Cuvinte care rimează cu limbilor; rime cu limbilor
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "limbilor":

Sus

Rime de gradul 1:

porumbilor arabilor albilor plumbilor
Sus

Rime de gradul 2:

fabricilor nivelurilor bumbacurilor zeilor zborurilor vremurilor vremilor vorbirilor vocilor viilor vinurilor vieților versurilor vederilor varietăților vârfurilor vânturilor valorilor văilor uzurilor ușorilor uscaturilor ușilor urmărilor urechilor urilor unităților unghiurilor uleiurilor turcilor tumorilor tulpinilor tulburărilor tuburilor trecerilor trăsăturilor transporturilor transformărilor totalităților torurilor tonurilor titlurilor tipurilor tipilor timpurilor timpilor țesuturilor țesăturilor termenilor teritoriilor terenurilor teoriilor temperaturilor tehnicilor taților țărilor tinerilor taliilor supușilor studiilor structurilor straturilor străinilor stilurilor stațiilor staturilor stărilor sportivilor sporturilor speciilor specialiștilor spațiilor spaniolilor soluțiilor solizilor soldaților solurilor solilor societăților sorilor situațiilor șirurilor simbolurilor sfârșiturilor sfinților serviciilor seriilor senzațiilor sensurilor semnificațiilor șefilor scrisurilor scriitorilor scrierilor scopurilor școlilor schimbărilor schimburilor scărilor savanților sărurilor sarcinilor sărbătorilor sălbaticilor rușilor roșiilor românilor romanilor romurilor romilor rolurilor rocilor roților ritmurilor reprezentanților repezilor reliefurilor relațiilor regulilor regiunilor regilor realităților realilor reacțiilor râurilor raporturilor rândurilor radiourilor radiațiilor rădăcinilor puterilor puilor proștilor propriilor proprietăților propozițiilor proporțiilor producțiilor privitorilor privirilor principiilor primurilor prețurilor presiunilor președinților preoților practicilor pozițiilor poturilor posturilor porțiunilor porturilor porcilor populațiilor politicilor polilor poeziilor poeților podurilor porților ploilor plăților planurilor plăcilor pinilor pieilor picturilor petrolurilor peștilor perșilor pereților perechilor păsărilor părților părerilor paraziților perilor parilor pământurilor pădurilor oțelurilor organizațiilor organizărilor ordinilor operațiilor oamenilor ochiurilor ochilor obligațiilor obiceiurilor orilor oilor noțiunilor nodurilor nopților nimicurilor negrilor naturilor nașterilor născuților muzicilor mușchilor munților muncitorilor muncilor mulțimilor modificărilor modurilor morților mișcărilor mirosurilor minților militarilor mijlocurilor miilor micilor membrilor melodiilor mediilor medicilor mezilor mecanicilor materiilor mătăsurilor măsurărilor măsurilor mașinilor mărimilor măriilor marginilor mărfurilor mărilor manifestărilor mâncărilor mâinilor magilor lungimilor lunilor luminilor lumilor lucrurilor lucrărilor loviturilor logicilor locuitorilor localurilor locurilor literaturilor lipsurilor liniilor linilor legilor legăturilor legaților lăpturilor lacurilor jururilor jumătăților judecăților jocurilor italienilor istoriilor istoricilor întreprinderilor internilor intensităților întâmplărilor însușirilor instituțiilor instalațiilor inșilor inimilor informațiilor industriilor indivizilor indicațiilor indicilor începuturilor încăperilor înălțimilor împrejurărilor imaginilor iilor ideilor icurilor ierburilor hârtiilor gusturilor gurilor grupurilor groșilor grijilor greutăților grecilor germanilor gerurilor generalilor genurilor găurilor galbenilor funcționarilor funcțiilor fugilor frumoșilor fraților francezilor foștilor formațiilor formărilor focurilor foilor florilor fiilor finilor figurilor firilor femeilor felurilor fapturilor familiilor factorilor extremilor externilor expresiilor evoluțiilor evurilor europenilor epocilor englezilor energiilor elevilor durerilor dulciurilor drumurilor drepturilor domnilor domeniilor dispozițiilor direcțiilor dinților dimensiunilor dezvoltărilor determinărilor derivaților deplasărilor denumirilor dăților daturilor darurilor dansurilor dacilor curților cursurilor curenților cuprinsurilor cunoscuților culturilor culorilor criticilor creștinilor creșterilor creatorilor creațiilor corpurilor corpilor copililor copiilor contribuțiilor conținuturilor conturilor construcțiilor conducerilor condițiilor concepțiilor conurilor comunicațiilor compunerilor compușilor compozitorilor compozițiilor componenților cozilor clădirilor ciupercilor circulațiilor chimurilor cercetărilor cercurilor centrilor cazurilor cavităților catolicilor categoriilor câturilor caturilor cărților cărnurilor cărbunilor caracteristicilor capacităților capurilor capilor cantităților câmpurilor câmpilor calităților căilor căldurilor cailor câinilor bunurilor bunilor bucăților boturilor bolnavilor bogaților bolilor bisericilor băuturilor bătăilor bărbaților benzilor banilor avuturilor autorităților autorilor atitudinilor asprilor așezărilor aripilor arcurilor arbuștilor arilor anticilor ansamblurilor anilor amestecurilor americanilor ajutorilor ailor agenților afecțiunilor adunărilor adepților activităților acțiunilor acordurilor acizilor flăcărilor împăraților betonurilor băilor grinzilor zidurilor zăpezilor vrăjilor voilor vitejilor viitorurilor viermilor vibrațiilor veniturilor veniților vegetațiilor variațiilor vânzărilor vânătorilor valurilor vacilor următorilor universităților unirilor umerilor ucisurilor tutunurilor trunchiurilor trenurilor treburilor transmiterilor trașilor traducerilor tradițiilor totalurilor tonilor tivurilor ținuturilor țiganilor terapeuticilor tensiunilor țărmurilor țăranilor tălpilor tăierilor tablourilor suveranilor susținerilor supturilor suporturilor supărărilor succesiunilor sucurilor studenților strugurilor strălucirilor străzilor stomacurilor știrilor stațiunilor stăpânirilor stăpânilor stâncilor stâlpilor sporilor spinăriilor soțiilor soților somnurilor somnilor soiurilor socotelilor sorților slăvilor slavilor simțurilor sforilor servilor sensibilităților sedimentărilor secțiunilor secrețiilor serilor sculpturilor scrisorilor scândurilor scăderilor șerpilor sălilor sacilor rugăciunilor rotațiilor rosturilor rochiilor rinichilor revoluțiilor resturilor respirațiilor republicilor reproducerilor reprezentărilor religiilor regimurilor reducerilor realizărilor rațiunilor răspunsurilor râșilor rangurilor rănilor rămasurilor ramurilor radicalilor puștilor purtărilor purilor pulberilor publicațiilor provinciilor protectorilor protecțiilor proprietarilor profesorilor producerilor producătorilor principilor primarilor prietenilor preocupărilor prelucrărilor pregătirilor prafurilor povestirilor posibilităților porumburilor populărilor pomenilor plumburilor plecărilor plăcerilor pierderilor piepturilor piepților pictorilor picurilor petrecerilor peșterilor personalităților paturilor pasiunilor pasurilor pașilor partizanilor particularilor participanților părinților parcurilor
Sus

Rime de gradul 3:

maselor muzeelor zonelor zilelor zgomotelor vorbelor vocalelor vitelor verticalelor vehiculelor vaselor vinelor urmelor uneltelor undelor turcelor trupelor treptelor tratamentelor textelor termenelor tendințelor temelor teatrelor tarelor tinerelor sutelor surselor supuselor suprafețelor sunetelor sumelor substanțelor străinelor stofelor științelor sticlelor stelelor statelor sportivelor spiritelor spectacolelor specialistelor spatelor spaniolelor solidelor sistemelor sintagmelor silabelor sfintelor sentimentelor semnelor șefelor scriitoarelor scriselor scenelor savantelor satelor semințelor sălbaticelor ruselor românelor romanelor reprezentantelor războaielor razelor relelor rapoartelor rapidelor punctelor produselor proceselor procedeelor problemelor probelor primelor prezențelor președintelor preparatelor porumbelor popoarelor poetelor plantelor planelor pieselor picioarelor pietrelor pestelor personalelor personajelor persoanelor perioadelor petelor partidelor particulelor paralelelor pânzelor penelor ouălor oaselor organismelor organelor ordinelor orașelor orelor operelor onomatopeelor obiectivelor obiectelor oarelor numelor numerelor notelor normelor nivelelor raselor negrelor negativelor navelor născutelor muncitoarelor motoarelor motivelor moartelor moralelor monedelor momentelor moleculelor modelelor mobilelor mineralelor minelor militarelor mijloacelor metodelor metalelor membrelor membranelor medicinelor medicamentelor mecanismelor mecanicelor materialelor matelor meselor marinelor manifestelor mamiferelor luptelor locuitoarelor literelor limitelor lichidelor liberelor lemnelor legumelor legatelor italienelor istoricelor intervalelor internaționalelor internelor intereselor instrumentelor insectelor influențelor individelor indicelor hainelor gramelor graficelor gradelor glandelor germanelor gazelor funcționarelor frunzelor frumoaselor fructelor frazelor franțuzismelor francezelor fragmentelor fostelor forțelor formulelor formatelor formelor fluidelor firelor finelor filmelor ființelor fibrelor fenomenelor fazelor fețelor fetelor faptelor extremelor exterioarelor existențelor evenimentelor europenelor erbaceelor erelor englezelor elevelor elementelor lor efectelor echipelor durelor documentelor doctrinelor distanțelor dispozitivelor disciplinelor diminutivelor desenelor derivatelor degetelor dacelor datelor cuvintelor curentelor cunoștințelor cunoscutelor cultelor culoarelor creștinelor credințelor creatoarelor copilelor contrelor contactelor conducătoarelor comunelor compuselor compozitoarelor componentelor complexelor coloanelor colectivelor coardelor claselor cinelor cerealelor centrelor centralelor celulelor celor cauzelor caselor caracterelor capetelor cântecelor camerelor calelor bunelor brațelor boabelor bazelor bărbatelor barelor banatelor avioanelor autoarelor automobilelor aspectelor artelor armatelor armelor arabelor aparatelor apelor animalelor analizelor americanelor alimentelor alor ajutoarelor agentelor aeronavelor aerelor actelor acidelor acelor recipientelor planetelor ziarelor zăcămintelor volumelor voințelor vitezelor vițelor violetelor violențelor vestelor verbelor venitelor velelor vârstelor variantelor vagoanelor utilajelor următoarelor urinelor umbrelor uleielor trecătoarelor tratatelor transparentelor traselor toxicelor tiparelor țintelor țiganelor testamentelor taxelor tablelor suveranelor sufletelor suferințelor succeselor subteranelor substantivelor subiectelor studentelor strofelor strigătelor stăpânelor spuselor sprijinelor șoselelor sondelor soarelelor slujbelor slavelor sintezelor simultanelor siguranțelor sferelor sexelor servelor semnalelor secundarelor secundelor sectelor secretelor scoarțelor scaunelor ruptelor rudelor roatelor roadelor rezistențelor rezervelor revistelor rețelelor reptilelor registrelor regalelor radioactivelor rachetelor proteinelor proprietarelor pronumelor programelor profundelor profesoarelor prietenelor pozitivelor poemelor podoabelor plutitoarelor platformelor pleselor plaselor piețelor pianelor petalelor permanentelor perfectelor pedepselor pătratelor pastelor partizanelor participantelor paralelor
Sus

Definiții din DEX:

LÍMBĂ, limbi, s. f. I. Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. ◊ Expr. A-și înghiți limba = a) a mânca cu poftă; b) a se abține de a spune ceva nepotrivit; c) a fi foarte tăcut. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. A scoate (sau a-i ieși) limba de-un cot = a) a-și pierde respirația, a gâfâi; b) a munci mult, a fi foarte ostenit. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos, amabil. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult, a fi flecar. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut, a nu păstra o taină. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie. A-și scurta limba = a vorbi mai puțin. A scurta (sau a tăia, a lega) limba cuiva = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj, a începe să vorbească. A i se lua (sau a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroșa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. A-și pune frâu la limbă sau a-și ține (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. (A avea) limbă ascuțită (sau rea, de șarpe) = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune. A înțepa cu limba = a fi ironic, a batjocuri. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut. A-și mușca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. A-i sta (sau a-i umbla, a-i veni) pe limbă = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. 2. Limbajul unei comunități umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. ◊ Limbă comună = a) stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; b) koine. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. 3. Totalitatea altor mijloace și procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. Limba surdomuților. 4. (Înv. și reg.) Vorbă, cuvânt; grai, glas. ◊ Expr. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorință (exprimată pe patul morții). A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte. 5. (Înv.) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. 6. (Înv. și arh.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă; popor, neam, națiune. III. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcțional cu limba (I). 1. Bară mobilă de metal, agățată în interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, făcându-l să sune. 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ♦ Pendulul unui orologiu. 3. Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesnește încălțarea pantofilor; încălțător. 4. Bucată de piele, de pânză etc. lungă și îngustă, care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul. 5. Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. 6. Flacără de formă alungită. ♦ Fâșie de lumină care străbate întunericul. 7. Fâșie lungă și îngustă de pământ, de pădure etc. 8. Deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit. 9. Compuse: (Bot.) limba-apei = broscariță; limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe (Anchusa officinalis); limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt și târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria); b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care crește în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica); limba-mielului (sau mielușelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel (Borago officinalis); limba-oii = a) plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și mlăștinoase (Cirsium canum); b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides); limba-peștelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete (Limonium vulgare); limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă și flori roșii, albe sau galbene; limba-șarpelui = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufișuri și păduri (Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui (Thymelaea passerina); (Iht.) limbă-de-mare = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte (Solea nasuta). – Lat. lingua.

LÍMB//Ă ~i f. 1) Organ musculos mobil, situat în cavitatea bucală şi servind la mestecarea, înghiţirea şi determinarea gustului alimentelor, la om fiind organul principal al vorbirii. ♢ A-şi muşca ~a a regreta vorbele spuse. A scoate ~a de un cot a) a gâfâi de oboseală; b) a lucra din greu. A vorbi în vârful ~ii a rosti cuvintele cu un fonetism ultraliterar, hipercorect. A avea ~a lungă (a fi lung de ~) a) a avea înclinaţie spre pălăvrăgeală; b) a fi limbut. A avea mâncărime de ~ a nu fi în stare să păstreze un secret. A-şi pune frâu la ~, a-şi ţine ~a (după dinţi) a nu vorbi ceea ce nu trebuie; a păstra o taină. ~a oase n-are se zice despre cineva, care vorbeşte ceea ce nu trebuie. A trage pe cineva de ~ a descoase, a ispiti pe cineva. A-i sta (sau a-i umbla, a i se învârti, a-i veni) pe ~ a-şi aminti vag un cuvânt fără a-l putea exprima. Pasărea pe (pre) ~a ei piere de multe ori omul dă de necaz, pentru că nu ştie să tacă când trebuie. 2) Mijloc principal de comunicare între oameni, constând dintr-un sistem lexical organizat după anumite legi gramaticale şi având o structură fonetică specifică; limbaj. ~a unui popor. 3) Limbajul unei comunităţi umane constituite istoriceşte. 4) Totalitate a altor mijloace de comunicare (decât sunetele articulate) a sentimentelor şi ideilor. ~a surdomuţilor. 5) Mod de exprimare specific unui anumit domeniu de activitate, unui anumit mediu, unui anumit grup de vorbitori sau unei anumite persoane (în special a unui scriitor); stil. ~a presei. ~a lui Creangă. ♢ (A spune ceva) cu ~ de moarte (a spune ceva) ca ultimă dorinţă, exprimată pe patul de moarte. 6) înv. Prizonier folosit pentru a obţine informaţii despre armata inamică. 7) înv. Totalitate a oamenilor trăind pe acelaşi teritoriu, având în comun o cultură, o tradiţie, o credinţă; popor; neam. 8) Orice obiect sau instrument asemănător ca formă sau funcţie cu organul respectiv. ~a clopotului. ♢ ~a ceasornicului pendul al unui orologiu. ~ de încălţat obiect de metal sau de plastic, care serveşte la încălţat. ~a ghetei bucată de piele care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde se petrec şireturile. ~i de foc flăcări de foc alungite. 9) Fâşie lungă şi îngustă (de pământ, de pădure, de apă etc.). 10): ~a-boului plantă erbacee, acoperită cu peri aspri şi ţepoşi, cu flori albastre, roz sau albe. ~a-broaştei plantă erbacee cu tulpina dreaptă, ramificată şi cu flori albe sau trandafirii, ce creşte prin locuri umede; limbariţă. ~a-mielului plantă erbacee, acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe, folosită contra tusei. 11): ~ -de-mare peşte marin cu corpul oval şi asimetric, cu ambii ochi situaţi pe o singură parte, care trăieşte mai mult acoperit cu nisip. [G.-D. limbii] /<lat. lingua

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

LÍMBĂ s. 1. (LINGV.) (livr.) idiom. (O ~ romanică.) 2. (LINGV.) limba neogreacă = limba romaică; limba romaică v. limba neogreacă; limba veche slavă v. paleoslavă; limbă ariană v. limbă indo-ariană, limbă indo-iraniană; limbă indo-ariană = limbă ariană, limbă indo-iraniană; limbă indo-iraniană = limbă ariană, limbă indo-ariană. 3. v. limbaj. 4. v. exprimare. 5. arătător, (Transilv.) manoş, (prin Transilv.) mutatău, (Ban.) ţagăr. (~ la ceas.) 6. v. încălţător. 7. v. tăiş. 8. v. cuţit. 9. v. pisc. 10. (reg.) gârlici, pridvor, tindă. (~ la plasa de pescuit.) 11. v. bucată. 12. (BOT.; Phyllocactus ackermanni) (reg.) palmă. 13. (BOT.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic, (rar) scolopendră, (reg.) iarba-ciutei, limba-vacii, limba-vecinei; limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg.) colan, dragoste, iarba-dragostei; limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg.) lilicele (pl.); b) (Iberis umbellata) (reg.) limbuşoară; limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel, boranţă, otrăţel; limba-oii (Cirsium canum) = (reg.) pălămidă; limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. 14. (IHT.) limbă-de-mare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg.) şoarece-de-mare; b) (Solea impar) (reg.) glosă, şoarece-de-mare.

LÍMBĂ s. v. agavă, cambulă, cordar, cuvânt, glas, grai, gură, iscoadă, întinzător, naţiune, neam, popor, spion, strună, tastieră, termen, voce, vorbă.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.010s