Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "ochilor":
SusRime de gradul 1:
SusRime de gradul 2:
fabricilor
nivelurilor
bumbacurilor
zeilor
zborurilor
vremurilor
vremilor
vorbirilor
vocilor
viilor
vinurilor
vieților
versurilor
vederilor
varietăților
vârfurilor
vânturilor
valorilor
văilor
uzurilor
ușorilor
uscaturilor
ușilor
urmărilor
urilor
unităților
unghiurilor
uleiurilor
turcilor
tumorilor
tulpinilor
tulburărilor
tuburilor
trecerilor
trăsăturilor
transporturilor
transformărilor
totalităților
torurilor
tonurilor
titlurilor
tipurilor
tipilor
timpurilor
timpilor
țesuturilor
țesăturilor
termenilor
teritoriilor
terenurilor
teoriilor
temperaturilor
tehnicilor
taților
țărilor
tinerilor
taliilor
supușilor
studiilor
structurilor
straturilor
străinilor
stilurilor
stațiilor
staturilor
stărilor
sportivilor
sporturilor
speciilor
specialiștilor
spațiilor
spaniolilor
soluțiilor
solizilor
soldaților
solurilor
solilor
societăților
sorilor
situațiilor
șirurilor
simbolurilor
sfârșiturilor
sfinților
serviciilor
seriilor
senzațiilor
sensurilor
semnificațiilor
șefilor
scrisurilor
scriitorilor
scrierilor
scopurilor
școlilor
schimbărilor
schimburilor
scărilor
savanților
sărurilor
sarcinilor
sărbătorilor
sălbaticilor
rușilor
roșiilor
românilor
romanilor
romurilor
romilor
rolurilor
rocilor
roților
ritmurilor
reprezentanților
repezilor
reliefurilor
relațiilor
regulilor
regiunilor
regilor
realităților
realilor
reacțiilor
râurilor
raporturilor
rândurilor
radiourilor
radiațiilor
rădăcinilor
puterilor
puilor
proștilor
propriilor
proprietăților
propozițiilor
proporțiilor
producțiilor
privitorilor
privirilor
principiilor
primurilor
prețurilor
presiunilor
președinților
preoților
practicilor
pozițiilor
poturilor
posturilor
porumbilor
porțiunilor
porturilor
porcilor
populațiilor
politicilor
polilor
poeziilor
poeților
podurilor
porților
ploilor
plăților
planurilor
plăcilor
pinilor
pieilor
picturilor
petrolurilor
peștilor
perșilor
pereților
păsărilor
părților
părerilor
paraziților
perilor
parilor
pământurilor
pădurilor
oțelurilor
organizațiilor
organizărilor
ordinilor
operațiilor
oamenilor
ochiurilor
obligațiilor
obiceiurilor
orilor
oilor
noțiunilor
nodurilor
nopților
nimicurilor
negrilor
naturilor
nașterilor
născuților
muzicilor
munților
muncitorilor
muncilor
mulțimilor
modificărilor
modurilor
morților
mișcărilor
mirosurilor
minților
militarilor
mijlocurilor
miilor
micilor
membrilor
melodiilor
mediilor
medicilor
mezilor
mecanicilor
materiilor
mătăsurilor
măsurărilor
măsurilor
mașinilor
mărimilor
măriilor
marginilor
mărfurilor
mărilor
manifestărilor
mâncărilor
mâinilor
magilor
lungimilor
lunilor
luminilor
lumilor
lucrurilor
lucrărilor
loviturilor
logicilor
locuitorilor
localurilor
locurilor
literaturilor
lipsurilor
liniilor
linilor
limbilor
legilor
legăturilor
legaților
lăpturilor
lacurilor
jururilor
jumătăților
judecăților
jocurilor
italienilor
istoriilor
istoricilor
întreprinderilor
internilor
intensităților
întâmplărilor
însușirilor
instituțiilor
instalațiilor
inșilor
inimilor
informațiilor
industriilor
indivizilor
indicațiilor
indicilor
începuturilor
încăperilor
înălțimilor
împrejurărilor
imaginilor
iilor
ideilor
icurilor
ierburilor
hârtiilor
gusturilor
gurilor
grupurilor
groșilor
grijilor
greutăților
grecilor
germanilor
gerurilor
generalilor
genurilor
găurilor
galbenilor
funcționarilor
funcțiilor
fugilor
frumoșilor
fraților
francezilor
foștilor
formațiilor
formărilor
focurilor
foilor
florilor
fiilor
finilor
figurilor
firilor
femeilor
felurilor
fapturilor
familiilor
factorilor
extremilor
externilor
expresiilor
evoluțiilor
evurilor
europenilor
epocilor
englezilor
energiilor
elevilor
durerilor
dulciurilor
drumurilor
drepturilor
domnilor
domeniilor
dispozițiilor
direcțiilor
dinților
dimensiunilor
dezvoltărilor
determinărilor
derivaților
deplasărilor
denumirilor
dăților
daturilor
darurilor
dansurilor
dacilor
curților
cursurilor
curenților
cuprinsurilor
cunoscuților
culturilor
culorilor
criticilor
creștinilor
creșterilor
creatorilor
creațiilor
corpurilor
corpilor
copililor
copiilor
contribuțiilor
conținuturilor
conturilor
construcțiilor
conducerilor
condițiilor
concepțiilor
conurilor
comunicațiilor
compunerilor
compușilor
compozitorilor
compozițiilor
componenților
cozilor
clădirilor
ciupercilor
circulațiilor
chimurilor
cercetărilor
cercurilor
centrilor
cazurilor
cavităților
catolicilor
categoriilor
câturilor
caturilor
cărților
cărnurilor
cărbunilor
caracteristicilor
capacităților
capurilor
capilor
cantităților
câmpurilor
câmpilor
calităților
căilor
căldurilor
cailor
câinilor
bunurilor
bunilor
bucăților
boturilor
bolnavilor
bogaților
bolilor
bisericilor
băuturilor
bătăilor
bărbaților
benzilor
banilor
avuturilor
autorităților
autorilor
atitudinilor
asprilor
așezărilor
aripilor
arcurilor
arbuștilor
arabilor
arilor
anticilor
ansamblurilor
anilor
amestecurilor
americanilor
albilor
ajutorilor
ailor
agenților
afecțiunilor
adunărilor
adepților
activităților
acțiunilor
acordurilor
acizilor
flăcărilor
împăraților
betonurilor
băilor
grinzilor
zidurilor
zăpezilor
vrăjilor
voilor
vitejilor
viitorurilor
viermilor
vibrațiilor
veniturilor
veniților
vegetațiilor
variațiilor
vânzărilor
vânătorilor
valurilor
vacilor
următorilor
universităților
unirilor
umerilor
ucisurilor
tutunurilor
trunchiurilor
trenurilor
treburilor
transmiterilor
trașilor
traducerilor
tradițiilor
totalurilor
tonilor
tivurilor
ținuturilor
țiganilor
terapeuticilor
tensiunilor
țărmurilor
țăranilor
tălpilor
tăierilor
tablourilor
suveranilor
susținerilor
supturilor
suporturilor
supărărilor
succesiunilor
sucurilor
studenților
strugurilor
strălucirilor
străzilor
stomacurilor
știrilor
stațiunilor
stăpânirilor
stăpânilor
stâncilor
stâlpilor
sporilor
spinăriilor
soțiilor
soților
somnurilor
somnilor
soiurilor
socotelilor
sorților
slăvilor
slavilor
simțurilor
sforilor
servilor
sensibilităților
sedimentărilor
secțiunilor
secrețiilor
serilor
sculpturilor
scrisorilor
scândurilor
scăderilor
șerpilor
sălilor
sacilor
rugăciunilor
rotațiilor
rosturilor
rochiilor
revoluțiilor
resturilor
respirațiilor
republicilor
reproducerilor
reprezentărilor
religiilor
regimurilor
reducerilor
realizărilor
rațiunilor
răspunsurilor
râșilor
rangurilor
rănilor
rămasurilor
ramurilor
radicalilor
puștilor
purtărilor
purilor
pulberilor
publicațiilor
provinciilor
protectorilor
protecțiilor
proprietarilor
profesorilor
producerilor
producătorilor
principilor
primarilor
prietenilor
preocupărilor
prelucrărilor
pregătirilor
prafurilor
povestirilor
posibilităților
porumburilor
populărilor
pomenilor
plumburilor
plumbilor
plecărilor
plăcerilor
pierderilor
piepturilor
piepților
pictorilor
picurilor
petrecerilor
peșterilor
personalităților
paturilor
pasiunilor
pasurilor
pașilor
partizanilor
particularilor
participanților
părinților
parcurilor
SusRime de gradul 3:
maselor
muzeelor
zonelor
zilelor
zgomotelor
vorbelor
vocalelor
vitelor
verticalelor
vehiculelor
vaselor
vinelor
urmelor
uneltelor
undelor
turcelor
trupelor
treptelor
tratamentelor
textelor
termenelor
tendințelor
temelor
teatrelor
tarelor
tinerelor
sutelor
surselor
supuselor
suprafețelor
sunetelor
sumelor
substanțelor
străinelor
stofelor
științelor
sticlelor
stelelor
statelor
sportivelor
spiritelor
spectacolelor
specialistelor
spatelor
spaniolelor
solidelor
sistemelor
sintagmelor
silabelor
sfintelor
sentimentelor
semnelor
șefelor
scriitoarelor
scriselor
scenelor
savantelor
satelor
semințelor
sălbaticelor
ruselor
românelor
romanelor
reprezentantelor
războaielor
razelor
relelor
rapoartelor
rapidelor
punctelor
produselor
proceselor
procedeelor
problemelor
probelor
primelor
prezențelor
președintelor
preparatelor
porumbelor
popoarelor
poetelor
plantelor
planelor
pieselor
picioarelor
pietrelor
pestelor
personalelor
personajelor
persoanelor
perioadelor
petelor
partidelor
particulelor
paralelelor
pânzelor
penelor
ouălor
oaselor
organismelor
organelor
ordinelor
orașelor
orelor
operelor
onomatopeelor
obiectivelor
obiectelor
oarelor
numelor
numerelor
notelor
normelor
nivelelor
raselor
negrelor
negativelor
navelor
născutelor
muncitoarelor
motoarelor
motivelor
moartelor
moralelor
monedelor
momentelor
moleculelor
modelelor
mobilelor
mineralelor
minelor
militarelor
mijloacelor
metodelor
metalelor
membrelor
membranelor
medicinelor
medicamentelor
mecanismelor
mecanicelor
materialelor
matelor
meselor
marinelor
manifestelor
mamiferelor
luptelor
locuitoarelor
literelor
limitelor
lichidelor
liberelor
lemnelor
legumelor
legatelor
italienelor
istoricelor
intervalelor
internaționalelor
internelor
intereselor
instrumentelor
insectelor
influențelor
individelor
indicelor
hainelor
gramelor
graficelor
gradelor
glandelor
germanelor
gazelor
funcționarelor
frunzelor
frumoaselor
fructelor
frazelor
franțuzismelor
francezelor
fragmentelor
fostelor
forțelor
formulelor
formatelor
formelor
fluidelor
firelor
finelor
filmelor
ființelor
fibrelor
fenomenelor
fazelor
fețelor
fetelor
faptelor
extremelor
exterioarelor
existențelor
evenimentelor
europenelor
erbaceelor
erelor
englezelor
elevelor
elementelor
lor
efectelor
echipelor
durelor
documentelor
doctrinelor
distanțelor
dispozitivelor
disciplinelor
diminutivelor
desenelor
derivatelor
degetelor
dacelor
datelor
cuvintelor
curentelor
cunoștințelor
cunoscutelor
cultelor
culoarelor
creștinelor
credințelor
creatoarelor
copilelor
contrelor
contactelor
conducătoarelor
comunelor
compuselor
compozitoarelor
componentelor
complexelor
coloanelor
colectivelor
coardelor
claselor
cinelor
cerealelor
centrelor
centralelor
celulelor
celor
cauzelor
caselor
caracterelor
capetelor
cântecelor
camerelor
calelor
bunelor
brațelor
boabelor
bazelor
bărbatelor
barelor
banatelor
avioanelor
autoarelor
automobilelor
aspectelor
artelor
armatelor
armelor
arabelor
aparatelor
apelor
animalelor
analizelor
americanelor
alimentelor
alor
ajutoarelor
agentelor
aeronavelor
aerelor
actelor
acidelor
acelor
recipientelor
planetelor
ziarelor
zăcămintelor
volumelor
voințelor
vitezelor
vițelor
violetelor
violențelor
vestelor
verbelor
venitelor
velelor
vârstelor
variantelor
vagoanelor
utilajelor
următoarelor
urinelor
umbrelor
uleielor
trecătoarelor
tratatelor
transparentelor
traselor
toxicelor
tiparelor
țintelor
țiganelor
testamentelor
taxelor
tablelor
suveranelor
sufletelor
suferințelor
succeselor
subteranelor
substantivelor
subiectelor
studentelor
strofelor
strigătelor
stăpânelor
spuselor
sprijinelor
șoselelor
sondelor
soarelelor
slujbelor
slavelor
sintezelor
simultanelor
siguranțelor
sferelor
sexelor
servelor
semnalelor
secundarelor
secundelor
sectelor
secretelor
scoarțelor
scaunelor
ruptelor
rudelor
roatelor
roadelor
rezistențelor
rezervelor
revistelor
rețelelor
reptilelor
registrelor
regalelor
radioactivelor
rachetelor
proteinelor
proprietarelor
pronumelor
programelor
profundelor
profesoarelor
prietenelor
pozitivelor
poemelor
podoabelor
plutitoarelor
platformelor
pleselor
plaselor
piețelor
pianelor
petalelor
permanentelor
perfectelor
pedepselor
pătratelor
pastelor
partizanelor
participantelor
paralelor
Sus
Sus
Definiții din DEX:
ÓCHI1, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s. m. (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Văzând cu ochii = repede. Ochi în ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii închiși = a) fără discernământ; b) pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (și urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. Cât vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. A păzi (sau a îngriji) pe cineva ca ochii din cap = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. A arăta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult decât ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii după cineva (sau după ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi să vezi pe cineva = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau răi) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. A-și vedea visul cu ochii = a-și vedea realizată o dorință. E cu ochi și cu sprâncene = e evident, e clar. A i se întoarce (cuiva) ochii în cap (sau pe dos), se zice când cineva este în agonie, când moare. A(-și) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta2; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o armă) la ochi sau a lua la ochi = a ținti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. A face un lucru cu ochii închiși = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. Între patru ochi = fără martori, în intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la făină și cu altul la slănină, se spune despre cel care: a) se uită cruciș sau b) râvnește la două lucruri deodată. (Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. 2. Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierduți = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. Sub ochii noștri = a) sub privirea noastră; b) acum, în prezent. În ochii cuiva = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de formă, pentru a salva aparențele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatră = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. A măsura (sau a judeca, a prețui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cumpăra) pe ochi = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A mânca (sau a înghiți) cu ochii = a mânca cu mare poftă; a pofti. Încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ♦ Fig. Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. 3. (La pl.) Obraz, față. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) în ochi = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ♦ Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. 3. S. n. Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ♦ Vârtej de apă, bulboană; copcă. 4. S. n. și m. Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ♦ Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. 10. S. n. Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. 11. S. m. (În sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord.12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. 13. S. n. Fig. Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. III. S. m. Compuse: ochi-de-pisică = a) disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; b) varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; ochi-de-ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice (Plantago indica); ochii-păsăruicii = a) plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii (Myosotis palustris); b) nu-mă-uita; ochiul-șarpelui = a) plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis (Myosotis arvensis); ochii-șoricelului = a) mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu-mă-uita; ochiul-soarelui = vanilie sălbatică; ochiul-păunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constelația Taurului. – Lat. oc(u)lus.
OCHI1 ~ m. I. 1) (la om şi la animale) Organ-pereche al văzului, situat (simetric) pe partea din faţă a capului. ♢ Între patru ~ confidenţial. Cât vezi cu ~i pe întinderi foarte mari; până la orizont. Cu ~i închişi a) fără posibilitate de a alege; la întâmplare; b) pe de rost; c) fără nici o dificultate; cu uşurinţă. (A fi) numai ~ (şi urechi) (a fi) foarte atent. A păzi (sau a îngriji) ca ~i din cap a păzi (sau a îngriji) cu cea mai mare atenţie, cu solicitudine. A nu avea ~ să vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu ~ buni (sau răi) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult ca) ~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. A-i fi cuiva drag ca sarea-n ~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ~i după cineva (sau după ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu ~i de cineva (sau de ceva) a observa întâmplător pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) înaintea ~lor a fi foarte indispus. A(-şi) da ~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a înceta din viaţă. A privi cu (sau a face, a deschide) ~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) ~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu ~i în patru (a fi) foarte atent, precaut. A lua (pe cineva) la ~ a reţine în memorie fapta sau vorba cuiva, pentru a i-o putea aminti (la prima ocazie). A deschide ~i cuiva a face pe cineva să înţeleagă lucrurile just. A scoate ~i cuiva a-i reproşa cuiva ceva; a-i aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate ~i cei de-o teapă nu-şi fac rău unul altuia. Banul e ~ul dracului banul reprezintă un îndemn spre rău. 2) Facultatea de a vedea; văz. ♢ De (sau pentru) ~i lumii pentru a salva aparenţele. Sub ~i noştri a) în faţa noastră, în văzul nostru; b) actualmente, în prezent. A privi cu ~ de piatră a se uita rece, insensibil. A mânca pe cineva din ~ a privi cu multă dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din ~ a înceta de a mai vedea din cauza depărtării. A nu scăpa din ~ a supra-veghea îndeaproape; a ţine sub supraveghere permanentă. A pune ~ (pe cineva sau pe ceva) a-i veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde în ~ (a spune) drept în faţă, fără ocolişuri, deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marchează un punct (pe cărţile de joc, pe zaruri etc.). II. (în îmbinări ce denumesc plante, păsări sau insecte): ~ul-boului a) plantă erbacee cu tul-pina erectă, cu frunze alungite, crestate şi cu flori solitare, divers colorate, dispuse în vârful tulpinii; margaretă; b) soi de viţă de vie; c) pa-săre de talie mică, cu ciocul ascuţit şi cu penaj cafeniu-roşcat pe spate şi cenuşiu-deschis pe pântece; pitulice. /<lat. oculus
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)OCHI1 ~ m. I. 1) (la om şi la animale) Organ-pereche al văzului, situat (simetric) pe partea din faţă a capului. ♢ Între patru ~ confidenţial. Cât vezi cu ~i pe întinderi foarte mari; până la orizont. Cu ~i închişi a) fără posibilitate de a alege; la întâmplare; b) pe de rost; c) fără nici o dificultate; cu uşurinţă. (A fi) numai ~ (şi urechi) (a fi) foarte atent. A păzi (sau a îngriji) ca ~i din cap a păzi (sau a îngriji) cu cea mai mare atenţie, cu solicitudine. A nu avea ~ să vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu ~ buni (sau răi) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult ca) ~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. A-i fi cuiva drag ca sarea-n ~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ~i după cineva (sau după ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu ~i de cineva (sau de ceva) a observa întâmplător pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) înaintea ~lor a fi foarte indispus. A(-şi) da ~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a înceta din viaţă. A privi cu (sau a face, a deschide) ~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) ~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu ~i în patru (a fi) foarte atent, precaut. A lua (pe cineva) la ~ a reţine în memorie fapta sau vorba cuiva, pentru a i-o putea aminti (la prima ocazie). A deschide ~i cuiva a face pe cineva să înţeleagă lucrurile just. A scoate ~i cuiva a-i reproşa cuiva ceva; a-i aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate ~i cei de-o teapă nu-şi fac rău unul altuia. Banul e ~ul dracului banul reprezintă un îndemn spre rău. 2) Facultatea de a vedea; văz. ♢ De (sau pentru) ~i lumii pentru a salva aparenţele. Sub ~i noştri a) în faţa noastră, în văzul nostru; b) actualmente, în prezent. A privi cu ~ de piatră a se uita rece, insensibil. A mânca pe cineva din ~ a privi cu multă dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din ~ a înceta de a mai vedea din cauza depărtării. A nu scăpa din ~ a supra-veghea îndeaproape; a ţine sub supraveghere permanentă. A pune ~ (pe cineva sau pe ceva) a-i veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde în ~ (a spune) drept în faţă, fără ocolişuri, deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marchează un punct (pe cărţile de joc, pe zaruri etc.). II. (în îmbinări ce denumesc plante, păsări sau insecte): ~ul-boului a) plantă erbacee cu tul-pina erectă, cu frunze alungite, crestate şi cu flori solitare, divers colorate, dispuse în vârful tulpinii; margaretă; b) soi de viţă de vie; c) pa-săre de talie mică, cu ciocul ascuţit şi cu penaj cafeniu-roşcat pe spate şi cenuşiu-deschis pe pântece; pitulice. /<lat. oculus
Sus
Sinonime:
OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. faţă. 4. (BOT.) ochii-păsăruicii (Myosotis palustris) = (reg.) grâul-cucului, nu-mă-uita, ochiul-şarpelui, urechea-şoarecelui; ochii-şoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) = pitulice, (reg.) împărătuş, împărăţel, nuculiţă, panciaruş, părăsită, pătruţ, pietroşel, pipiruş, pituluşă, piţ, piţiîmpărat, piţiîmpărătuş, piţur, sfredelaş, sfredeleac, sfredeluş, tartalac, regina-păsărilor, (Ban.) curtubeş, (Bucov., Transilv. şi Ban.) şofrac, (prin Bucov.) şofrăcuţ. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord, indicator de sintonie. 7. v. laţ. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur, (prin Ban. şi Transilv.) pup. (~ la viţa de vie.) 10. (reg.) pancovă, (Ban.) căigană. (~ din ouă.) 11. v. copcă. 12. v. bulboană.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)