Cuvinte care rimează cu capetele; rime cu capetele
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "capetele": (vezi și căpețele)

Sus

Rime de gradul 1:

sunetele poetele peretele petele fetele degetele planetele violetele sufletele secretele rachetele interpretele epitetele dubletele scheletele portretele cetele buretele biletele baletele alfabetele știuletele setele
Sus

Rime de gradul 2:

toatele zgomotele vitele uneltele treptele tratamentele textele sutele stele statele spiritele specialistele spatele sfintele sentimentele savantele satele reprezentantele rapoartele punctele președintele preparatele plantele peștele pestele obiectele notele născutele muntele moartele momentele medicamentele matele manifestele luptele limitele legatele laptele instrumentele insectele fructele fratele fragmentele fostele formatele faptele evenimentele elementele efectele documentele dintele derivatele datele cuvintele curentele cunoscutele cultele contactele componentele cartele bărbatele banatele aspectele artele armatele aparatele altele alimentele agentele actele recipientele zăcămintele vestele venitele vârstele variantele tratatele transparentele țintele testamentele subiectele studentele strigătele sectele ruptele roatele revistele permanentele perfectele pătratele pastele participantele părintele pantele palatele ornamentele operatele necunoscutele monumentele moluștele lentele imprimatele impozitele duratele depozitele defectele cuțitele cutele curatele contractele constantele conflictele condamnatele concertele complementele comitele combinatele coastele circuitele broaștele bătutele automatele asociatele artistele accentele abstractele abatele vertebratele ținutele tratele talentele sonatele solistele socialistele segmentele sedimentele revoltele restaurantele raționamentele proiectele precedentele poștele portele poftele plutele păcatele nevestele mutele muștele mormintele meritele listele latele iubitele institutele inițiatele ilustratele fustele fericitele fabricatele echivalentele echipamentele disputele dialectele deținutele descendentele cvintele creditele crestele coatele coptele coordonatele continentele contele conductele condimentele conceptele comunicatele comportamentele compartimentele clopotele cleștele citatele brutele atestatele aromatele arhitectele argumentele antele angajatele amănuntele accidentele reflectele vizitele veșmintele urmăritele toantele toartele suitele statutele sitele regatele recoltele protestantele prostituatele privatele precipitatele
Sus

Rime de gradul 3:

masele marele muzeele ducele zonele zilele vorbele vocalele verticalele verdele vehiculele vasele vinele urmele undele unele ultimele turcele trupele termenele tendințele temele teatrele tarele tinerele sursele supusele suprafețele sumele subțirele substanțele străinele stofele științele sticlele stelele sportivele spectacolele spaniolele solidele soarele sistemele sintagmele singurele silabele semnele șefele scriitoarele scrisele scenele sângele semințele sălbaticele rusele românele romanele regele războaiele razele rele relele rapidele produsele procesele procedeele problemele probele primele prezențele porumbele popoarele planele piesele piele picioarele pietrele personalele personajele persoanele perioadele partidele particulele paralelele pânzele penele oțele oasele organismele organele ordinele orașele orele operele onomatopeele obiectivele oarele numele numerele normele nivele nivelele rasele negrele negativele navele muncitoarele motoarele motivele moralele monedele moleculele modelele mobilele moalele mineralele minele militarele mijloacele micele metodele metalele membrele membranele medicinele mecanismele mecanicele materialele mesele marinele mamiferele locuitoarele literele lichidele liberele lemnele legumele italienele istoricele intervalele internaționalele internele interesele influențele individele indicele hainele grele gravele gramele graficele gradele glandele germanele gazele funcționarele frunzele frumoasele frazele franțuzismele francezele forțele formulele formele fluidele firele finele filmele ființele fibrele fenomenele fazele fețele extremele exterioarele existențele europenele erbaceele erele englezele elevele ele echipele durele dulcele doctrinele distanțele dispozitivele disciplinele diminutivele desenele dacele cunoștințele culoarele creștinele credințele creatoarele copilele contrele conducătoarele comunele compusele compozitoarele complexele coloanele colectivele coardele clasele cinele cerealele centrele centralele celulele cele cauzele casele cărbunele caracterele cântecele camerele calele câinele bunele brațele boabele binele bazele barele avioanele autoarele automobilele armele arborele arabele aproapele apele animalele analizele americanele ajutoarele aeronavele aerele acidele acele ziarele volumele voințele vitezele vițele violențele viermele verbele vele velele vedele vagoanele utilajele următoarele urinele umbrele uleiele trecătoarele trasele toxicele tiparele țiganele taxele tablele suveranele suferințele succesele subteranele substantivele strugurele strofele stradele stăpânele spusele sprijinele spele șosele șoselele sondele soarelele slujbele slavele sintezele simultanele siguranțele sferele sexele servele semnalele secundarele secundele scoarțele scaunele șarpele rudele roșele roadele rezistențele rezervele rețele rețelele reptilele registrele regalele radioactivele proteinele proprietarele pronumele programele profundele profesoarele principele prietenele pozitivele poemele podoabele plutitoarele platformele plesele plasele piețele pianele petalele pedepsele partizanele paralele perele palmele paiele ovalele otomanele originalele orchestrele octavele obstacolele nuiele nuielele nucleele nuanțele noroacele nebunele musulmanele mucoasele modulele modele minorele milele mele metricele maximele masivele merele manuscrisele manualele manierele mamele magazinele lucrătoarele locuințele limbajele latinele larvele lamele laboratoarele jucătoarele japonezele izvoarele ițele ipotezele iordanele intestinele intermediarele intelectualele insulele instanțele înșele însele inflorescențele inele inelele indienele hranele hoațele guvernele grupele grâiele granulele glumele generatoarele gamele frecvențele fosilele foloasele fluturele financiarele finalele filozoafele fiicele feudalele ferestrele farmecele extrasele explozivele experiențele examenele evidențele etapele etajele esențele episcoapele enzimele elicele elasticele ecranele echilibrele dublele dorințele documentarele directoarele diferențele dicționarele derivele cursele curelele curbele cuptoarele cuiele cristalinele cristalele coralele controalele conștiințele consoanele conservele conjunctivele coasele coarnele climele circularele cilindrele cifrele cetățenele cehele căruțele cartoanele carele capsulele caprele capitalele cântărețele canalele calculele calcarele cafele cafelele buzele bucățele bucățelele britanicele bizantinele bazinele bețele bandele axele autovehiculele atmosferele atelierele ațele articolele arterele argilele arcele aplicele amarele alternativele aliajele algele albinele adversarele adjectivele activele zeițele zdrențele zburătoarele zalele vrăjitoarele vorbitoarele vopsele vopselele voinicele vitaminele violele vesele vergele vergelele venele vecinele vetrele vânzătoarele uzinele ușurințele urmașele uriașele turismele troienele toracele tonicele tobele toamnele timbrele ticăloasele tezele temporalele templele telefoanele tainele tăierele strămoașele spumele spitalele spicele sovieticele sobele șoarecele sinonimele șinele servitoarele sentințele sectoarele sculele școlarele sclavele schimbătoarele sârmele rumegătoarele ruinele rufele rezonanțele resursele renumele regizoarele reformele reflexele referințele receptoarele răscoalele ramele proiectilele proeminențele presele portativele pompele polonezele polițele poalele petrolierele perspectivele persanele terțele pericolele pepenele penajele peliculele peisajele pedalele pazele pasajele parâmele palele paharele pagubele ovinele omonimele odihnele oceanele obrazele oalele nuvele nuvelele noroaiele multiplele monetarele milioanele meșterele matematicienele masculele mareele manevrele mânerele mândrele maimuțele luntrele locomotivele lexicoanele lentilele leneșele legendele laudele laringele județele judecătoarele inteligențele înotătoarele inginerele imobilele iepurele hotarele horele granițele gramineele globulele ghimpele ghearele genele fondatoarele fluierele flexibilele fizicienele feroviarele fermele femele femelele fasciculele faringele fântânele exemplele exemplarele excesele etimoanele dușmanele dramele dozele domnitoarele doamnele dirijoarele diatonicele diametrele dansatoarele damele cupele crizele crimele cremele creierele credincioasele covoarele costumele cosmeticele coroanele corespondențele conservatoarele consecințele conferințele conductoarele componențele clișeele clapele ciorchinele ciocanele cicatricele chinezele chele cepele catedralele castelele carnivorele cârligele carierele capitolele capacele canoanele calculatoarele cadențele buzunarele butoaiele bulgărele bubele bombele bilele basmele babele avantajele auxiliarele austriecele astrele apendicele aparențele apărătoarele ambele alele africanele adresele absențele traseele migdalele brâiele visele vioarele victimele vertebrele vâslele vaselele verzele vapoarele vanele valențele uterele umerele turmele turcismele turbinele tulburele tuberculozele tribunalele traversele tovarășele tonele toanele tijele terasele teoreticienele tătarele tabele tabelele taberele subordinele submarinele strigoaiele stimele stânele staminele sprintenele spiralele speranțele spectrele spaimele șmecherele slujbașele simptomele silele ședințele secvențele secretarele secolele schițele schemele sardele sapele șantierele sanguinele roabele rezervoarele reședințele remarcele reginele reclamele rațele rămășițele radele puroaiele pupele proveniențele progresele prefixele preferințele poznele
Sus

Definiții din DEX:

CAP1, (I, III) capete, s. n., (II) capi, s. m. I. S. n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. ◊ Loc. adv. Din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. Cu noaptea-n cap = dis-de-dimineață. (Până) peste cap = extrem de..., exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. Cu capul plecat = rușinat, umilit, învins. Pe după cap = pe după gât, la ceafă. ◊ Loc. adj. (Fam.) Bătut (sau căzut) în cap = tâmpit, prost. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială. A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate. A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... A-și pierde capul = a se zăpăci. A nu mai avea unde să-și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul în traistă = a fi distrat, neatent. A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. A-și lua (sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a stărui fără încetare pe lângă cineva. A ședea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace. (Reg.) A nu ști (sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. ◊ Cap de familie = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; p. gener. orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. ◊ Cap de expresie = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ♦ (La fotbal) Lovire a mingii cu capul ♦ Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ♦ Parte a monedei care are imprimat un chip. ♦ Părul capului. 2. Căpătâi; căpătâiul patului. 3. Individ, ins, cap. Câte 5 lei de cap. ◊ Expr. Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. Câte capete, atâtea păreri, exprimă o mare divergență de opinii. 4. Minte, gândire, judecată; memorie. ◊ Loc. adj. și adv. Cu cap = (în mod) inteligent, deștept. Fără cap = (în mod) necugetat. ◊ Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecată dreaptă; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ușor) la (sau de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept. A fi greu (sau tare) de cap sau a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva). A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. A-i sta capul la... = a se gândi la... A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. A întoarce (sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. A nu avea cap să... = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv pe care se întemeiază acuzarea. 5. (Înv.) Viață. A plăti cu capul. ♦ (Astăzi în expr.) Odată cu capul sau în ruptul capului = cu nici un preț, niciodată. A-și face de cap = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) cap-de-mort sau capul-lui-Adam = strigă; b) (Bot.) cap-de-cocoș = dulcișor; capul-șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum); c) capul-balaurului = o parte a constelației balaurului. II. S. m. Căpetenie, șef, conducător. ♦ Inițiator. III. S. n. 1. Vârf (al unui obiect). ♦ Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ♦ Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap1 (I 1), folosit în diverse scopuri tehnice. 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; p. ext. forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. ◊ Loc. adv. Cap la (sau în) cap = cu părțile extreme alăturate. ◊ Expr. Cap de țară = margine de țară; hotar. Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. A sta (sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. 3. Partea de dinainte; început, frunte. În capul coloanei. ◊ Cap de an (sau de săptămână, de iarnă etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). Cap de coloană = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. Cap de afiș (sau cap de listă) = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine. Din (sau de la) cap = de la început; de la începutul rândului. Din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început. ♦ Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masă. 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfârși (cu bine). A-i da de cap = a rezolva; a învinge, a răzbi. În cap = (după numerale) exact, întocmai. 5. Bucățică ruptă dintr-un obiect; p. ext. lucru de mică importanță. ◊ Expr. Nici un cap de ață = absolut nimic. Până la un cap de ață = tot. 6. (În sintagma) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. – Lat. caput, (II) după fr. chef (< lat. caput).

CÁPĂT, capete, s. n. 1. Partea extremă a unui lucru, a unei perioade, a unei situații sau a unei stări; margine, limită, sfârșit1, istov. ◊ Loc. adj. Fără (de) capăt = fără sfârșit; îndelungat, întins. ◊ Loc. adv. De la (sau din) capăt = de la început. În capăt = a) în frunte; b) exact, deplin. Până la capăt = până la sfârșit; până la ultimele consecințe, în mod consecvent. ◊ Expr. La capătul lumii (sau pământului) = foarte departe. A pune capăt (unui lucru, unei situații) = a face să înceteze, a termina (cu bine), a rezolva. A da de capăt = a duce la bun sfârșit. A o scoate la capăt cu ceva = a ieși cu bine dintr-o situație neplăcută. A o scoate la capăt cu cineva = a se înțelege cu cineva. Nici un capăt de ață = absolut nimic. Până la (sau într-)un capăt de ață = absolut tot. 2. Fragment; rămășiță de... – Refăcut din pl. capete (< lat. capita).

CĂPEȚEÁ, căpețele, s. f. Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și ale cărei capete inferioare sunt prinse de inelele zăbalei. [Var.: (reg.) căpițeá s. f.] – Refăcut din căpețele (pl. lui căpețel) + suf. -ea.

CĂPEȚÉL, căpețele, s. n. 1. Bucățică mică (din ceva). 2. Colac rotund care se duce la biserică la slujbele pentru pomenirea morților. – Lat. capitellum.

CAP1 ~ete n. 1) Parte a corpului la om şi animale, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi cavitatea bucală. ♢ Cu ~ul gol cu capul descoperit. Din ~ până-n picioare de sus până jos. Cu noaptea-n ~ foarte devreme. Cu ~ul plecat ruşinat; învins. Cu un ~ mai sus superior. Bătut în ~ tâmpit; prost. A da la ~ (cuiva) a) a bate pe cineva; b) a împiedica succesele cuiva. A umbla cu ~ul în traistă a fi distrat. A-şi lua lumea-n ~ a pleca departe, rătăcind prin lume. A cădea pe ~ul cuiva a sosi pe neaşteptate (şi fără a fi dorit). A-şi aprinde paie în ~ a-şi cauza neplăceri. A se bate ~ în ~ a fi diametral opus. A-şi face de ~ a) a fi obraznic; b) a duce o viaţă amorală. 2) Judecată sănătoasă; minte. ♢ Cu ~ deştept, cu minte. Fără ~ necugetat, nesocotit. Cu scaun la ~ cu judecată sănătoasă. A nu avea ~ a nu avea minte. A fi greu la ~ a fi prost. A umbla cu ~ul în nori a fi distrat. 3) înv. Existenţă umană; viaţă. A plăti cu ~ul. 4) Partea extremă cu care începe sau cu care se termină ceva (un obiect, un instrument etc.). ~ul scării. ♢ ~ de pod porţiune de teren aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă. ~ul coloanei începutul coloanei. /<lat. caput

CÁP//ĂT ~ete n. 1) Extremitate a ceva (corp, suprafaţă, lucru, stare, perioadă de timp etc.); margine; extremă. ~ătul podului. ♢ Fără ~ fără sfârşit. De la ~ de la început. Până la ~ până la sfârşit. A pune ~ a face să înceteze. A da de ~ a duce la bun sfârşit. 2) Parte a ceva rămasă neconsumată sau neutilizată; rămăşiţă; rest. Un ~ de lumânare. /<lat. capita

CĂPEŢ//EÁ ~éle f. Parte a frâului constând din curelele de care sunt prinse inelele zăbalei. /Din căpeţel

CĂPEŢÉL ~é n. 1) Bucată mică din ceva; capăt. 2) Colac mare care se duce la biserică pentru pomenirea morţilor. /<lat. capitellum

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

CAP s. 1. (ANAT.) (pop., fam. şi depr.) căpăţână, devlă, scăfârlie, (reg.) boacă, (fig. şi depr.) bostan, dovleac, glavă, tărtăcuţă, tigvă, (arg.) moacă, tabacheră. (~ al omului.) 2. v. avers. 3. v. persoană. 4. cap încoronat v. rege. 5. (ENTOM.) cap-de-mort (Acherontia atropos) = strigă, fluture-cap-de-mort, (reg.) strigoiaş, buha-ciumei, capul-lui-Adam, fluturul-morţii, suflet-de-strigoi, sufletul-morţilor. 6. v. comandant. 7. v. corifeu. 8. v. frunte. 9. frunte, început. (~ul coloanei.) 10. v. capăt. 11. capăt, căpătâi, extremitate. (La ~ul patului.) 12. v. căpătâi. 13. v. extremitate. 14. v. capăt. 15. v. vârf. 16. v. cioc. 17. (reg.) frunte. (~ la scaunul dulgherului.) 18. v. căpăţână. 19. (TEHN.) cap pierdut v. maselotă.

CAP s. v. articol, bază, cale, capitol, cauză, chip, considerent, cânt, deşteptăciune, esenţă, fel, formă, fundament, gândire, intelect, inteligenţă, înţelegere, judecată, manieră, memorie, metodă, mijloc, minte, mobil, mod, modalitate, motiv, paragraf, posibilitate, pricepere, pricină, prilej, procedare, procedeu, procedură, punct, putinţă, raţiune, sistem, spirit, temei, temelie, viaţă.

CÁPĂT s. 1. v. extremitate. 2. v. vârf. 3. v. cap. 4. v. extremitate. 5. v. căpătâi. 6. v. flanc. 7. cap, final, fine, încheiere, sfârşit, (înv.) concenie, coneţ, cumplire, săvârşit, sfârşenie, sfârşitură, termen. (A dus-o cu bine la ~.)

CÁPETE s. pl. v. capital.

CĂPEŢEÁ s. (Transilv.) căpăţan. (~ la frâu.)

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.011s