Cuvinte care rimează cu ciocnim; rime cu ciocnim
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "ciocnim":

Sus

Rime de gradul 1:

pocnim mocnim
Sus

Rime de gradul 2:

izbucnim țicnim zvâcnim răcnim poticnim zăticnim icnim crâcnim picnim stricnim oticnim
Sus

Rime de gradul 3:

domnim devenim pornim sprijinim întâlnim omenim îndeplinim venim unim provenim românim stăpânim revenim hrănim intervenim bănim reunim definim stârnim împlinim scormonim rănim mărginim sinonim bombănim omonim dojenim înlesnim odihnim mâhnim trăncănim moștenim prevenim minim pomenim întrunim ademenim gonim cumpănim scornim țâșnim ciocănim convenim plesnim anim încetinim jignim menim înțepenim înnebunim izgonim ostenim finim parvenim râvnim încremenim dușmănim îndrăznim ciobănim stânjenim țigănim bodogănim trăsnim minciunim nebunim zdrăngănim zăngănim prigonim anonim trosnim îmbătrânim țăcănim înzdrăvenim căznim troienim unanim pironim îngălbenim bălăbănim foșnim bufnim clămpănim jugănim înlemnim cernim cătrănim primenim clănțănim bocănim ruginim rumenim surghiunim părtinim suplinim contenim răstignim croncănim urnim strunim povârnim împăienjenim cătănim complinim păgânim plinim curtenim reanim canonim jecmănim cănim toponim bolovănim lihnim bălăngănim părăginim zdroncănim cărăbănim scrâșnim precumpănim descumpănim pufnim chelfănim răbufnim săpunim slovenim sulimenim priponim zvonim împământenim redevenim contravenim hirotonim ciondănim desțelenim cârnim eponim ieftinim ploconim încetățenim viclenim păcănim izmenim smântânim împrietenim înțelenim tolănim boronim tocănim moșmonim smochinim pseudonim dezunim troncănim crănțănim dezmoștenim păienjenim slomnim doinim hârjonim streșinim păunim hărtănim băjenim arvunim gălbenim duhnim pocănim șumenim întroienim dondănim băsnim morocănim teșmenim destroienim țopârlănim îmblănim bărănim autodefinim hainim antonim temenim râșnim ginim bunghinim răznim acronim zătonim săgnim băcănim brobonim băunim hondrănim solomonim despriponim căftănim paronim tolocănim patronim îndușmănim predomnim criptonim egumenim corconim trombonim redefinim reîntâlnim pusilanim rânim duhănim găitănim arcănim oblonim buzdugănim frichinim cuconim hărșnim hăimănim matronim antroponim gologănim hidronim ciocmănim țâfnim drângănim flencănim eteronim buznim descotoșmănim heteronim înstăpânim etnonim cvasiunanim despăienjenim despironim prufnim asteronim agrominim hagionim
Sus

Rime de gradul 4:

chim oprim prim folosim exprim știm ultim regim maxim imprim soim intim maritim comprim suprim optim poftim im pălim legitim behăim reprim deprim șoim îngăim nostim sublim nelegitim infim pantomim mim chelim clăim ciulim serafim parenchim penultim filotim proxim indrușaim heruvim ilegitim hârsim reimprim generalisim vicleim antepenultim chilim țintirim perimaritim serenisim rarisim muslim taxim mezenchim talim ilustrisim clarisim schizotim neodim seim praseodim ependim hochim aferim moslim sclerenchim milesim sigurisim colenchim passim muselim ad-interim
Sus

Definiții din DEX:

CIOCNÍ, ciocnesc, vb. IV. 1. Refl. (recipr.) intranz. și tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot). ♦ Tranz. A lovi ouăle roșii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiției legate de sărbătoarea Paștilor. ♦ Tranz. (Despre pui) A sparge coaja oului în care s-a format, pentru a ieși din el. ♦ Tranz. A lovi ușor unul de altul paharele de băutură, în semn de urare. 2. Tranz. A lovi un obiect fragil, producându-i o crăpătură, o plesnitură; a face să crape, să plesnească. 3. Refl. recipr. Fig. (Despre interese, idei etc.) A fi sau a veni în contradicție. 4. Refl. recipr. Fig.(Despre armate adverse; rar, despre oameni) A se încăiera, a se bate. – Cf. bg. čukna, ucr. koknuti.

A CIOCN//Í ~ésc tranz. 1) (obiecte) A lovi uşor, producând zgomot; a izbi uşor. ♢ ~ paharele a atinge uşor paharele, închinându-le în sănătatea sau în cinstea cuiva. 2) (obiecte fragile) A face să crape, să plesnească. 3) A face să se ciocnească. /cf. bulg. ţukna, ucr. koknuti

A SE CIOCN//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre obiecte tari, vehicule etc.) A se lovi, venind din direcţii opuse; a se tampona. 2) fig. (despre interese, idei etc.) A fi în contradicţie; a se bate cap în cap; a se contrazice. 3) fig. A intra în conflict. Armatele s-au ciocnit. /cf. bulg. ţukna, ucr. koknuti

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

CIOCNÍ vb. 1. a se izbi, a se lovi, a se tampona, (rar) a se întreciocni. (S-au ~ două tramvaie.) 2. v. ciobi. 3. v. sparge. 4. a închina. (~ paharul în sănătatea lui.)

CIOCNÍ vb. v. contrazice, încăiera, înfrunta, opune.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.007s