Cuvinte care rimează cu descompus; rime cu descompus
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "descompus":

Sus

Rime de gradul 1:

compus recompus
Sus

Rime de gradul 2:

impus campus
Sus

Rime de gradul 3:

pus dispus expus supus spus depus propus presupus opus suprapus transpus apus indispus repus răpus predispus interpus juxtapus postpus nespus prepus corpus antepus nesupus lupus supraexpus contrapus superpus nepus subexpus branchipus mesohippus papus
Sus

Rime de gradul 4:

produs sus redus reprodus dus distrus introdus rus adus inclus plus exclus dedus repaus virus fus indus sedus anus ambitus surplus minus sinus humus tonus hindus lotus mucus fetus mus cactus conclus bambus ficus rebus primus cumulus detritus presus terminus humerus ictus turnus cubitus papirus stratus bielorus status habitus cosinus argus favus radius talus subprodus grus retradus trombus talamus timus cirus lapsus maus ultravirus clavus vitellus intrus embolus asparagus nauplius calamus solidus varus nonius ulcus abstrus rictus calus ileus nimbus plusprodus angelus fucus altocumulus antivirus valgus tractus hipotalamus altostratus raptus negus homunculus trismus nimbostratus electrotonus tarabulus servus exitus țuhaus volvulus semiprodus pemfigus mixovirus tofus platfus stratocumulus cumulostratus panus ribovirus nistagmus cumulonimbus ortotonus cirostratus cirocumulus macairodus velicorus draifus opistotonus șlus hocus-pocus
Sus

Definiții din DEX:

DESCOMPÚS, -Ă, descompuși, -se, adj. 1. Desfăcut în părțile componente. 2. (Despre materii organice) Alterat, stricat, putrezit. 3. Fig. Care are înfățișarea morală sau fizică deformată; (despre fața omului) crispat, contractat. – V. descompune.

DESCOMPÚNE, descompún, vb. III.1. Tranz. A desface în părțile componente. ♦ Refl. Fig. A se destrăma, a se dezmembra. 2. Refl. (Despre materii și corpuri organice) A se altera, a se strica; a putrezi. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și schimba prin deformare caracterul, înfățișarea morală sau fizică; (despre față, trăsături etc.) a se crispa, a se contracta. [Perf. s. descompusei, part. descompus] – Des1- + compus (după fr. décomposer).

A DESCOMPÚNE descompún tranz. A face să se descompună; a dezagrega; a desface; a disocia; a dezasambla. /des- + compus

A SE DESCOMPÚNE mă descompún intranz. 1) (despre corpuri) A se separa în elementele constitutive; a se desface; a se disocia; a se dezagrega; a se dezasambla. 2) fig. (despre comunităţi) A-şi pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se dezagrega; a se destrăma; a se dezarticula. 3) (despre substanţe organice) A pierde proprietăţile pozitive (sub influenţa factorilor externi); a se strica; a se înăcri; a se altera. 4) (despre persoane) A-şi modifica aspectul moral sau fizic. 5) (despre faţă) A se convulsiona momentan şi involuntar sub acţiunea unei suprasolicitări nervoase; a se crispa; a se contracta. /des- + compus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

DESCOMPÚNE vb. 1. a (se) desface, a (se) despărţi, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui. (Produsul dezintegrării se ~ în particule.) 2. v. putrezi. 3. v. altera. 4. v. râncezi.

DESCOMPÚNE vb. v. dezmembra.

DESCOMPÚS adj. 1. v. putred. 2. v. alterat. 3. v. rân-ced.

DESCOMPÚS adj. v. dezmembrat.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.002s