Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "bufa": (vezi și bufă)
SusRime de gradul 3:
SusRime de gradul 4:
șefa
stofa
marfa
filozoafa
strofa
fa
nimfa
îngâmfa
ceafa
fotografa
jertfa
catastrofa
triumfa
reliefa
grefa
garoafa
leafa
agrafa
tipografa
gafa
harfa
boarfa
cofa
scroafa
târfa
limfa
coregrafa
coafa
scafa
geografa
bolfa
tearfa
apostrofa
girafa
garafa
bârfa
hieroglifa
scenografa
parafa
biografa
eșarfa
alfa
caligrafa
calfa
caiafa
hifa
etnografa
sofa
șofa
filozofa
tarifa
carafa
cartografa
corfa
antistrofa
xilografa
grifa
stenografa
dactilografa
lexicografa
litografa
autogrefa
plastografa
silfa
topografa
hidrografa
anaglifa
nacafa
heterogrefa
julfa
oceanografa
anastrofa
cristalografa
stereografa
mangafa
petrografa
decoafa
cosmografa
neurolimfa
iconografa
mitografa
paleografa
știoalfa
epistrofa
muzeografa
perilimfa
orografa
sinalefa
petroglifa
bifa
pifa
hemolimfa
paranimfa
monostrofa
stenodactilografa
endolimfa
contragrifa
Sus
Sus
Definiții din DEX:
BUF1 interj. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. – Onomatopee.
BUF2 s. n. Numele unei figuri la jocul de arșice. – Et. nec.
BUF3, -Ă, bufi, -e, adj. (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric ușor. ♦ (Despre actori sau cântăreți) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă3; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe3. – Din fr. bouffe.
BÚFĂ, bufe, s. f. Cută îndoită, fald la un obiect de îmbrăcăminte. – Cf. it. buffa.
BUF1 interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul puternic şi înfundat, produs de un obiect greu la cădere, de o lovitură, de o explozie etc.). /Onomat.
BUF2 ~ă (~i, ~e) 1) (despre opere muzicale sau dramatice) Care are un caracter comic exagerat. 2) (despre actori) Care este angajat în roluri comice. /<fr. bouffe
BÚF//Ă ~e f. Fald la un obiect vestimentar. /<it. buffa
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)BUF2 s. n. Numele unei figuri la jocul de arșice. – Et. nec.
BUF3, -Ă, bufi, -e, adj. (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric ușor. ♦ (Despre actori sau cântăreți) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă3; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe3. – Din fr. bouffe.
BÚFĂ, bufe, s. f. Cută îndoită, fald la un obiect de îmbrăcăminte. – Cf. it. buffa.
BUF1 interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul puternic şi înfundat, produs de un obiect greu la cădere, de o lovitură, de o explozie etc.). /Onomat.
BUF2 ~ă (~i, ~e) 1) (despre opere muzicale sau dramatice) Care are un caracter comic exagerat. 2) (despre actori) Care este angajat în roluri comice. /<fr. bouffe
BÚF//Ă ~e f. Fald la un obiect vestimentar. /<it. buffa
Sus
Sinonime:
BUF adj. burlesc, caraghios, caricatural, grotesc, parodic, ridicol. (De un comic ~.)
BUF interj. puf!
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)BUF interj. puf!