Cuvinte care rimează cu dispus; rime cu dispus
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "dispus":

Sus

Rime de gradul 1:

indispus predispus
Sus

Rime de gradul 2:

spus transpus nespus
Sus

Rime de gradul 3:

pus impus expus compus supus depus propus presupus opus descompus suprapus apus repus răpus interpus juxtapus postpus prepus corpus recompus antepus nesupus campus lupus supraexpus contrapus superpus nepus subexpus branchipus mesohippus papus
Sus

Rime de gradul 4:

produs sus redus reprodus dus distrus introdus rus adus inclus plus exclus dedus repaus virus fus indus sedus anus ambitus surplus minus sinus humus tonus hindus lotus mucus fetus mus cactus conclus bambus ficus rebus primus cumulus detritus presus terminus humerus ictus turnus cubitus papirus stratus bielorus status habitus cosinus argus favus radius talus subprodus grus retradus trombus talamus timus cirus lapsus maus ultravirus clavus vitellus intrus embolus asparagus nauplius calamus solidus varus nonius ulcus abstrus rictus calus ileus nimbus plusprodus angelus fucus altocumulus antivirus valgus tractus hipotalamus altostratus raptus negus homunculus trismus nimbostratus electrotonus tarabulus servus exitus țuhaus volvulus semiprodus pemfigus mixovirus tofus platfus stratocumulus cumulostratus panus ribovirus nistagmus cumulonimbus ortotonus cirostratus cirocumulus macairodus velicorus draifus opistotonus șlus hocus-pocus
Sus

Definiții din DEX:

DISPÚNE, dispún, vb. III. 1. Tranz. A hotărî, a decide; a ordona. 2. Intranz. A avea la dispoziție, a avea posibilitatea de a utiliza ceva sau pe cineva după propria dorință. 3. Intranz. A ieși învingător într-o competiție sportivă, într-un meci; a învinge. 4. Tranz. A așeza într-o anumită ordine; a aranja. 5. Refl. A căpăta o bună dispoziție, a deveni vesel; a se înveseli. – Din fr. disposer, lat. disponere (după pune).

DISPÚS, -Ă, dispuși, -se, adj. Aflat într-o situație sau într-o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru; înclinat să... gata să... ◊ Expr. A fi (bine) dispus = a) a avea bună dispoziție, a fi vesel, mulțumit; b) a fi ușor amețit de băutură. A fi rău (sau prost) dispus = a fi într-o stare sufletească rea. – V. dispune.

A DISPÚNE dispún 1. tranz. 1) (soluţii, persoane etc.) A alege cu fermitate; a hotărî. 2) A cere în mod autoritar şi oficial; a porunci; a ordona; a comanda. 3) (obiecte, fiinţe) A aşeza într-o anumită ordine; a aranja; a orândui; a rândui; a ordona. 2. intranz. 1) A se folosi după bunul plac. 2) A repurta o victorie într-o competiţie sportivă; a învinge; a birui. /<fr. disposer, lat. disponere

A SE DISPÚNE mă dispún intranz. A căpăta o bună dispoziţie; a deveni vesel; a se înveseli. /<fr. disposer, lat. disponere

DISPÚ//S ~să (~şi, ~se) Care este gata să facă ceva. ♢ A fi (bine sau prost) ~ a) a avea bună (sau rea) dispoziţie; b) a fi vesel, mulţumit (sau nemulţumit). /v. a dispune

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

DISPÚNE vb. 1. v. ordona. 2. decreta. 3. v. aranja. 4. v. întrece. 5. v. distra. 6. v. avea.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.002s