Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "parafa": (vezi și parafă)
SusRime de gradul 1:
SusRime de gradul 2:
fotografa
tipografa
agrafa
coregrafa
geografa
girafa
scenografa
biografa
caligrafa
etnografa
cartografa
xilografa
stenografa
dactilografa
lexicografa
litografa
plastografa
topografa
hidrografa
oceanografa
cristalografa
stereografa
petrografa
cosmografa
mitografa
paleografa
iconografa
orografa
muzeografa
muzicografa
ampelografa
stenodactilografa
SusRime de gradul 3:
SusRime de gradul 4:
stofa
șefa
marfa
strofa
rufa
fa
nimfa
îngâmfa
jertfa
tufa
catastrofa
bufa
triumfa
reliefa
grefa
boarfa
cofa
harfa
târfa
limfa
bolfa
trufa
apostrofa
bârfa
tearfa
hieroglifa
alfa
eșarfa
calfa
hifa
sofa
șofa
mufa
corfa
tarifa
filozofa
antistrofa
grifa
scufa
fufa
autogrefa
silfa
anaglifa
julfa
etufa
heterogrefa
anastrofa
neurolimfa
epistrofa
știoalfa
perilimfa
sinalefa
petroglifa
bifa
lufa
pifa
hemolimfa
paranimfa
monostrofa
endolimfa
contragrifa
Sus
Sus
Definiții din DEX:
PARAFÁ, parafez, vb. I. Tranz. 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. ♦ Spec. A pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. – Din fr. parapher.
PARÁFĂ, parafe, s. f. 1. Ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale); ștampilă a unei instituții. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi; p. ext. linie de ornament. – Din fr. paraphe.
A PARAF//Á ~éz tranz. 1) (documente, acte etc.) A înzestra cu o parafă. 2) (acorduri, tratate internaţionale) A semna în prealabil cu iniţialele numelor împuterniciţilor. 3) (registre sau dosare) A pecetlui cu ceară roşie, prinzând capetele şnurului de legătură (pentru a împiedica scoaterea sau adăugarea unor foi). /<fr. parafer
PARÁF//Ă ~e f. 1) Semnătură prescurtată. 2) Ştampilă pe care este imprimată semnătura sau iniţialele cuiva. 3) Prelungire a semnăturii printr-o trăsătură de condei, care serveşte drept ornament. /<fr. parafe
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)PARÁFĂ, parafe, s. f. 1. Ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale); ștampilă a unei instituții. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi; p. ext. linie de ornament. – Din fr. paraphe.
A PARAF//Á ~éz tranz. 1) (documente, acte etc.) A înzestra cu o parafă. 2) (acorduri, tratate internaţionale) A semna în prealabil cu iniţialele numelor împuterniciţilor. 3) (registre sau dosare) A pecetlui cu ceară roşie, prinzând capetele şnurului de legătură (pentru a împiedica scoaterea sau adăugarea unor foi). /<fr. parafer
PARÁF//Ă ~e f. 1) Semnătură prescurtată. 2) Ştampilă pe care este imprimată semnătura sau iniţialele cuiva. 3) Prelungire a semnăturii printr-o trăsătură de condei, care serveşte drept ornament. /<fr. parafe
Sus