Cuvinte care rimează cu joc; rime cu joc
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "joc":

Sus

Rime de gradul 3:

cojoc dejoc bojoc
Sus

Rime de gradul 4:

mijloc provoc loc coc foc bloc cioc noroc reciproc evoc baroc toc șoc smoc invoc echivoc boboc sufoc convoc soc busuioc proroc escroc revoc disloc doc deloc dobitoc înfoc ghioc scoc răscoc zglăvoc boc manioc ghemotoc dezghioc cozoroc soroc aloc nenoroc mormoloc streptococ chiștoc bondoc floc stafilococ troc stoc coledoc roc univoc întroloc iarmaroc poloboc cotoc pneumococ sfrâncioc năpârstoc țoc motoc tăbâltoc oboroc poc perinoc soliloc monobloc lăptoc siminoc echinococ popândoc biunivoc șomoltoc metoc gonococ voloc amoc ventriloc sfeștoc brebenoc cancioc cazacioc cocioc arhiloc gheroc neobaroc uruioc breloc sărăntoc feleștioc nătântoc ispisoc plurivoc padoc ioc capoc micrococ mânzoc pacioc taroc parafoc talcioc diplodoc târboc pritoc electroșoc alpenștoc meningococ flaimoc diplococ cârcioc tabacioc crioșoc luminobloc antișoc ad-hoc
Sus

Definiții din DEX:

JOC, jocuri, s. n. 1. Acțiunea de a se juca (1) și rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii); joacă. ◊ Joc de societate = distracție într-un grup de persoane care constă din întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea de sunete dintre două cuvinte cu înțeles diferit; calambur. 2. Acțiunea de a juca (5); dans popular; p. ext. petrecere populară la care se dansează; horă. ♦ Melodie după care se joacă. ♦ Fig. Mișcare rapidă și capricioasă (a unor lucruri, imagini etc.); tremur, vibrație. 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă (baschet, fotbal, rugbi etc.) ♦ Mod specific de a juca, de a se comporta într-o întrecere sportivă. 4. Acțiunea de a interpreta un rol într-o piesă de teatru; felul cum se interpretează. ◊ Joc de scenă = totalitatea mișcărilor și atitudinilor unui actor în timpul interpretării unui rol. 5. (Și în sintagma joc de noroc) = distracție cu cărți, cu zaruri etc. care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri, câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul. ◊ Expr. A juca un joc mare (sau periculos) ori a-și pune capul (sau viața, situația etc.) în joc = a întreprinde o acțiune riscantă. A descoperi (sau a pricepe) jocul cuiva = a surprinde manevrele sau intențiile ascunse ale cuiva. A face jocul cuiva = a servi (conștient sau nu) intereselor cuiva. A fi în joc = a se afla într-o situație critică, a fi în primejdie. ♦ (Concr.) Totalitatea obiectelor care formează un ansamblu, un set folosit la practicarea unui joc (5). 6. (Tehn.) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese asamblate, considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă. 7. Model simplificat și formal al unei situații, construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații. ◊ Teoria jocurilor = teorie matematică a situațiilor conflictuale, în care două sau mai multe părți au scopuri, tendințe contrare. 8. (Muz.; în sintagma) Joc de clopoței = glockenspiel. – Lat. jocus.

JUCÁ, joc, vb. I. 1. Refl. A-și petrece timpul amuzându-se cu diferite jocuri sau jucării; a se distra. ◊ Expr. A se juca cu focul = a trata în mod ușuratic un lucru primejdios sau o problemă gravă. 2. Refl. Fig. A-și bate joc, a nu da importanța cuvenită, a nu lua în serios pe cineva sau ceva; a glumi. ◊ Expr. A se juca cu sănătatea (sau cu viața) = a-și neglija sănătatea, a se expune primejdiei. ♦ Tranz. (Rar) A-și bate joc de cineva; a păcăli, a hărțui, a șicana. ◊ Expr. A juca festa (sau renghiul) cuiva = a face cuiva o farsă, a-l păcăli. 3. Intranz. A-și petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate. ♦ Tranz. A pune în joc, a miza pe o carte, pe un număr etc.; fig. a-și asuma un mare risc. 4. Intranz. A participa ca jucător la o competiție sportivă. ♦ Tranz. A practica un anumit joc sportiv. 5. Intranz. și tranz. (Pop.) A dansa. 6. Intranz. Fig. (Despre lucruri văzute în mișcare) A se mișca (sau a da impresia că se mișcă) repede și tremurat; a vibra. ◊ Expr. A-i juca (cuiva) ochii (în cap), se spune despre un om șiret sau despre un om isteț, cu privirea ageră, inteligentă. ♦ Tranz. A mișca repede, a clătina. 7. A interpreta un rol într-o piesă sau într-un film; (despre trupe de teatru) a da o reprezentație. ♦ Tranz. A reprezenta o piesă, a prezenta un spectacol. ◊ Expr. A juca un rol (important) = a avea însemnătate mare, a fi decisiv pentru cineva sau ceva. 8. Intranz. A nu sta bine fixat, a se mișca; (despre piesele unei mașini, ale unui angrenaj etc.) a se deplasa într-un spațiu restrâns. – Lat. pop. jocare.

JOC ~uri n. 1) Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. ♢ ~ de societate distracţie la care participă un grup de persoane lansate în dezlegarea unor probleme amuzante. ~ de cuvinte efect verbal, cu caracter de glumă, obţinut prin îmbinarea unor cuvinte asemănătoare ca formă dar deosebite ca sens. A-şi bate ~ de cineva a lua în râs pe cineva. 2) Distracţie (a copiilor) lipsită de griji; joacă. 3) Competiţie sportivă (de fotbal, de baschet etc.). ♢ ~uri olimpice competiţii sportive, sub formă de manifestări internaţionale de mare amploare, care au loc o dată la patru ani. 4) Dans popular. A lua la ~ . 5) Petrecere cu dansuri la ţară; horă. ♢ A intra în ~ a lua parte la ceva; a participa. 6) Mişcare repede şi neregulată a ceva. ♢ ~ul valurilor. 7) tehn. Posibilitate (limitată) de deplasare independentă a pieselor dintr-un ansamblu. /<lat. jocus

A JUCÁ joc 1. tranz. 1) (cărţi de joc, numere, figuri de şah) A pune în joc respectând anumite reguli. 2) fig. (situaţia, reputaţia, cariera) A expune riscului. 3) (roluri) A interpreta într-o piesă de teatru sau într-un film. ♢ ~ un anumit rol a avea o anumită importanţă pentru cineva sau ceva. 4) (piese de teatru) A prezenta pe scenă în faţa publicului; a reprezenta. 5) (jocuri de noroc, jocuri sportive) A practica într-un mod mai mult sau mai puţin sistematic. 6) fig. (persoane) A induce în eroare (ridiculizând şi recurgând la mijloace necinstite). 7) pop. (un dans) A executa prin anumite mişcări; a dansa. 2. intranz. 1) A participa în mod activ la un joc de noroc sau sportiv. 2) (despre lumină, imagini) A produce efecte schimbătoare. 3) (despre lucruri) A produce efectul unor mişcări repezi şi vibrante. ♢ A-i ~ (cuiva) ochii în cap a vădi vioiciune şi viclenie. A-i ~(cuiva) ochii în lacrimi a fi pe cale de a plânge. 4) (despre piesele unui mecanism sau ale unei instalaţii) A funcţiona în voie, fără a se atinge reciproc. /<lat. jocare

A SE JUCÁ mă joc intranz. 1) A se deda unui joc. 2) fig. A manifesta lipsă de consideraţie; a nu lua în seamă gravitatea unei situaţii. ♢ ~ cu focul a) a se expune în mod imprudent unui pericol; b) a neglija gravitatea unei chestiuni sau situaţii. ~ cu sănătatea a-şi neglija sănătatea, expunându-se unui pericol. /<lat. jocare

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

JOC s. 1. v. joacă. 2. v. dans. 3. v. meci. 4. jocuri balcanice v. balcaniadă; jocuri olimpice v. olimpiadă; jocuri universitare v. universiadă. 5. interpretare. (Actorul a avut un ~ magistral.)

JUCÁ vb. 1. v. dansa. 2. v. disputa. 3. v. face. 4. a practica. (~ tenis de doi ani.) 5. v. interpreta. 6. v. reprezenta. 7. v. rula.

JUCÁ vb. v. ademeni, amăgi, cânta, executa, intona, interpreta, încânta, înşela, minţi, momi, păcăli, prosti, purta, trişa.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.005s