regiunea dorsală a corpului; p. ext. partea dorsală a corpului omenesc. – Din scr. tur.

TUR1 ~uri n. 1) Mişcare circulară completă a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix; turaţie. 2) Mişcare liniară pe un anumit traseu cu revenire la punctul de plecare. ♢ ~ retur (sau ~ şi retur) dus şi întors. 3) Plimbare scurtă pe un anumit traseu. A face un ~. 4) Parte a unei competiţii sportive, reprezentând jumatate din totalul etapelor acesteia. 5) Ciclu de partide în care fiecare partener distribuie pe rând cărţile de joc (până ajunge rândul iarăşi primului jucător). /<fr. tour, germ. Tour

TUR2 ~uri n. rar Parte a pantalonilor bărbăteşti care acoperă regiunea dorsală a corpului. /cf. sb. tur

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

TUR s. 1. (FIZ.) tură. (~ periodic al unui corp.) 2. înconjur. (Face un ~ al stadionului.) 3. raită, tură, (reg.) otrocol. (Fac un ~ prin oraş.) 4. pasă. (~ la jocul de cărţi.)

TUR s. (fam.) fund. (~ul pantalonilor.)

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.009s