Cuvinte care rimează cu "cules":

CULÉS2, -EÁSĂ, culeși, -se, adj. (Despre plante, fructe, flori etc.) Care este luat, desprins din locul unde crește; recoltat. – V. culege.

CULÉGE, culég, vb. III. Tranz. 1. A aduna, a strânge cereale, fructe, flori etc. ◊ Expr. A culege (pe cineva) de pe drumuri = a ajuta pe cineva căzut în mizerie, oferindu-i mijloace de trai și adăpost. ♦ Fig. A dobândi, a obține, a căpăta. A culege aplauze. 2. A ridica, a strânge ceva de pe jos. 3. A aduna laolaltă; a colecționa. ◊ Expr. Alege până culege, se spune despre cineva foarte pretențios, care, tot alegând, rămâne cu partea cea mai proastă. 4. A aduna din casete literele necesare și a le așeza în culegar; a zețui. ◊ Mașină de cules = mașină cu ajutorul căreia se execută operațiile de culegere și de turnat litere (monotip) sau rânduri (linotip). [Perf. s. culeséi, part. cules] – Lat. colligere.

CULÉS1, culesuri, s. n. 1. Strângere a cerealelor, a fructelor etc.; recoltare. ♦ Timpul când se strânge recolta. 2. Operație de pregătire a unei forme de tipar înalt în vederea imprimării. – V. culege.

A CULÉGE culég tranz. 1) (legume, fructe, flori etc.) A strânge, rupând de pe tulpină sau de pe ramuri. ♢ ~ de pe drumuri (pe cineva) a scoate pe cineva dintr-o stare de mizerie, oferindu-i mijloace de trai. 2) fig. A obţine în urma unui efort; a dobândi; a căpăta. ~ multe laude. 3) A aduce, din mai multe părţi, punând laolaltă; a aduna; a strânge. ~ pietricele de pe malul mării. 4) tipogr. (texte) A pregăti pentru tipar, alegând caracterele tipografice şi aşezându-le în culegar; a zeţui. /<lat. colligere

CULÉS n. 1) Strângerea recoltei. 2) Timpul când se strânge recolta. /v. a culege