Cuvinte care rimează cu capilor; rime cu capilor
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "capilor":

Sus

Rime de gradul 1:

tipilor timpilor corpilor câmpilor aripilor tălpilor stâlpilor șerpilor principilor
Sus

Rime de gradul 2:

fabricilor nivelurilor bumbacurilor zeilor zborurilor vremurilor vremilor vorbirilor vocilor viilor vinurilor vieților versurilor vederilor varietăților vârfurilor vânturilor valorilor văilor uzurilor ușorilor uscaturilor ușilor urmărilor urechilor urilor unităților unghiurilor uleiurilor turcilor tumorilor tulpinilor tulburărilor tuburilor trecerilor trăsăturilor transporturilor transformărilor totalităților torurilor tonurilor titlurilor tipurilor timpurilor țesuturilor țesăturilor termenilor teritoriilor terenurilor teoriilor temperaturilor tehnicilor taților țărilor tinerilor taliilor supușilor studiilor structurilor straturilor străinilor stilurilor stațiilor staturilor stărilor sportivilor sporturilor speciilor specialiștilor spațiilor spaniolilor soluțiilor solizilor soldaților solurilor solilor societăților sorilor situațiilor șirurilor simbolurilor sfârșiturilor sfinților serviciilor seriilor senzațiilor sensurilor semnificațiilor șefilor scrisurilor scriitorilor scrierilor scopurilor școlilor schimbărilor schimburilor scărilor savanților sărurilor sarcinilor sărbătorilor sălbaticilor rușilor roșiilor românilor romanilor romurilor romilor rolurilor rocilor roților ritmurilor reprezentanților repezilor reliefurilor relațiilor regulilor regiunilor regilor realităților realilor reacțiilor râurilor raporturilor rândurilor radiourilor radiațiilor rădăcinilor puterilor puilor proștilor propriilor proprietăților propozițiilor proporțiilor producțiilor privitorilor privirilor principiilor primurilor prețurilor presiunilor președinților preoților practicilor pozițiilor poturilor posturilor porumbilor porțiunilor porturilor porcilor populațiilor politicilor polilor poeziilor poeților podurilor porților ploilor plăților planurilor plăcilor pinilor pieilor picturilor petrolurilor peștilor perșilor pereților perechilor păsărilor părților părerilor paraziților perilor parilor pământurilor pădurilor oțelurilor organizațiilor organizărilor ordinilor operațiilor oamenilor ochiurilor ochilor obligațiilor obiceiurilor orilor oilor noțiunilor nodurilor nopților nimicurilor negrilor naturilor nașterilor născuților muzicilor mușchilor munților muncitorilor muncilor mulțimilor modificărilor modurilor morților mișcărilor mirosurilor minților militarilor mijlocurilor miilor micilor membrilor melodiilor mediilor medicilor mezilor mecanicilor materiilor mătăsurilor măsurărilor măsurilor mașinilor mărimilor măriilor marginilor mărfurilor mărilor manifestărilor mâncărilor mâinilor magilor lungimilor lunilor luminilor lumilor lucrurilor lucrărilor loviturilor logicilor locuitorilor localurilor locurilor literaturilor lipsurilor liniilor linilor limbilor legilor legăturilor legaților lăpturilor lacurilor jururilor jumătăților judecăților jocurilor italienilor istoriilor istoricilor întreprinderilor internilor intensităților întâmplărilor însușirilor instituțiilor instalațiilor inșilor inimilor informațiilor industriilor indivizilor indicațiilor indicilor începuturilor încăperilor înălțimilor împrejurărilor imaginilor iilor ideilor icurilor ierburilor hârtiilor gusturilor gurilor grupurilor groșilor grijilor greutăților grecilor germanilor gerurilor generalilor genurilor găurilor galbenilor funcționarilor funcțiilor fugilor frumoșilor fraților francezilor foștilor formațiilor formărilor focurilor foilor florilor fiilor finilor figurilor firilor femeilor felurilor fapturilor familiilor factorilor extremilor externilor expresiilor evoluțiilor evurilor europenilor epocilor englezilor energiilor elevilor durerilor dulciurilor drumurilor drepturilor domnilor domeniilor dispozițiilor direcțiilor dinților dimensiunilor dezvoltărilor determinărilor derivaților deplasărilor denumirilor dăților daturilor darurilor dansurilor dacilor curților cursurilor curenților cuprinsurilor cunoscuților culturilor culorilor criticilor creștinilor creșterilor creatorilor creațiilor corpurilor copililor copiilor contribuțiilor conținuturilor conturilor construcțiilor conducerilor condițiilor concepțiilor conurilor comunicațiilor compunerilor compușilor compozitorilor compozițiilor componenților cozilor clădirilor ciupercilor circulațiilor chimurilor cercetărilor cercurilor centrilor cazurilor cavităților catolicilor categoriilor câturilor caturilor cărților cărnurilor cărbunilor caracteristicilor capacităților capurilor cantităților câmpurilor calităților căilor căldurilor cailor câinilor bunurilor bunilor bucăților boturilor bolnavilor bogaților bolilor bisericilor băuturilor bătăilor bărbaților benzilor banilor avuturilor autorităților autorilor atitudinilor asprilor așezărilor arcurilor arbuștilor arabilor arilor anticilor ansamblurilor anilor amestecurilor americanilor albilor ajutorilor ailor agenților afecțiunilor adunărilor adepților activităților acțiunilor acordurilor acizilor flăcărilor împăraților betonurilor băilor grinzilor zidurilor zăpezilor vrăjilor voilor vitejilor viitorurilor viermilor vibrațiilor veniturilor veniților vegetațiilor variațiilor vânzărilor vânătorilor valurilor vacilor următorilor universităților unirilor umerilor ucisurilor tutunurilor trunchiurilor trenurilor treburilor transmiterilor trașilor traducerilor tradițiilor totalurilor tonilor tivurilor ținuturilor țiganilor terapeuticilor tensiunilor țărmurilor țăranilor tăierilor tablourilor suveranilor susținerilor supturilor suporturilor supărărilor succesiunilor sucurilor studenților strugurilor strălucirilor străzilor stomacurilor știrilor stațiunilor stăpânirilor stăpânilor stâncilor sporilor spinăriilor soțiilor soților somnurilor somnilor soiurilor socotelilor sorților slăvilor slavilor simțurilor sforilor servilor sensibilităților sedimentărilor secțiunilor secrețiilor serilor sculpturilor scrisorilor scândurilor scăderilor sălilor sacilor rugăciunilor rotațiilor rosturilor rochiilor rinichilor revoluțiilor resturilor respirațiilor republicilor reproducerilor reprezentărilor religiilor regimurilor reducerilor realizărilor rațiunilor răspunsurilor râșilor rangurilor rănilor rămasurilor ramurilor radicalilor puștilor purtărilor purilor pulberilor publicațiilor provinciilor protectorilor protecțiilor proprietarilor profesorilor producerilor producătorilor primarilor prietenilor preocupărilor prelucrărilor pregătirilor prafurilor povestirilor posibilităților porumburilor populărilor pomenilor plumburilor plumbilor plecărilor plăcerilor pierderilor piepturilor piepților pictorilor picurilor petrecerilor peșterilor personalităților paturilor pasiunilor pasurilor pașilor partizanilor particularilor participanților părinților parcurilor
Sus

Rime de gradul 3:

maselor muzeelor zonelor zilelor zgomotelor vorbelor vocalelor vitelor verticalelor vehiculelor vaselor vinelor urmelor uneltelor undelor turcelor trupelor treptelor tratamentelor textelor termenelor tendințelor temelor teatrelor tarelor tinerelor sutelor surselor supuselor suprafețelor sunetelor sumelor substanțelor străinelor stofelor științelor sticlelor stelelor statelor sportivelor spiritelor spectacolelor specialistelor spatelor spaniolelor solidelor sistemelor sintagmelor silabelor sfintelor sentimentelor semnelor șefelor scriitoarelor scriselor scenelor savantelor satelor semințelor sălbaticelor ruselor românelor romanelor reprezentantelor războaielor razelor relelor rapoartelor rapidelor punctelor produselor proceselor procedeelor problemelor probelor primelor prezențelor președintelor preparatelor porumbelor popoarelor poetelor plantelor planelor pieselor picioarelor pietrelor pestelor personalelor personajelor persoanelor perioadelor petelor partidelor particulelor paralelelor pânzelor penelor ouălor oaselor organismelor organelor ordinelor orașelor orelor operelor onomatopeelor obiectivelor obiectelor oarelor numelor numerelor notelor normelor nivelelor raselor negrelor negativelor navelor născutelor muncitoarelor motoarelor motivelor moartelor moralelor monedelor momentelor moleculelor modelelor mobilelor mineralelor minelor militarelor mijloacelor metodelor metalelor membrelor membranelor medicinelor medicamentelor mecanismelor mecanicelor materialelor matelor meselor marinelor manifestelor mamiferelor luptelor locuitoarelor literelor limitelor lichidelor liberelor lemnelor legumelor legatelor italienelor istoricelor intervalelor internaționalelor internelor intereselor instrumentelor insectelor influențelor individelor indicelor hainelor gramelor graficelor gradelor glandelor germanelor gazelor funcționarelor frunzelor frumoaselor fructelor frazelor franțuzismelor francezelor fragmentelor fostelor forțelor formulelor formatelor formelor fluidelor firelor finelor filmelor ființelor fibrelor fenomenelor fazelor fețelor fetelor faptelor extremelor exterioarelor existențelor evenimentelor europenelor erbaceelor erelor englezelor elevelor elementelor lor efectelor echipelor durelor documentelor doctrinelor distanțelor dispozitivelor disciplinelor diminutivelor desenelor derivatelor degetelor dacelor datelor cuvintelor curentelor cunoștințelor cunoscutelor cultelor culoarelor creștinelor credințelor creatoarelor copilelor contrelor contactelor conducătoarelor comunelor compuselor compozitoarelor componentelor complexelor coloanelor colectivelor coardelor claselor cinelor cerealelor centrelor centralelor celulelor celor cauzelor caselor caracterelor capetelor cântecelor camerelor calelor bunelor brațelor boabelor bazelor bărbatelor barelor banatelor avioanelor autoarelor automobilelor aspectelor artelor armatelor armelor arabelor aparatelor apelor animalelor analizelor americanelor alimentelor alor ajutoarelor agentelor aeronavelor aerelor actelor acidelor acelor recipientelor planetelor ziarelor zăcămintelor volumelor voințelor vitezelor vițelor violetelor violențelor vestelor verbelor venitelor velelor vârstelor variantelor vagoanelor utilajelor următoarelor urinelor umbrelor uleielor trecătoarelor tratatelor transparentelor traselor toxicelor tiparelor țintelor țiganelor testamentelor taxelor tablelor suveranelor sufletelor suferințelor succeselor subteranelor substantivelor subiectelor studentelor strofelor strigătelor stăpânelor spuselor sprijinelor șoselelor sondelor soarelelor slujbelor slavelor sintezelor simultanelor siguranțelor sferelor sexelor servelor semnalelor secundarelor secundelor sectelor secretelor scoarțelor scaunelor ruptelor rudelor roatelor roadelor rezistențelor rezervelor revistelor rețelelor reptilelor registrelor regalelor radioactivelor rachetelor proteinelor proprietarelor pronumelor programelor profundelor profesoarelor prietenelor pozitivelor poemelor podoabelor plutitoarelor platformelor pleselor plaselor piețelor pianelor petalelor permanentelor perfectelor pedepselor pătratelor pastelor partizanelor participantelor paralelor
Sus

Definiții din DEX:

CAP1, (I, III) capete, s. n., (II) capi, s. m. I. S. n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. ◊ Loc. adv. Din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. Cu noaptea-n cap = dis-de-dimineață. (Până) peste cap = extrem de..., exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. Cu capul plecat = rușinat, umilit, învins. Pe după cap = pe după gât, la ceafă. ◊ Loc. adj. (Fam.) Bătut (sau căzut) în cap = tâmpit, prost. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială. A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate. A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... A-și pierde capul = a se zăpăci. A nu mai avea unde să-și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul în traistă = a fi distrat, neatent. A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. A-și lua (sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a stărui fără încetare pe lângă cineva. A ședea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace. (Reg.) A nu ști (sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. ◊ Cap de familie = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; p. gener. orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. ◊ Cap de expresie = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ♦ (La fotbal) Lovire a mingii cu capul ♦ Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ♦ Parte a monedei care are imprimat un chip. ♦ Părul capului. 2. Căpătâi; căpătâiul patului. 3. Individ, ins, cap. Câte 5 lei de cap. ◊ Expr. Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. Câte capete, atâtea păreri, exprimă o mare divergență de opinii. 4. Minte, gândire, judecată; memorie. ◊ Loc. adj. și adv. Cu cap = (în mod) inteligent, deștept. Fără cap = (în mod) necugetat. ◊ Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecată dreaptă; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ușor) la (sau de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept. A fi greu (sau tare) de cap sau a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva). A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. A-i sta capul la... = a se gândi la... A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. A întoarce (sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. A nu avea cap să... = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv pe care se întemeiază acuzarea. 5. (Înv.) Viață. A plăti cu capul. ♦ (Astăzi în expr.) Odată cu capul sau în ruptul capului = cu nici un preț, niciodată. A-și face de cap = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) cap-de-mort sau capul-lui-Adam = strigă; b) (Bot.) cap-de-cocoș = dulcișor; capul-șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum); c) capul-balaurului = o parte a constelației balaurului. II. S. m. Căpetenie, șef, conducător. ♦ Inițiator. III. S. n. 1. Vârf (al unui obiect). ♦ Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ♦ Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap1 (I 1), folosit în diverse scopuri tehnice. 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; p. ext. forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. ◊ Loc. adv. Cap la (sau în) cap = cu părțile extreme alăturate. ◊ Expr. Cap de țară = margine de țară; hotar. Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. A sta (sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. 3. Partea de dinainte; început, frunte. În capul coloanei. ◊ Cap de an (sau de săptămână, de iarnă etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). Cap de coloană = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. Cap de afiș (sau cap de listă) = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine. Din (sau de la) cap = de la început; de la începutul rândului. Din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început. ♦ Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masă. 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfârși (cu bine). A-i da de cap = a rezolva; a învinge, a răzbi. În cap = (după numerale) exact, întocmai. 5. Bucățică ruptă dintr-un obiect; p. ext. lucru de mică importanță. ◊ Expr. Nici un cap de ață = absolut nimic. Până la un cap de ață = tot. 6. (În sintagma) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. – Lat. caput, (II) după fr. chef (< lat. caput).

CAP2 ~i m. Persoană care se află la conducere; conducător; şef. ♢ ~ul familiei persoană care asigură traiul unei familii pe care o reprezintă juridic. ~ încoronat rege. /<lat. caput

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

CAP s. 1. (ANAT.) (pop., fam. şi depr.) căpăţână, devlă, scăfârlie, (reg.) boacă, (fig. şi depr.) bostan, dovleac, glavă, tărtăcuţă, tigvă, (arg.) moacă, tabacheră. (~ al omului.) 2. v. avers. 3. v. persoană. 4. cap încoronat v. rege. 5. (ENTOM.) cap-de-mort (Acherontia atropos) = strigă, fluture-cap-de-mort, (reg.) strigoiaş, buha-ciumei, capul-lui-Adam, fluturul-morţii, suflet-de-strigoi, sufletul-morţilor. 6. v. comandant. 7. v. corifeu. 8. v. frunte. 9. frunte, început. (~ul coloanei.) 10. v. capăt. 11. capăt, căpătâi, extremitate. (La ~ul patului.) 12. v. căpătâi. 13. v. extremitate. 14. v. capăt. 15. v. vârf. 16. v. cioc. 17. (reg.) frunte. (~ la scaunul dulgherului.) 18. v. căpăţână. 19. (TEHN.) cap pierdut v. maselotă.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.009s