Cuvinte care rimează cu norme; rime cu norme
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "norme":

Sus

Rime de gradul 1:

enorme abnorme
Sus

Rime de gradul 2:

conforme transforme forme platforme informe uniforme reforme fusiforme diforme filiforme reniforme vermiforme cuneiforme paseriforme palmiforme oviforme spiciforme umbeliforme punctiforme multiforme aeriforme tubiforme cordiforme cruciforme piriforme acneiforme anseriforme galiforme pisciforme nuciforme caliciforme bulbiforme ciconiiforme radiciforme dentiforme strigiforme racemiforme pluriforme lotiforme fungiforme filodorme falconiforme oleiforme aculeiforme contrareforme canceriforme proteiforme columbiforme caradriiforme scalariforme saciforme lariforme omoforme crateriforme baciforme baciliforme lameliforme papiliforme
Sus

Rime de gradul 3:

doarme urme arme vierme confirme afirme sârme ferme adoarme turme curme firme larme alarme infirme sperme epiderme derme scurme angiosperme echinoderme gimnosperme cârme izoterme ectoderme endoderme mezoderme terme reafirme reconfirme monosperme precurme exoterme aeroterme pahiderme homeoterme poichiloterme karme endoterme endosperme inerme pteridosperme helioterme centrosperme euriterme oligosperme autoafirme gurme rizoderme herme periderme exoderme stenoterme readoarme monogerme portarme izogeoterme
Sus

Rime de gradul 4:

vreme mulțime mărime înălțime lungime lume teme organisme nume culme grăsime lame palme adâncime game pronume foame sinonime întregime dame renume lățime vechime anume come poame grosime cruzime asprime optime criptogame geme treime anime supranume profunzime agerime mâncărime împrejurime some hume septime prenume nobilime noime limpezime fanerogame nome devreme usturime pătrime îngustime întunecime istețime lărgime zecime micime sutime prospețime screme călărime netezime desime rotunjime preoțime junime felurime albăstrime boierime doime tinerime milionime scurtime pedestrime antonime ascuțime submulțime frăgezime prostime arhaisme cincime monotreme miime acrime câtime bame amănunțime afunzime sărăcime iezme ostășime șesime bătrânime turcime șaisprezecime viitorime greime cătănime albime sălbăticime soldățime orășenime miliardime calicime subțirime crăime unime strâmtime slujitorime țigănime cavalerime burghezime păgânime obștime micșorime șoricărime putrezime păsărime oștime poporime ciocoime dăscălime popime moșierime șeptime cerșetorime negustorime mojicime studențime căzăcime tenesme mitocănime golănime frunzărime arăpime argățime ungurime ușurime iobăgime pescărime slugărime mărunțime străvezime șoricime românime muscărime voinicime școlărime omenime flăcăime profesorime arnăuțime învățătorime chiaburime lehime plasmodesme muncitorime dorobănțime tătărime mocănime răzeșime ofițerime nemțime băiețime târgovețime scriitorime oțărime drăcime vânătorime plugărime husărime săsime ospețime ogărime ursărime ienicerime funcționărime lipovenime iepurime burtăverzime țânțărime secuime muierime băieșime muscălime cărturărime motănime supușime pandurime strigoime proprietărime culăcime iuncherime semiînălțime
Sus

Definiții din DEX:

NÓRMĂ, norme, s. f. 1. Regulă, dispoziție etc. obligatorie, fixată prin lege sau prin uz; ordine recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă. ◊ Normă morală (sau etică) = regulă privitoare la modul de comportare a omului în societate, la obligațiile sale față de ceilalți oameni și față de societate. Normă juridică = regulă de conduită cu caracter general și impersonal, emisă de organele de stat competente, a cărei respectare poate fi asigurată prin constrângere. ♦ Totalitatea condițiilor minimale pe care trebuie să le îndeplinească un sportiv pentru a putea obține un titlu, o calificare etc. 2. Criteriu de apreciere, de reglementare. 3. Cantitate de muncă pe care cineva trebuie să o presteze într-o unitate de timp; (concr.) produs realizat în acest timp. ◊ Normă de timp = timpul necesar pentru efectuarea unei lucrări în condiții specifice date. Normă tehnică = normă stabilită prin mijloace științifice, pe baza unor condiții tehnice date, pentru efectuarea unui proces tehnologic. – Din fr. norme, lat. norma, rus. norma.

NÓRM//Ă ~e f. 1) Sumă de reguli recunoscute de majoritatea unei colectivităţi ca obligatorii. ~ele limbii literare. 2) Criteriu de apreciere. 3) Mărime medie admisă pentru ceva; măsură stabilită. ~ de producţie. ♢ ~ de consum cantitate de materiale care urmează a fi cheltuite pentru obţinerea unui produs finit. /<fr. norme, lat. norma, rus. norma

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

NÓRMĂ s. 1. v. dispoziţie. 2. v. directivă. 3. v. canon. 4. v. precept. 5. precept, principiu, regulă, rânduială, (înv.) pravilă, tocmeală. (~ de viaţă.) 6. v. criteriu.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.003s