Cuvinte care rimează cu prosti; rime cu prosti
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "prosti": (vezi și proști)

Sus

Rime de gradul 1:

rosti starosti stărosti
Sus

Rime de gradul 2:

adăposti îndrăgosti posti drăgosti anosti pomosti
Sus

Rime de gradul 3:

cinsti povesti vesti prevesti necinsti năpusti răsti învesti investi travesti musti agesti zărăsti zăsti repovesti reinvesti
Sus

Rime de gradul 4:

românești miști ești lungești micești ști grecești guști proști privești pești socoti domnești citi plăti pregăti aminti paști bărbătești bănești puști liniști oști povești ivești împleti găti roti neliniști albești caști pluti turti pofti ocroti sminti muști învârti pățești căști răzvrăti golești șopti unelti moldovenești scuti contești izbuti amărăști negrești pitești cleveti vești clăti nesocoti ciocănești clocoti ținti propti cotești coti cești piti cosești converti scrânti onești porcești obști trânti ispiti făurești perverti tanti țigănești bălăbănești răsplăti piști șușoti forfoti aținti ăști anoști pungești sorti piroti boțești cernești ruginești chiti pleoști speti țuști picoti clinti feti cârti opinti bolti tăști ghionti păști popești opreliști oltenești despleti frățești ciomăgești șopoti reaminti cănești chicoti nunti fetești îmblăti staniști iuști priponești ciunti obrinti înghionti boboti învești chifti roboti coșești romanești hohoti ropoti blești tropoti prociti crăiești borti inverti huști păunești văcărești sfeti fuști oțeti anabaptiști răpști murgești interverti plăști lehămeti chioti ciocârti morești cafti hârsești dezmiriști reciti rătuti zăleti pocâlti graffiti zopoti însuti movilești basiști reconverti hăști hăti clefeti îngloti țipoti iepurești bălti tiști pachești morărești crețești haiti penalti răsciti cârcoti moșcoti ralanti mihoti bonti confeti prești loloti răsști hărhăti comati țâști heliaști câști rudiști coroti hârști vârști țâști-bâști
Sus

Definiții din DEX:

PROST, PROÁSTĂ, proști, proaste, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac. ◊ Expr. Un prost și jumătate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) care se încrede ușor; (om) naiv, credul. ◊ Expr. A-și găsi prostul = a-și găsi omul pe care să-l poată înșela ușor, pe care să-l poată duce de nas. 2. Adj., s. m. și f. (Înv. și pop.) (Persoană) fără știință de carte; (om) neînvățat, ignorant. ♦ (Om) lipsit de rafinament; (om) simplu, neevoluat. 3. Adj. De condiție socială modestă, din popor, de jos, de rând. ◊ (În trecut) Soldat prost = ostaș fără grad; soldat. 4. Adj. Obișnuit, comun. ♦ De calitate inferioară, lipsit de valoare. 5. Adj. (Adesea adverbial) Care nu este așa cum trebuie (din punct de vedere calitativ, funcțional etc.); necorespunzător, nesatisfăcător. ♦ (Adverbial; în legătură cu verbul „a vorbi”) Stricat, incorect. ♦ (Despre situații, știri, întâmplări etc.) Neplăcut, nefavorabil, nenorocit. ♦ (Despre vreme) Nefavorabil, rău. ♦ Nepriceput, nepregătit, neîndemânatic într-o meserie, într-o profesiune etc. 6. Adj. Dăunător; neprielnic. ◊ Expr. Glumă proastă (sau de prost gust) = glumă fără haz, care supără, jignește. Vorbă proastă = vorbă îndrăzneață sau injurioasă; p. ext. ceartă. – Din sl. prostŭ.

PROSTÍ1, prostesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A-și pierde puterea de gândire, inteligența, a deveni prost; a se tâmpi. ♦ (Fam.; despre oameni) A avea o comportare nenaturală, afectată, plină de mofturi, de pretenții; (fam.) a se fandosi, a se izmeni (1). ♦ Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul, dreapta judecată; a (se) zăpăci. ♦ (Despre lucruri) A-și pierde din calități, din valoare, a nu mai corespunde scopului. 2. Tranz. (Fam.) A induce pe cineva în eroare, a-l duce cu vorba; a păcăli, a înșela. – Din prost.

PROSTÍ2, prostesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A cerși. – Din sl. prostiti „a ierta”.

PROST1 adv. În mod nesatisfăcător; rău. A trăi cam ~. /<sl. prostu

PROST2 proástă (proşti, proáste) şi substantival 1) (despre persoane sau despre manifestări ale lor) Care vădeşte lipsă de inteligenţă; netot; neghiob; nătărău; nătâng; nerod; tont; stupid; tâmp; năuc. ♢ Dă în gropi de ~ ce e, ~ ca noaptea, un ~ şi jumătate foarte prost. A o face pe ~ul a se preface că-i prost. 2) înv. Care se trage din popor; de jos; de rând. ♢ Soldat ~ soldat fără grad. 3) înv. Care nu ştie carte; neştiutor de carte; neînvăţat. 4) Care este de calitate inferioară; lipsit de valoare; nesatisfăcător; necorespunzător; ordinar. Poezii proaste. 5) (despre situaţii, ştiri etc.) Care provoacă neplăcere, nemulţumire; care supără; supărător. ♢ Glumă proastă glumă care nu stârneşte râsul, ci jigneşte. Vorbă proastă vorbă care insultă. 6) (despre timp sau despre perioade de timp) Care nu este prielnic; nefavorabil; urât; rău. 7) Care are pregătire slabă într-un domeniu de activitate; care este sub nivelul cerinţelor unei specialităţi; necalificat; nepregătit. /<sl. prostu

A PROST//Í ~ésc tranz. 1) A face să se prostească. 2) fam. A trata ca pe un prost (păcălind, înşelând). /Din prost

A SE PROST//Í mă ~ésc intranz. 1) (de- spre persoane) A deveni prost; a pierde inteligenţa; a se năuci; a se tâmpi. 2) A ajunge în stare de buimăceală; a se buimăci; a se zăpăci; a se năuci. 3) fam. A avea o comportare afectată, plină de mofturi. /Din prost

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

PROST adj. v. banal, bârfitor, calomnios, candid, cast, cinstit, clevetitor, comun, defăimător, denigrator, feciorelnic, fecioresc, inocent, lucrător, modest, neevoluat, negradat, neprefăcut, neprihănit, nevinovat, obişnuit, ordinar, ponegritor, popular, primitiv, pudic, rudimentar, simplu, sincer, umil, virgin, virginal.

PROST adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.

PROST adj., s., adv. 1. adj., s. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prostănac, stupid, tont, tontălău, (înv. şi pop.) năuc, (pop. şi fam.) haplea, (pop.) flaimuc, (înv. şi reg.) nătântoc, prostan, prostatic, prostănatic, (reg. şi fam.) şui, (reg.) bleot, hăbăuc, mangosit, metehău, meteleu, motoflete, motolog, mutălău, natantol, năbârgeac, nătăbâz, nătânt, nătrui, nătruţ, năvleg, năvligos, nerodoi, pliurd, ponc, pricăjit, puncău, tălălău, tălâmb, tontan, tontolete, tontolog, (prin Transilv.) balamut, (prin Olt.) bleomb, (prin Mold.) bobletic, (prin Munt.) bobleţ, (Mold.) cherapleş, (prin Transilv., Mold. şi Bucov.) chiomb, (Transilv., Ban. şi Olt.) lud, (Transilv. şi Ban.) năhui, (Transilv.) nebleznic, (prin Mold., Transilv. şi Maram.) şuietic, (Mold.) tanău, (Bucov.) tălăşman, (prin Olt. şi Munt.) tărăntuc, (Munt.) tontovan, (turcism înv.) budala, (fam.) fleţ, găgăuţă, gogoman, zevzec, (fig.) sec. (~ mai eşti, amice, de-ai putut să faci aşa ceva!) 2. adj. v. naiv. 3. adj., s. v. incult. 4. adj., s. v. incapabil. 5. adj. v. netalentat. 6. adj. v. nereuşit. 7. adv. v. anapoda. 8. adj. v. inferior. 9. adj. v. nefavorabil. 10. adj. v. redus. 11. adj., adv. v. incorect. 12. adj. v. greu. 13. adj. v. neplăcut. 14. adj. v. rău. 15. adv. v. rău. 16. adv. insuficient, puţin, rău. (O muncă ~ plătită.)

PROST adv. v. drept, perpendicular, vertical.

PROST s. v. iobag, rumân, şerb, vecin.

PROSTÍ vb. 1. a (se) îndobitoci, a (se) tâmpi, (pop.) a (se) năuci, (reg.) a (se) hăbăuci, (Transilv. şi Olt.) a (se) tonti. (Viaţa pe care o duce l-a ~ de tot.) 2. v. idiotiza. 3. v. afecta. 4. v. înşela. 5. a se degrada. (Marfa asta s-a ~ de tot.)

PROSTÍ vb. v. abdica, cere, cerşi, demisiona, milogi.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.003s