Cuvinte care rimează cu picioarelor; rime cu picioarelor
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "picioarelor":

Sus

Rime de gradul 1:

teatrelor tarelor tinerelor scriitoarelor popoarelor pietrelor orelor operelor oarelor numerelor negrelor muncitoarelor motoarelor militarelor membrelor mamiferelor locuitoarelor literelor liberelor funcționarelor firelor fibrelor exterioarelor erelor durelor culoarelor creatoarelor contrelor conducătoarelor compozitoarelor centrelor caracterelor camerelor barelor autoarelor ajutoarelor aerelor ziarelor următoarelor umbrelor trecătoarelor tiparelor sferelor secundarelor registrelor proprietarelor profesoarelor plutitoarelor
Sus

Rime de gradul 2:

maselor muzeelor zonelor zilelor zgomotelor vorbelor vocalelor vitelor verticalelor vehiculelor vaselor vinelor urmelor uneltelor undelor turcelor trupelor treptelor tratamentelor textelor termenelor tendințelor temelor sutelor surselor supuselor suprafețelor sunetelor sumelor substanțelor străinelor stofelor științelor sticlelor stelelor statelor sportivelor spiritelor spectacolelor specialistelor spatelor spaniolelor solidelor sistemelor sintagmelor silabelor sfintelor sentimentelor semnelor șefelor scriselor scenelor savantelor satelor semințelor sălbaticelor ruselor românelor romanelor reprezentantelor războaielor razelor relelor rapoartelor rapidelor punctelor produselor proceselor procedeelor problemelor probelor primelor prezențelor președintelor preparatelor porumbelor poetelor plantelor planelor pieselor pestelor personalelor personajelor persoanelor perioadelor petelor partidelor particulelor paralelelor pânzelor penelor oaselor organismelor organelor ordinelor orașelor onomatopeelor obiectivelor obiectelor numelor notelor normelor nivelelor raselor negativelor navelor născutelor motivelor moartelor moralelor monedelor momentelor moleculelor modelelor mobilelor mineralelor minelor mijloacelor metodelor metalelor membranelor medicinelor medicamentelor mecanismelor mecanicelor materialelor matelor meselor marinelor manifestelor luptelor limitelor lichidelor lemnelor legumelor legatelor italienelor istoricelor intervalelor internaționalelor internelor intereselor instrumentelor insectelor influențelor individelor indicelor hainelor gramelor graficelor gradelor glandelor germanelor gazelor frunzelor frumoaselor fructelor frazelor franțuzismelor francezelor fragmentelor fostelor forțelor formulelor formatelor formelor fluidelor finelor filmelor ființelor fenomenelor fazelor fețelor fetelor faptelor extremelor existențelor evenimentelor europenelor erbaceelor englezelor elevelor elementelor efectelor echipelor documentelor doctrinelor distanțelor dispozitivelor disciplinelor diminutivelor desenelor derivatelor degetelor dacelor datelor cuvintelor curentelor cunoștințelor cunoscutelor cultelor creștinelor credințelor copilelor contactelor comunelor compuselor componentelor complexelor coloanelor colectivelor coardelor claselor cinelor cerealelor centralelor celulelor celor cauzelor caselor capetelor cântecelor calelor bunelor brațelor boabelor bazelor bărbatelor banatelor avioanelor automobilelor aspectelor artelor armatelor armelor arabelor aparatelor apelor animalelor analizelor americanelor alimentelor agentelor aeronavelor actelor acidelor acelor recipientelor planetelor zăcămintelor volumelor voințelor vitezelor vițelor violetelor violențelor vestelor verbelor venitelor velelor vârstelor variantelor vagoanelor utilajelor urinelor uleielor tratatelor transparentelor traselor toxicelor țintelor țiganelor testamentelor taxelor tablelor suveranelor sufletelor suferințelor succeselor subteranelor substantivelor subiectelor studentelor strofelor strigătelor stăpânelor spuselor sprijinelor șoselelor sondelor soarelelor slujbelor slavelor sintezelor simultanelor siguranțelor sexelor servelor semnalelor secundelor sectelor secretelor scoarțelor scaunelor ruptelor rudelor roatelor roadelor rezistențelor rezervelor revistelor rețelelor reptilelor regalelor radioactivelor rachetelor proteinelor pronumelor programelor profundelor prietenelor pozitivelor poemelor podoabelor platformelor pleselor plaselor piețelor pianelor petalelor permanentelor perfectelor pedepselor pătratelor pastelor partizanelor participantelor paralelor
Sus

Rime de gradul 3:

fabricilor nivelurilor bumbacurilor zeilor zborurilor vremurilor vremilor vorbirilor vocilor viilor vinurilor vieților versurilor vederilor varietăților vârfurilor vânturilor valorilor văilor uzurilor ușorilor uscaturilor ușilor urmărilor urechilor urilor unităților unghiurilor uleiurilor turcilor tumorilor tulpinilor tulburărilor tuburilor trecerilor trăsăturilor transporturilor transformărilor totalităților torurilor tonurilor titlurilor tipurilor tipilor timpurilor timpilor țesuturilor țesăturilor termenilor teritoriilor terenurilor teoriilor temperaturilor tehnicilor taților țărilor tinerilor taliilor supușilor studiilor structurilor straturilor străinilor stilurilor stațiilor staturilor stărilor sportivilor sporturilor speciilor specialiștilor spațiilor spaniolilor soluțiilor solizilor soldaților solurilor solilor societăților sorilor situațiilor șirurilor simbolurilor sfârșiturilor sfinților serviciilor seriilor senzațiilor sensurilor semnificațiilor șefilor scrisurilor scriitorilor scrierilor scopurilor școlilor schimbărilor schimburilor scărilor savanților sărurilor sarcinilor sărbătorilor sălbaticilor rușilor roșiilor românilor romanilor romurilor romilor rolurilor rocilor roților ritmurilor reprezentanților repezilor reliefurilor relațiilor regulilor regiunilor regilor realităților realilor reacțiilor râurilor raporturilor rândurilor radiourilor radiațiilor rădăcinilor puterilor puilor proștilor propriilor proprietăților propozițiilor proporțiilor producțiilor privitorilor privirilor principiilor primurilor prețurilor presiunilor președinților preoților practicilor pozițiilor poturilor posturilor porumbilor porțiunilor porturilor porcilor populațiilor politicilor polilor poeziilor poeților podurilor porților ploilor plăților planurilor plăcilor pinilor pieilor picturilor petrolurilor peștilor perșilor pereților perechilor păsărilor părților părerilor paraziților perilor parilor pământurilor pădurilor ouălor oțelurilor organizațiilor organizărilor ordinilor operațiilor oamenilor ochiurilor ochilor obligațiilor obiceiurilor orilor oilor noțiunilor nodurilor nopților nimicurilor negrilor naturilor nașterilor născuților muzicilor mușchilor munților muncitorilor muncilor mulțimilor modificărilor modurilor morților mișcărilor mirosurilor minților militarilor mijlocurilor miilor micilor membrilor melodiilor mediilor medicilor mezilor mecanicilor materiilor mătăsurilor măsurărilor măsurilor mașinilor mărimilor măriilor marginilor mărfurilor mărilor manifestărilor mâncărilor mâinilor magilor lungimilor lunilor luminilor lumilor lucrurilor lucrărilor loviturilor logicilor locuitorilor localurilor locurilor literaturilor lipsurilor liniilor linilor limbilor legilor legăturilor legaților lăpturilor lacurilor jururilor jumătăților judecăților jocurilor italienilor istoriilor istoricilor întreprinderilor internilor intensităților întâmplărilor însușirilor instituțiilor instalațiilor inșilor inimilor informațiilor industriilor indivizilor indicațiilor indicilor începuturilor încăperilor înălțimilor împrejurărilor imaginilor iilor ideilor icurilor ierburilor hârtiilor gusturilor gurilor grupurilor groșilor grijilor greutăților grecilor germanilor gerurilor generalilor genurilor găurilor galbenilor funcționarilor funcțiilor fugilor frumoșilor fraților francezilor foștilor formațiilor formărilor focurilor foilor florilor fiilor finilor figurilor firilor femeilor felurilor fapturilor familiilor factorilor extremilor externilor expresiilor evoluțiilor evurilor europenilor epocilor englezilor energiilor elevilor lor durerilor dulciurilor drumurilor drepturilor domnilor domeniilor dispozițiilor direcțiilor dinților dimensiunilor dezvoltărilor determinărilor derivaților deplasărilor denumirilor dăților daturilor darurilor dansurilor dacilor curților cursurilor curenților cuprinsurilor cunoscuților culturilor culorilor criticilor creștinilor creșterilor creatorilor creațiilor corpurilor corpilor copililor copiilor contribuțiilor conținuturilor conturilor construcțiilor conducerilor condițiilor concepțiilor conurilor comunicațiilor compunerilor compușilor compozitorilor compozițiilor componenților cozilor clădirilor ciupercilor circulațiilor chimurilor cercetărilor cercurilor centrilor cazurilor cavităților catolicilor categoriilor câturilor caturilor cărților cărnurilor cărbunilor caracteristicilor capacităților capurilor capilor cantităților câmpurilor câmpilor calităților căilor căldurilor cailor câinilor bunurilor bunilor bucăților boturilor bolnavilor bogaților bolilor bisericilor băuturilor bătăilor bărbaților benzilor banilor avuturilor autorităților autorilor atitudinilor asprilor așezărilor aripilor arcurilor arbuștilor arabilor arilor anticilor ansamblurilor anilor amestecurilor americanilor albilor alor ajutorilor ailor agenților afecțiunilor adunărilor adepților activităților acțiunilor acordurilor acizilor flăcărilor împăraților betonurilor băilor grinzilor zidurilor zăpezilor vrăjilor voilor vitejilor viitorurilor viermilor vibrațiilor veniturilor veniților vegetațiilor variațiilor vânzărilor vânătorilor valurilor vacilor următorilor universităților unirilor umerilor ucisurilor tutunurilor trunchiurilor trenurilor treburilor transmiterilor trașilor traducerilor tradițiilor totalurilor tonilor tivurilor ținuturilor țiganilor terapeuticilor tensiunilor țărmurilor țăranilor tălpilor tăierilor tablourilor suveranilor susținerilor supturilor suporturilor supărărilor succesiunilor sucurilor studenților strugurilor strălucirilor străzilor stomacurilor știrilor stațiunilor stăpânirilor stăpânilor stâncilor stâlpilor sporilor spinăriilor soțiilor soților somnurilor somnilor soiurilor socotelilor sorților slăvilor slavilor simțurilor sforilor servilor sensibilităților sedimentărilor secțiunilor secrețiilor serilor sculpturilor scrisorilor scândurilor scăderilor șerpilor sălilor sacilor rugăciunilor rotațiilor rosturilor rochiilor rinichilor revoluțiilor resturilor respirațiilor republicilor reproducerilor reprezentărilor religiilor regimurilor reducerilor realizărilor rațiunilor răspunsurilor râșilor rangurilor rănilor rămasurilor ramurilor radicalilor puștilor purtărilor purilor pulberilor publicațiilor provinciilor protectorilor protecțiilor proprietarilor profesorilor producerilor producătorilor principilor primarilor prietenilor preocupărilor prelucrărilor pregătirilor prafurilor povestirilor posibilităților porumburilor populărilor pomenilor plumburilor plumbilor plecărilor plăcerilor pierderilor piepturilor piepților pictorilor picurilor petrecerilor peșterilor personalităților paturilor pasiunilor pasurilor pașilor partizanilor particularilor participanților părinților parcurilor
Sus

Definiții din DEX:

PICIÓR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu. ◊ Loc. adj. Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute, sprinten. ◊ Loc. adv. În (sau pe) picioare sau (fam.) d(e)-a-n picioarele = în poziție verticală; sus. În vârful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; p. ext. fără a face zgomot, tiptil. Cu piciorul (sau picioarele) = fără un mijloc de locomoție, pe jos. Din cap până în picioare = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire. Pe picior greșit (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, p. gener., pentru a răspunde unei provocări. ◊ Expr. Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru). A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc. A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a) a se însănătoși după o boală (lungă); b) a se reface din punct de vedere material. A vedea (pe cineva) pe (sau în) picioare = a vedea pe cineva sănătos. (Glumeț sau ir.) Are numai (atâția...) ani pe un picior = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește. A pune piciorul (undeva) = a călca, a păși, p. ext., a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. A pune pe picioare = a) a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; b) a îngriji un bolnav și a-l însănătoși. A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acțiuni. A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul. A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat. (A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. A vedea pe cineva cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort. A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a) a exista sau a continua să existe; b) (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; c) a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală. E tată-său (sau mamă-sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.). A sări într-un picior = a se bucura mult. Cât te-ai întoarce (sau învârti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă. (Fam.) A o lua (sau a o apuca) la picior sau a-și lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă. A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau (reg.) a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. A-și bate (sau a-și rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură. (Pop.) A prinde (undeva) picior = a se așeza, a se stabili undeva. A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva. A călca (pe cineva) pe picior = a) a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva; b) a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. (Pop. și fam.) A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; p. ext. a scrie urât, a mâzgăli. Fără cap și fără picioare = fără logică, lipsit de sens. (Fam.) A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte) a dispărea. (A sta sau a ședea etc.) picior peste picior = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior. Cu coada între picioare = rușinat, umilit. A (se) lua peste picior = a (se) ironiza, a-și bate joc. A călca (pe cineva sau ceva) în picioare = a distruge, a nimici; a disprețui, a desconsidera. A pune (sau a așterne, a închina etc. ceva) la picioarele cuiva = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu. A-i pune cuiva capul sub picior = a omorî pe cineva. A bate din picior = a încerca să-și impună voința; a se răsti, a comanda. A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic. A da din mâini și din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc. (Fam.) A sta cu picioarele în apă rece = a se gândi profund și îndelung la ceva. A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război). A fi pe picior de egalitate (sau pe același picior) cu cineva = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva. A da cu piciorul = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil. A trăi pe picior mare = a duce o viață de belșug, a cheltui mult. Parcă l-a apucat (sau l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată. A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare. A lega (pe cineva) de mâini și de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze. A(-și) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a (-și) periclita situația. A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ține etc. picioarele, se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.). (Nici) picior de... = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) țipenie. Negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. ♦ Compuse: (Bot.) piciorul-caprei = plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice (Aegopodium podagraria); piciorul-cocoșului = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate și cu flori galbene (Ranunculus). ♦ Picior (1) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat). 2. Proteza unui picior (1). 3. P. anal. Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (1) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc. ♦ Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante; p. ext. rădăcină. 4. P. anal. Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc. ♦ Picior de siguranță = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață. 5. P. anal. Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief. 6. (Reg.) Regulator (la plug). ♦ Coada coasei. 7. (Mat.; în sintagma) Piciorul perpendicularei = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. 9. Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. – Lat. petiolus.

PICI//OR ~oáre n. 1) (la om şi la animale) Membru care susţine corpul şi serveşte la deplasare. ~orul stâng. ~oarele anterioare. A se ridica în ~oare. ♢ ~ plat picior cu talpa foarte puţin scobită. Cu ~orul (sau ~oarele) (mergând) pe jos. Din ~oare în poziţie verticală. În vârful ~oarelor a) în vârful degetelor (de la picioare); b) fără zgomot. Bun (sau iute) de ~ sprinten. Din cap până-n ~oare în întregime. Fără cap şi fără ~oare alogic. A da cu ~orul a) a rata o ocazie favorabilă; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispreţ. A călca (pe cineva sau ceva) în ~oare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de mâini şi de ~oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a acţiona. A fi pe ~ de egalitate cu cineva a avea aceleaşi drepturi, aceeaşi situaţie, acelaşi rang cu cineva. A întinde ~oarele a se stinge din viaţă; a muri. A nu avea unde pune ~orul a fi mare înghesuială; îngrămădire de lume. A-şi bate ~oarele degeaba a umbla degeaba, fără a-şi atinge scopul. Un ~ aici şi altul acolo foarte repede; fuga. Să nu-ţi văd ~oarele pe aici! să nu mai vii pe aici! A i se tăia (sau a i se muia) cuiva (mâinile şi) ~oarele a) a fi cuprins de o slăbiciune fizică; b) a fi puternic copleşit de emoţii. A bate din ~ (sau din ~oare) a porunci cu asprime; a se răsti. A fi (sau a sta) pe ~ de ducă a fi gata de plecare. Cu coada între ~oare (sau vine) înjosit; umilit. Unde-ţi stau ~oarele acolo îţi va sta şi capul vei fi omorât. A boli (sau a duce boala) pe ~oare a suporta o boală fără a sta la pat. A pune pe ~oare a) a pune lucrurile la punct; b) a însănătoşi un bolnav, îngrijindu-l. A gândi cu ~oarele a gândi alogic. A scrie cu ~oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi, a rămâne) pe ~oare a) a-şi menţine poziţia, situaţia; b) a corespunde realităţii; a fi susţinut de argumente trainice. A da din mâini şi din ~oare a se strădui din răsputeri pentru a obţine sau a soluţiona ceva, pentru a salva o situaţie. A sta cu ~oarele în apă (rece) a medita mult şi profund asupra unui lucru. A fi cu un ~ în groapă a ajunge la limita vieţii; a fi foarte bătrân. A cădea (sau a se arunca) la ~oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A călca (pe cineva) pe ~ a) a provoca cuiva o neplăcere; b) a da cuiva de înţeles. A cădea de pe (sau din) ~oare sau a nu se (mai) putea ţine pe ~oare (sau a nu (mai) putea sta pe ~oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a aşterne, a închina) ceva la ~oarele cuiva a dărui ceva în semn de veneraţie sau de supunere. A pune ~orul în prag a) a-şi manifesta voinţa; b) a se opune categoric. A scula (sau a ridica, a pune) în ~oare a mobiliza la realizarea unei acţiuni. A sta în ~oarele cuiva a stingheri; a împiedica acţiunile cuiva. A se topi (sau a se usca, a se pierde) pe (sau de pe, din) ~oare a slăbi tare, a se stinge din viaţă, văzând cu ochii. A trăi pe ~ mare a duce o viaţă luxoasă. A fi în ~oare a fi pregătit în permanenţă pentru acţiune. ~orul-caprei plantă erbacee de pădure cu tulpină erectă, ramificată, având frunze mari, alungite, zimţate, şi flori albe, grupate într-o inflorescenţă umbeliformă. ~orul-cocoşului plantă erbacee cu tulpină erectă, având frunze tripartite şi flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care serveşte la susţinerea acestora. ~orul scaunului. ~oarele dulapului. 3) Parte inferioară a unui deal sau a unui munte. 4) agr. Grămadă de snopi aşezaţi în cruce. 5) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ o treime dintr-un metru). 6) Unitate de măsură a versului (egală cu un anumit număr de silabe accentuate şi neaccentuate sau lungi şi scurte). /<lat. petiolus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

PICIÓR s. 1. (ANAT.) membru inferior, (pop., fam. şi depr.) crac, (pop.) labă, (reg.) gionat, (prin Bucov.) boldan. (~ul drept.) 2. (la pl.) (pop., fam şi depr.) craci (pl.), gaibarace (pl.), gaibe (pl.), gaide (pl.), zgăibărace (pl.). (Nu mai sta cu ~oarele depărtate!) 3. (MED.) picior plat = platfus. 4. proteză, (rar) pilug. (~ de lemn.) 5. v. butuc. 6. (TEHN.) (reg.) măcău, popic. (~ la coada coasei.) 7. (TEHN.) picior cu culisă v. şubler. 8. (BOT.) piciorul-caprei (Aegopodium podagraria) = (reg.) laba-ursului; piciorul-cocoşului = a) (Ranunculus pedatus) (reg.) boglar, gălbenele (pl.), floare-de-leac, floricică-de-leac; b) (Ranunculus acris) (reg.) curpeniţă, jab, rărunchi, floare-broştească, leuştean-broştesc, ochiul-boului, ochiul-broaştei, talpa-cocoşului.

PICIÓR s. v. cocârlă, jumătate, mănuşă, regulator.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.009s