Cuvinte care rimează cu ochiurilor; rime cu ochiurilor
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "ochiurilor":

Sus

Rime de gradul 1:

nivelurilor bumbacurilor zborurilor vremurilor vorbirilor vinurilor versurilor vederilor vârfurilor vânturilor valorilor uzurilor ușorilor uscaturilor urmărilor urilor unghiurilor uleiurilor tumorilor tulburărilor tuburilor trecerilor trăsăturilor transporturilor transformărilor torurilor tonurilor titlurilor tipurilor timpurilor țesuturilor țesăturilor terenurilor temperaturilor țărilor tinerilor structurilor straturilor stilurilor staturilor stărilor sporturilor solurilor sorilor șirurilor simbolurilor sfârșiturilor sensurilor scrisurilor scriitorilor scrierilor scopurilor schimbărilor schimburilor scărilor sărurilor sărbătorilor romurilor rolurilor ritmurilor reliefurilor râurilor raporturilor rândurilor radiourilor puterilor privitorilor privirilor primurilor prețurilor poturilor posturilor porturilor podurilor planurilor picturilor petrolurilor păsărilor părerilor perilor parilor pământurilor pădurilor oțelurilor organizărilor obiceiurilor orilor nodurilor nimicurilor negrilor naturilor nașterilor muncitorilor modificărilor modurilor mișcărilor mirosurilor militarilor mijlocurilor membrilor mătăsurilor măsurărilor măsurilor mărfurilor mărilor manifestărilor mâncărilor lucrurilor lucrărilor loviturilor locuitorilor localurilor locurilor literaturilor lipsurilor legăturilor lăpturilor lacurilor jururilor jocurilor întreprinderilor întâmplărilor însușirilor începuturilor încăperilor împrejurărilor icurilor ierburilor gusturilor gurilor grupurilor gerurilor genurilor găurilor funcționarilor formărilor focurilor florilor figurilor firilor felurilor fapturilor factorilor evurilor durerilor dulciurilor drumurilor drepturilor dezvoltărilor determinărilor deplasărilor denumirilor daturilor darurilor dansurilor cursurilor cuprinsurilor culturilor culorilor creșterilor creatorilor corpurilor conținuturilor conturilor conducerilor conurilor compunerilor compozitorilor clădirilor chimurilor cercetărilor cercurilor centrilor cazurilor câturilor caturilor cărnurilor capurilor câmpurilor căldurilor bunurilor boturilor băuturilor avuturilor autorilor asprilor așezărilor arcurilor arilor ansamblurilor amestecurilor ajutorilor adunărilor acordurilor flăcărilor betonurilor zidurilor viitorurilor veniturilor vânzărilor vânătorilor valurilor următorilor unirilor umerilor ucisurilor tutunurilor trunchiurilor trenurilor treburilor transmiterilor traducerilor totalurilor tivurilor ținuturilor țărmurilor tăierilor tablourilor susținerilor supturilor suporturilor supărărilor sucurilor strugurilor strălucirilor stomacurilor știrilor stăpânirilor sporilor somnurilor soiurilor simțurilor sforilor sedimentărilor serilor sculpturilor scrisorilor scândurilor scăderilor rosturilor resturilor reproducerilor reprezentărilor regimurilor reducerilor realizărilor răspunsurilor rangurilor rămasurilor ramurilor purtărilor purilor pulberilor protectorilor proprietarilor profesorilor producerilor producătorilor primarilor preocupărilor prelucrărilor pregătirilor prafurilor povestirilor porumburilor populărilor plumburilor plecărilor plăcerilor pierderilor piepturilor pictorilor picurilor petrecerilor peșterilor paturilor pasurilor particularilor parcurilor
Sus

Rime de gradul 2:

fabricilor zeilor vremilor vocilor viilor vieților varietăților văilor ușilor urechilor unităților turcilor tulpinilor totalităților tipilor timpilor termenilor teritoriilor teoriilor tehnicilor taților taliilor supușilor studiilor străinilor stațiilor sportivilor speciilor specialiștilor spațiilor spaniolilor soluțiilor solizilor soldaților solilor societăților situațiilor sfinților serviciilor seriilor senzațiilor semnificațiilor șefilor școlilor savanților sarcinilor sălbaticilor rușilor roșiilor românilor romanilor romilor rocilor roților reprezentanților repezilor relațiilor regulilor regiunilor regilor realităților realilor reacțiilor radiațiilor rădăcinilor puilor proștilor propriilor proprietăților propozițiilor proporțiilor producțiilor principiilor presiunilor președinților preoților practicilor pozițiilor porumbilor porțiunilor porcilor populațiilor politicilor polilor poeziilor poeților porților ploilor plăților plăcilor pinilor pieilor peștilor perșilor pereților perechilor părților paraziților organizațiilor ordinilor operațiilor oamenilor ochilor obligațiilor oilor noțiunilor nopților născuților muzicilor mușchilor munților muncilor mulțimilor morților minților miilor micilor melodiilor mediilor medicilor mezilor mecanicilor materiilor mașinilor mărimilor măriilor marginilor mâinilor magilor lungimilor lunilor luminilor lumilor logicilor liniilor linilor limbilor legilor legaților jumătăților judecăților italienilor istoriilor istoricilor internilor intensităților instituțiilor instalațiilor inșilor inimilor informațiilor industriilor indivizilor indicațiilor indicilor înălțimilor imaginilor iilor ideilor hârtiilor groșilor grijilor greutăților grecilor germanilor generalilor galbenilor funcțiilor fugilor frumoșilor fraților francezilor foștilor formațiilor foilor fiilor finilor femeilor familiilor extremilor externilor expresiilor evoluțiilor europenilor epocilor englezilor energiilor elevilor domnilor domeniilor dispozițiilor direcțiilor dinților dimensiunilor derivaților dăților dacilor curților curenților cunoscuților criticilor creștinilor creațiilor corpilor copililor copiilor contribuțiilor construcțiilor condițiilor concepțiilor comunicațiilor compușilor compozițiilor componenților cozilor ciupercilor circulațiilor cavităților catolicilor categoriilor cărților cărbunilor caracteristicilor capacităților capilor cantităților câmpilor calităților căilor cailor câinilor bunilor bucăților bolnavilor bogaților bolilor bisericilor bătăilor bărbaților benzilor banilor autorităților atitudinilor aripilor arbuștilor arabilor anticilor anilor americanilor albilor ailor agenților afecțiunilor adepților activităților acțiunilor acizilor împăraților băilor grinzilor zăpezilor vrăjilor voilor vitejilor viermilor vibrațiilor veniților vegetațiilor variațiilor vacilor universităților trașilor tradițiilor tonilor țiganilor terapeuticilor tensiunilor țăranilor tălpilor suveranilor succesiunilor studenților străzilor stațiunilor stăpânilor stâncilor stâlpilor spinăriilor soțiilor soților somnilor socotelilor sorților slăvilor slavilor servilor sensibilităților secțiunilor secrețiilor șerpilor sălilor sacilor rugăciunilor rotațiilor rochiilor rinichilor revoluțiilor respirațiilor republicilor religiilor rațiunilor râșilor rănilor radicalilor puștilor publicațiilor provinciilor protecțiilor principilor prietenilor posibilităților pomenilor plumbilor piepților personalităților pasiunilor pașilor partizanilor participanților părinților
Sus

Rime de gradul 3:

maselor muzeelor zonelor zilelor zgomotelor vorbelor vocalelor vitelor verticalelor vehiculelor vaselor vinelor urmelor uneltelor undelor turcelor trupelor treptelor tratamentelor textelor termenelor tendințelor temelor teatrelor tarelor tinerelor sutelor surselor supuselor suprafețelor sunetelor sumelor substanțelor străinelor stofelor științelor sticlelor stelelor statelor sportivelor spiritelor spectacolelor specialistelor spatelor spaniolelor solidelor sistemelor sintagmelor silabelor sfintelor sentimentelor semnelor șefelor scriitoarelor scriselor scenelor savantelor satelor semințelor sălbaticelor ruselor românelor romanelor reprezentantelor războaielor razelor relelor rapoartelor rapidelor punctelor produselor proceselor procedeelor problemelor probelor primelor prezențelor președintelor preparatelor porumbelor popoarelor poetelor plantelor planelor pieselor picioarelor pietrelor pestelor personalelor personajelor persoanelor perioadelor petelor partidelor particulelor paralelelor pânzelor penelor ouălor oaselor organismelor organelor ordinelor orașelor orelor operelor onomatopeelor obiectivelor obiectelor oarelor numelor numerelor notelor normelor nivelelor raselor negrelor negativelor navelor născutelor muncitoarelor motoarelor motivelor moartelor moralelor monedelor momentelor moleculelor modelelor mobilelor mineralelor minelor militarelor mijloacelor metodelor metalelor membrelor membranelor medicinelor medicamentelor mecanismelor mecanicelor materialelor matelor meselor marinelor manifestelor mamiferelor luptelor locuitoarelor literelor limitelor lichidelor liberelor lemnelor legumelor legatelor italienelor istoricelor intervalelor internaționalelor internelor intereselor instrumentelor insectelor influențelor individelor indicelor hainelor gramelor graficelor gradelor glandelor germanelor gazelor funcționarelor frunzelor frumoaselor fructelor frazelor franțuzismelor francezelor fragmentelor fostelor forțelor formulelor formatelor formelor fluidelor firelor finelor filmelor ființelor fibrelor fenomenelor fazelor fețelor fetelor faptelor extremelor exterioarelor existențelor evenimentelor europenelor erbaceelor erelor englezelor elevelor elementelor lor efectelor echipelor durelor documentelor doctrinelor distanțelor dispozitivelor disciplinelor diminutivelor desenelor derivatelor degetelor dacelor datelor cuvintelor curentelor cunoștințelor cunoscutelor cultelor culoarelor creștinelor credințelor creatoarelor copilelor contrelor contactelor conducătoarelor comunelor compuselor compozitoarelor componentelor complexelor coloanelor colectivelor coardelor claselor cinelor cerealelor centrelor centralelor celulelor celor cauzelor caselor caracterelor capetelor cântecelor camerelor calelor bunelor brațelor boabelor bazelor bărbatelor barelor banatelor avioanelor autoarelor automobilelor aspectelor artelor armatelor armelor arabelor aparatelor apelor animalelor analizelor americanelor alimentelor alor ajutoarelor agentelor aeronavelor aerelor actelor acidelor acelor recipientelor planetelor ziarelor zăcămintelor volumelor voințelor vitezelor vițelor violetelor violențelor vestelor verbelor venitelor velelor vârstelor variantelor vagoanelor utilajelor următoarelor urinelor umbrelor uleielor trecătoarelor tratatelor transparentelor traselor toxicelor tiparelor țintelor țiganelor testamentelor taxelor tablelor suveranelor sufletelor suferințelor succeselor subteranelor substantivelor subiectelor studentelor strofelor strigătelor stăpânelor spuselor sprijinelor șoselelor sondelor soarelelor slujbelor slavelor sintezelor simultanelor siguranțelor sferelor sexelor servelor semnalelor secundarelor secundelor sectelor secretelor scoarțelor scaunelor ruptelor rudelor roatelor roadelor rezistențelor rezervelor revistelor rețelelor reptilelor registrelor regalelor radioactivelor rachetelor proteinelor proprietarelor pronumelor programelor profundelor profesoarelor prietenelor pozitivelor poemelor podoabelor plutitoarelor platformelor pleselor plaselor piețelor pianelor petalelor permanentelor perfectelor pedepselor pătratelor pastelor partizanelor participantelor paralelor
Sus

Definiții din DEX:

ÓCHI1, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s. m. (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Văzând cu ochii = repede. Ochi în ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii închiși = a) fără discernământ; b) pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (și urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. Cât vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. A păzi (sau a îngriji) pe cineva ca ochii din cap = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. A arăta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult decât ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii după cineva (sau după ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi să vezi pe cineva = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau răi) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. A-și vedea visul cu ochii = a-și vedea realizată o dorință. E cu ochi și cu sprâncene = e evident, e clar. A i se întoarce (cuiva) ochii în cap (sau pe dos), se zice când cineva este în agonie, când moare. A(-și) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta2; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o armă) la ochi sau a lua la ochi = a ținti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. A face un lucru cu ochii închiși = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. Între patru ochi = fără martori, în intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la făină și cu altul la slănină, se spune despre cel care: a) se uită cruciș sau b) râvnește la două lucruri deodată. (Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. 2. Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierduți = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. Sub ochii noștri = a) sub privirea noastră; b) acum, în prezent. În ochii cuiva = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de formă, pentru a salva aparențele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatră = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. A măsura (sau a judeca, a prețui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cumpăra) pe ochi = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A mânca (sau a înghiți) cu ochii = a mânca cu mare poftă; a pofti. Încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ♦ Fig. Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. 3. (La pl.) Obraz, față. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) în ochi = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ♦ Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. 3. S. n. Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ♦ Vârtej de apă, bulboană; copcă. 4. S. n. și m. Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ♦ Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. 10. S. n. Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. 11. S. m. (În sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord.12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. 13. S. n. Fig. Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. III. S. m. Compuse: ochi-de-pisică = a) disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; b) varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; ochi-de-ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice (Plantago indica); ochii-păsăruicii = a) plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii (Myosotis palustris); b) nu-mă-uita; ochiul-șarpelui = a) plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis (Myosotis arvensis); ochii-șoricelului = a) mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu-mă-uita; ochiul-soarelui = vanilie sălbatică; ochiul-păunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constelația Taurului. – Lat. oc(u)lus.

OCHI2 óchiuri n. 1) Placă de sticlă fixată în fiecare cadru al unei ferestre. 2) Deschizătură de dimensiuni reduse făcută în ceva cu scopuri diferite. ~ în acoperiş. 3) Fiecare dintre golurile formate de firele unei site, plase, împletituri. 4) Porţiune circulară de substanţă, diferită de mediul înconjurător. ~ de apă. 5) la pl. Fel de mâncare preparată din ouă prăjite cu gălbenuşul întreg. 6) Gaură ce se formează într-un aliment (brânză, pâine etc.). 7) Pată sau desen constând din cercuri concentrice de diferite culori. ~ de pe coada păunului. /<lat. oculus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. faţă. 4. (BOT.) ochii-păsăruicii (Myosotis palustris) = (reg.) grâul-cucului, nu-mă-uita, ochiul-şarpelui, urechea-şoarecelui; ochii-şoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) = pitulice, (reg.) împărătuş, împărăţel, nuculiţă, panciaruş, părăsită, pătruţ, pietroşel, pipiruş, pituluşă, piţ, piţiîmpărat, piţiîmpărătuş, piţur, sfredelaş, sfredeleac, sfredeluş, tartalac, regina-păsărilor, (Ban.) curtubeş, (Bucov., Transilv. şi Ban.) şofrac, (prin Bucov.) şofrăcuţ. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord, indicator de sintonie. 7. v. laţ. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur, (prin Ban. şi Transilv.) pup. (~ la viţa de vie.) 10. (reg.) pancovă, (Ban.) căigană. (~ din ouă.) 11. v. copcă. 12. v. bulboană.

OCHI s. v. luminiş, poiană.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.011s