Cuvinte care rimează cu ochilor; rime cu ochilor
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "ochilor":

Sus

Rime de gradul 1:

urechilor perechilor mușchilor rinichilor
Sus

Rime de gradul 2:

fabricilor nivelurilor bumbacurilor zeilor zborurilor vremurilor vremilor vorbirilor vocilor viilor vinurilor vieților versurilor vederilor varietăților vârfurilor vânturilor valorilor văilor uzurilor ușorilor uscaturilor ușilor urmărilor urilor unităților unghiurilor uleiurilor turcilor tumorilor tulpinilor tulburărilor tuburilor trecerilor trăsăturilor transporturilor transformărilor totalităților torurilor tonurilor titlurilor tipurilor tipilor timpurilor timpilor țesuturilor țesăturilor termenilor teritoriilor terenurilor teoriilor temperaturilor tehnicilor taților țărilor tinerilor taliilor supușilor studiilor structurilor straturilor străinilor stilurilor stațiilor staturilor stărilor sportivilor sporturilor speciilor specialiștilor spațiilor spaniolilor soluțiilor solizilor soldaților solurilor solilor societăților sorilor situațiilor șirurilor simbolurilor sfârșiturilor sfinților serviciilor seriilor senzațiilor sensurilor semnificațiilor șefilor scrisurilor scriitorilor scrierilor scopurilor școlilor schimbărilor schimburilor scărilor savanților sărurilor sarcinilor sărbătorilor sălbaticilor rușilor roșiilor românilor romanilor romurilor romilor rolurilor rocilor roților ritmurilor reprezentanților repezilor reliefurilor relațiilor regulilor regiunilor regilor realităților realilor reacțiilor râurilor raporturilor rândurilor radiourilor radiațiilor rădăcinilor puterilor puilor proștilor propriilor proprietăților propozițiilor proporțiilor producțiilor privitorilor privirilor principiilor primurilor prețurilor presiunilor președinților preoților practicilor pozițiilor poturilor posturilor porumbilor porțiunilor porturilor porcilor populațiilor politicilor polilor poeziilor poeților podurilor porților ploilor plăților planurilor plăcilor pinilor pieilor picturilor petrolurilor peștilor perșilor pereților păsărilor părților părerilor paraziților perilor parilor pământurilor pădurilor oțelurilor organizațiilor organizărilor ordinilor operațiilor oamenilor ochiurilor obligațiilor obiceiurilor orilor oilor noțiunilor nodurilor nopților nimicurilor negrilor naturilor nașterilor născuților muzicilor munților muncitorilor muncilor mulțimilor modificărilor modurilor morților mișcărilor mirosurilor minților militarilor mijlocurilor miilor micilor membrilor melodiilor mediilor medicilor mezilor mecanicilor materiilor mătăsurilor măsurărilor măsurilor mașinilor mărimilor măriilor marginilor mărfurilor mărilor manifestărilor mâncărilor mâinilor magilor lungimilor lunilor luminilor lumilor lucrurilor lucrărilor loviturilor logicilor locuitorilor localurilor locurilor literaturilor lipsurilor liniilor linilor limbilor legilor legăturilor legaților lăpturilor lacurilor jururilor jumătăților judecăților jocurilor italienilor istoriilor istoricilor întreprinderilor internilor intensităților întâmplărilor însușirilor instituțiilor instalațiilor inșilor inimilor informațiilor industriilor indivizilor indicațiilor indicilor începuturilor încăperilor înălțimilor împrejurărilor imaginilor iilor ideilor icurilor ierburilor hârtiilor gusturilor gurilor grupurilor groșilor grijilor greutăților grecilor germanilor gerurilor generalilor genurilor găurilor galbenilor funcționarilor funcțiilor fugilor frumoșilor fraților francezilor foștilor formațiilor formărilor focurilor foilor florilor fiilor finilor figurilor firilor femeilor felurilor fapturilor familiilor factorilor extremilor externilor expresiilor evoluțiilor evurilor europenilor epocilor englezilor energiilor elevilor durerilor dulciurilor drumurilor drepturilor domnilor domeniilor dispozițiilor direcțiilor dinților dimensiunilor dezvoltărilor determinărilor derivaților deplasărilor denumirilor dăților daturilor darurilor dansurilor dacilor curților cursurilor curenților cuprinsurilor cunoscuților culturilor culorilor criticilor creștinilor creșterilor creatorilor creațiilor corpurilor corpilor copililor copiilor contribuțiilor conținuturilor conturilor construcțiilor conducerilor condițiilor concepțiilor conurilor comunicațiilor compunerilor compușilor compozitorilor compozițiilor componenților cozilor clădirilor ciupercilor circulațiilor chimurilor cercetărilor cercurilor centrilor cazurilor cavităților catolicilor categoriilor câturilor caturilor cărților cărnurilor cărbunilor caracteristicilor capacităților capurilor capilor cantităților câmpurilor câmpilor calităților căilor căldurilor cailor câinilor bunurilor bunilor bucăților boturilor bolnavilor bogaților bolilor bisericilor băuturilor bătăilor bărbaților benzilor banilor avuturilor autorităților autorilor atitudinilor asprilor așezărilor aripilor arcurilor arbuștilor arabilor arilor anticilor ansamblurilor anilor amestecurilor americanilor albilor ajutorilor ailor agenților afecțiunilor adunărilor adepților activităților acțiunilor acordurilor acizilor flăcărilor împăraților betonurilor băilor grinzilor zidurilor zăpezilor vrăjilor voilor vitejilor viitorurilor viermilor vibrațiilor veniturilor veniților vegetațiilor variațiilor vânzărilor vânătorilor valurilor vacilor următorilor universităților unirilor umerilor ucisurilor tutunurilor trunchiurilor trenurilor treburilor transmiterilor trașilor traducerilor tradițiilor totalurilor tonilor tivurilor ținuturilor țiganilor terapeuticilor tensiunilor țărmurilor țăranilor tălpilor tăierilor tablourilor suveranilor susținerilor supturilor suporturilor supărărilor succesiunilor sucurilor studenților strugurilor strălucirilor străzilor stomacurilor știrilor stațiunilor stăpânirilor stăpânilor stâncilor stâlpilor sporilor spinăriilor soțiilor soților somnurilor somnilor soiurilor socotelilor sorților slăvilor slavilor simțurilor sforilor servilor sensibilităților sedimentărilor secțiunilor secrețiilor serilor sculpturilor scrisorilor scândurilor scăderilor șerpilor sălilor sacilor rugăciunilor rotațiilor rosturilor rochiilor revoluțiilor resturilor respirațiilor republicilor reproducerilor reprezentărilor religiilor regimurilor reducerilor realizărilor rațiunilor răspunsurilor râșilor rangurilor rănilor rămasurilor ramurilor radicalilor puștilor purtărilor purilor pulberilor publicațiilor provinciilor protectorilor protecțiilor proprietarilor profesorilor producerilor producătorilor principilor primarilor prietenilor preocupărilor prelucrărilor pregătirilor prafurilor povestirilor posibilităților porumburilor populărilor pomenilor plumburilor plumbilor plecărilor plăcerilor pierderilor piepturilor piepților pictorilor picurilor petrecerilor peșterilor personalităților paturilor pasiunilor pasurilor pașilor partizanilor particularilor participanților părinților parcurilor
Sus

Rime de gradul 3:

maselor muzeelor zonelor zilelor zgomotelor vorbelor vocalelor vitelor verticalelor vehiculelor vaselor vinelor urmelor uneltelor undelor turcelor trupelor treptelor tratamentelor textelor termenelor tendințelor temelor teatrelor tarelor tinerelor sutelor surselor supuselor suprafețelor sunetelor sumelor substanțelor străinelor stofelor științelor sticlelor stelelor statelor sportivelor spiritelor spectacolelor specialistelor spatelor spaniolelor solidelor sistemelor sintagmelor silabelor sfintelor sentimentelor semnelor șefelor scriitoarelor scriselor scenelor savantelor satelor semințelor sălbaticelor ruselor românelor romanelor reprezentantelor războaielor razelor relelor rapoartelor rapidelor punctelor produselor proceselor procedeelor problemelor probelor primelor prezențelor președintelor preparatelor porumbelor popoarelor poetelor plantelor planelor pieselor picioarelor pietrelor pestelor personalelor personajelor persoanelor perioadelor petelor partidelor particulelor paralelelor pânzelor penelor ouălor oaselor organismelor organelor ordinelor orașelor orelor operelor onomatopeelor obiectivelor obiectelor oarelor numelor numerelor notelor normelor nivelelor raselor negrelor negativelor navelor născutelor muncitoarelor motoarelor motivelor moartelor moralelor monedelor momentelor moleculelor modelelor mobilelor mineralelor minelor militarelor mijloacelor metodelor metalelor membrelor membranelor medicinelor medicamentelor mecanismelor mecanicelor materialelor matelor meselor marinelor manifestelor mamiferelor luptelor locuitoarelor literelor limitelor lichidelor liberelor lemnelor legumelor legatelor italienelor istoricelor intervalelor internaționalelor internelor intereselor instrumentelor insectelor influențelor individelor indicelor hainelor gramelor graficelor gradelor glandelor germanelor gazelor funcționarelor frunzelor frumoaselor fructelor frazelor franțuzismelor francezelor fragmentelor fostelor forțelor formulelor formatelor formelor fluidelor firelor finelor filmelor ființelor fibrelor fenomenelor fazelor fețelor fetelor faptelor extremelor exterioarelor existențelor evenimentelor europenelor erbaceelor erelor englezelor elevelor elementelor lor efectelor echipelor durelor documentelor doctrinelor distanțelor dispozitivelor disciplinelor diminutivelor desenelor derivatelor degetelor dacelor datelor cuvintelor curentelor cunoștințelor cunoscutelor cultelor culoarelor creștinelor credințelor creatoarelor copilelor contrelor contactelor conducătoarelor comunelor compuselor compozitoarelor componentelor complexelor coloanelor colectivelor coardelor claselor cinelor cerealelor centrelor centralelor celulelor celor cauzelor caselor caracterelor capetelor cântecelor camerelor calelor bunelor brațelor boabelor bazelor bărbatelor barelor banatelor avioanelor autoarelor automobilelor aspectelor artelor armatelor armelor arabelor aparatelor apelor animalelor analizelor americanelor alimentelor alor ajutoarelor agentelor aeronavelor aerelor actelor acidelor acelor recipientelor planetelor ziarelor zăcămintelor volumelor voințelor vitezelor vițelor violetelor violențelor vestelor verbelor venitelor velelor vârstelor variantelor vagoanelor utilajelor următoarelor urinelor umbrelor uleielor trecătoarelor tratatelor transparentelor traselor toxicelor tiparelor țintelor țiganelor testamentelor taxelor tablelor suveranelor sufletelor suferințelor succeselor subteranelor substantivelor subiectelor studentelor strofelor strigătelor stăpânelor spuselor sprijinelor șoselelor sondelor soarelelor slujbelor slavelor sintezelor simultanelor siguranțelor sferelor sexelor servelor semnalelor secundarelor secundelor sectelor secretelor scoarțelor scaunelor ruptelor rudelor roatelor roadelor rezistențelor rezervelor revistelor rețelelor reptilelor registrelor regalelor radioactivelor rachetelor proteinelor proprietarelor pronumelor programelor profundelor profesoarelor prietenelor pozitivelor poemelor podoabelor plutitoarelor platformelor pleselor plaselor piețelor pianelor petalelor permanentelor perfectelor pedepselor pătratelor pastelor partizanelor participantelor paralelor
Sus

Definiții din DEX:

ÓCHI1, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s. m. (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Văzând cu ochii = repede. Ochi în ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii închiși = a) fără discernământ; b) pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (și urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. Cât vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. A păzi (sau a îngriji) pe cineva ca ochii din cap = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. A arăta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult decât ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii după cineva (sau după ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi să vezi pe cineva = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau răi) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. A-și vedea visul cu ochii = a-și vedea realizată o dorință. E cu ochi și cu sprâncene = e evident, e clar. A i se întoarce (cuiva) ochii în cap (sau pe dos), se zice când cineva este în agonie, când moare. A(-și) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta2; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o armă) la ochi sau a lua la ochi = a ținti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. A face un lucru cu ochii închiși = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. Între patru ochi = fără martori, în intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la făină și cu altul la slănină, se spune despre cel care: a) se uită cruciș sau b) râvnește la două lucruri deodată. (Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. 2. Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierduți = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. Sub ochii noștri = a) sub privirea noastră; b) acum, în prezent. În ochii cuiva = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de formă, pentru a salva aparențele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatră = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. A măsura (sau a judeca, a prețui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cumpăra) pe ochi = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A mânca (sau a înghiți) cu ochii = a mânca cu mare poftă; a pofti. Încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ♦ Fig. Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. 3. (La pl.) Obraz, față. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) în ochi = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ♦ Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. 3. S. n. Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ♦ Vârtej de apă, bulboană; copcă. 4. S. n. și m. Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ♦ Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. 10. S. n. Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. 11. S. m. (În sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord.12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. 13. S. n. Fig. Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. III. S. m. Compuse: ochi-de-pisică = a) disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; b) varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; ochi-de-ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice (Plantago indica); ochii-păsăruicii = a) plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii (Myosotis palustris); b) nu-mă-uita; ochiul-șarpelui = a) plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis (Myosotis arvensis); ochii-șoricelului = a) mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu-mă-uita; ochiul-soarelui = vanilie sălbatică; ochiul-păunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constelația Taurului. – Lat. oc(u)lus.

OCHI1 ~ m. I. 1) (la om şi la animale) Organ-pereche al văzului, situat (simetric) pe partea din faţă a capului. ♢ Între patru ~ confidenţial. Cât vezi cu ~i pe întinderi foarte mari; până la orizont. Cu ~i închişi a) fără posibilitate de a alege; la întâmplare; b) pe de rost; c) fără nici o dificultate; cu uşurinţă. (A fi) numai ~ (şi urechi) (a fi) foarte atent. A păzi (sau a îngriji) ca ~i din cap a păzi (sau a îngriji) cu cea mai mare atenţie, cu solicitudine. A nu avea ~ să vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu ~ buni (sau răi) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult ca) ~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. A-i fi cuiva drag ca sarea-n ~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ~i după cineva (sau după ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu ~i de cineva (sau de ceva) a observa întâmplător pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) înaintea ~lor a fi foarte indispus. A(-şi) da ~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a înceta din viaţă. A privi cu (sau a face, a deschide) ~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) ~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu ~i în patru (a fi) foarte atent, precaut. A lua (pe cineva) la ~ a reţine în memorie fapta sau vorba cuiva, pentru a i-o putea aminti (la prima ocazie). A deschide ~i cuiva a face pe cineva să înţeleagă lucrurile just. A scoate ~i cuiva a-i reproşa cuiva ceva; a-i aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate ~i cei de-o teapă nu-şi fac rău unul altuia. Banul e ~ul dracului banul reprezintă un îndemn spre rău. 2) Facultatea de a vedea; văz. ♢ De (sau pentru) ~i lumii pentru a salva aparenţele. Sub ~i noştri a) în faţa noastră, în văzul nostru; b) actualmente, în prezent. A privi cu ~ de piatră a se uita rece, insensibil. A mânca pe cineva din ~ a privi cu multă dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din ~ a înceta de a mai vedea din cauza depărtării. A nu scăpa din ~ a supra-veghea îndeaproape; a ţine sub supraveghere permanentă. A pune ~ (pe cineva sau pe ceva) a-i veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde în ~ (a spune) drept în faţă, fără ocolişuri, deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marchează un punct (pe cărţile de joc, pe zaruri etc.). II. (în îmbinări ce denumesc plante, păsări sau insecte): ~ul-boului a) plantă erbacee cu tul-pina erectă, cu frunze alungite, crestate şi cu flori solitare, divers colorate, dispuse în vârful tulpinii; margaretă; b) soi de viţă de vie; c) pa-săre de talie mică, cu ciocul ascuţit şi cu penaj cafeniu-roşcat pe spate şi cenuşiu-deschis pe pântece; pitulice. /<lat. oculus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. faţă. 4. (BOT.) ochii-păsăruicii (Myosotis palustris) = (reg.) grâul-cucului, nu-mă-uita, ochiul-şarpelui, urechea-şoarecelui; ochii-şoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) = pitulice, (reg.) împărătuş, împărăţel, nuculiţă, panciaruş, părăsită, pătruţ, pietroşel, pipiruş, pituluşă, piţ, piţiîmpărat, piţiîmpărătuş, piţur, sfredelaş, sfredeleac, sfredeluş, tartalac, regina-păsărilor, (Ban.) curtubeş, (Bucov., Transilv. şi Ban.) şofrac, (prin Bucov.) şofrăcuţ. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord, indicator de sintonie. 7. v. laţ. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur, (prin Ban. şi Transilv.) pup. (~ la viţa de vie.) 10. (reg.) pancovă, (Ban.) căigană. (~ din ouă.) 11. v. copcă. 12. v. bulboană.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.011s