Cuvinte care rimează cu "treaba": (vezi și treabă)

Sus

Rime de gradul 2:

degeaba geaba

Sus

Rime de gradul 3:

Sus

Rime de gradul 4:

schimba porumba limba vorba iarba alba proba slujba curba toba paguba soba strâmba barba aproba ba buba bomba coliba plimba îngloba întreba vrajba holba dezaproba îmbiba salba inhiba scârba serba turba ciorba gamba sârba reproba preschimba înșuruba huluba sucomba perturba duba amiba masturba îmbuiba naiba jalba înjgheba gheba stamba tromba lamba halba zgaiba plomba nalba tuba garderoba tolba catacomba exacerba roiba cujba tumba hecatomba hruba roba tulumba drâmba cloamba soarba boamba șuba trâmba diatriba rumba jamba incumba hiba conturba încuiba recurba jimba dezbumba coarba incuba deșuruba îmbumba samba guba încujba șaiba leoarba engoba zurba rubarba flamba scoroamba izba columba broajba jerba intuba înierba sturluiba loba exhiba lodba deroba autoduba marimba alimba scroamba ujba metalimba dezinhiba teorba saxotromba surplomba cuiba subarba angoba contraproba selba incurba burba solba reînșuruba contracurba

Sus

Definiții din DEX:

TREÁBĂ, treburi, s. f. 1. Activitate, ocupație, îndeletnicire. ◊ Expr. A avea treabă = a fi ocupat. A-și căuta (sau a-și vedea) de treabă = a) a lucra conștiincios, cu sârguință; b) a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora. A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță. 2. Muncă, lucru. ◊ Expr. A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind. A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru. E treabă = e mult de lucru. 3. Ispravă, faptă. ◊ Loc. adj. De treabă = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă. (Pop.) Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură. ◊ Expr. Mare treabă! = (de obicei ir.) mare, important lucru! 4. Chestiune, problemă; interes, afacere. ◊ Expr. A avea treabă cu cineva (sau undeva) = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). A nu fi de nici o treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil. Ce treabă am (sau ai etc.) cu...? = ce mă ( sau te etc.) interesează?, ce mă (sau te etc.) privește? Nu e treaba mea (sau ta, sa etc.)! = nu mă (sau te, îl etc.) privește! A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită. 5. (Reg.) Nărav, obicei, deprindere. 6. (Reg.) Împrejurare, situație. ◊ Expr. A fi (sau a sta) treaba așa (sau astfel) = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd. Se vede treaba că... = se vede că..., se pare că..., probabil. [Pl. și: trebi] – Din sl. trĕba.

TREÁB//Ă tréburi f. 1) Activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă cineva; îndeletnicire; ocupaţie. ♢ A avea (sau a fi în) ~ a fi ocupat. A-şi căuta (sau a-şi vedea) de ~ a) a lucra cu sârguinţă; b) a nu se amesteca în lucrul altuia. A se afla în ~ a lucra de ochii lumii. 2) pop. Efectuare a unor acţiuni utile; lucru. ♢ A se pune pe ~ a se apuca serios de lucru. A se lua cu ~a a uita de griji sau de necazuri, fiind absorbit de lucru. 3) Acţiune săvârşită de cineva; faptă; ispravă. ♢ Mare ~! mare lucru! De ~ de ispravă; cumsecade. Cu ~ cu rost. A face o ~ a face o poznă, o şotie. 4) Afacere care necesită rezolvare; problemă; chestiune; lucru. ♢ A avea ~ cu cineva (sau undeva) a avea interese cu cineva (sau undeva). Ce ~ ai? Ce te interesează? Nu-i ~a ta! Nu te priveşte! A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. Se vede ~ că ... se pare că ...; se vede că ... . [G.-D. trebii; Pl. şi trebi] /<sl. trĕba

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

TREÁBA s. art. v. necesităţile, nevoile.

TREÁBĂ s. 1. v. lucru. 2. v. activitate. 3. v. afacere. 4. v. ispravă. 5. v. chestiune.

TREÁBĂ s. v. deprindere, necesitate, nevoie, obicei, obişnuinţă, trebuinţă.