Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "încurci":
SusRime de gradul 1:
SusRime de gradul 2:
SusRime de gradul 3:
încerci
ciuperci
porci
întorci
cerci
mărci
încarci
storci
bărci
remarci
descarci
torci
stârci
zgârci
remorci
terci
chirci
zbârci
corci
debarci
înțarci
reîntorci
închirci
îmbarci
berci
poșirci
demarci
holerci
balerci
țărci
năpârci
hârci
coșărci
mânătărci
libărci
supraîncarci
tăbârci
pitărci
jărci
cocostârci
spârci
cherci
cisticerci
mahorci
pișorci
butorci
gutaperci
semiremorci
contramărci
răstorci
ghirci
vengherci
țopârci
camforci
SusRime de gradul 4:
antici
mici
coci
metalici
medici
roci
ci
greci
cinci
mănânci
sălbatici
puternici
voci
adânci
nici
munci
caracteristici
reci
daci
seci
politici
cruci
răsuci
nimici
saci
taci
franci
cronici
păci
calci
aici
copaci
armonici
vaci
domestici
zăpăci
draci
săraci
vrednici
voinici
atunci
butuci
porunci
veșnici
oblici
nenoroci
pici
nuci
colaci
obraznici
opaci
ghici
năuci
statornici
raci
pitici
încalci
bici
berbeci
beci
calici
dibaci
brânci
zadarnici
cuci
suci
rătăci
meci
temeinici
răci
buci
poci
sărăci
fățarnici
purici
deci
mijloci
gândaci
arici
harnici
împuternici
tăbăci
teci
măscărici
toci
maci
boboci
ucenici
veci
strașnici
pustnici
născoci
papuci
scotoci
cloci
stângaci
șipci
prunci
proroci
ferici
pipernici
netrebnici
luci
încolăci
îndărătnici
îndeletnici
boci
năluci
străluci
stâlci
muci
mitici
nemernici
buimăci
soci
haiduci
pisici
licurici
lipici
odagaci
pitulici
vornici
bulbuci
șepci
sugaci
schimnici
silnici
cazaci
crăci
aci
baci
amici
zădărnici
braci
gonaci
araci
căci
burlaci
îndulci
basci
tălmăci
bălăci
bezmetici
încâlci
clăbuci
craci
prolifici
clici
dobitoci
chici
peltici
petici
dărăci
bocanci
smuci
buimaci
douăzeci
clipoci
sufleci
scânci
surguci
ghioci
tabaci
slugarnici
sagaci
ispravnici
pritoci
prici
vălătuci
slovaci
spălăci
năprasnici
neferici
hălci
oftici
răscruci
paharnici
trăgaci
călci
iberici
îmbrânci
doici
bâlci
duhovnici
îndobitoci
bătuci
împletici
uluci
cotcodăci
gnostici
galici
tălmaci
fugaci
cârpaci
zburătăci
învălătuci
zbici
vraci
ici
leuci
sălbătici
ghiveci
rodnici
brotaci
pricolici
arnici
obrăznici
pitaci
vinci
scofâlci
dezmetici
fâstâci
cincizeci
îndrăci
sici
cinzeci
cornaci
prepeleci
clocotici
volnici
bumbăci
judeci
pușcoci
covaci
hotărnici
arăci
floci
pitpalaci
ortaci
calmuci
conci
zgârieci
haraci
azteci
hăbăuci
tuci
descâlci
buluci
noroci
spurcaci
patruzeci
pontici
prisăci
slavici
chirpici
sponci
pogonici
răstălmăci
treizeci
tărbăci
stoci
burlăci
soroci
cârmaci
papagalici
robaci
brici
dedulci
doftorici
slugărnici
pogăci
vârcolaci
opăci
descolăci
hăbuci
bărnaci
serici
clenci
buieci
sandvici
țarevici
alivenci
pilaci
turlaci
învrednici
danci
păcălici
mălurici
conăci
isprăvnici
alici
novaci
cârpăci
nevolnici
puci
fățărnici
dumesnici
plici
colăci
copeici
potici
fistici
dibăci
parameci
martaci
tremurici
șeici
cordenci
înzeci
cosaci
șorici
nimicnici
prichici
îmboboci
șaizeci
bulci
smotoci
dezrăsuci
pravilnici
lainici
știrici
înveșnici
restatornici
țuci
împungaci
vinărici
punci
nouăzeci
hotarnici
cipici
osci
opintici
încruci
huci
șaptezeci
turlăci
dădăci
încinci
învoinici
gârbaci
cioareci
râci
foarfeci
răstoci
trenci
târlici
smeci
optzeci
obroci
ortăci
lăinici
răzbici
încolătăci
scheci
mâncărici
hărnici
gârlici
pândaci
dăscălici
mâlci
ohabnici
rascolnici
presocratici
trinci
mustăci
soharici
clinci
berneveci
retălmăci
strășnici
teglici
corneci
arcaci
frânci
descloci
megarici
micrococi
răscloci
mânaci
luptaci
dreptaci
pungoci
brânaci
descalci
costoboci
morisci
ghibirdici
boraci
hâci
dichici
gaci
șleahtici
tăblăci
astrăgaci
gâdilici
palici
hăci
cozondraci
cetnici
canci
păpici
sforaci
ragaci
daiaci
hareci
renci
areci
Sus
Sus
Definiții din DEX:
ÎNCURCÁ, încúrc, vb. I. I. Tranz. 1. A încâlci fire, ață etc., a le face noduri astfel încât să nu se mai poată descurca ușor. ♦ (Pop.) A călca în picioare fânețele, semănăturile. 2. A schimba mereu drumul, direcția pentru a îngreuia o urmărire, pentru a-și pierde urma. ♦ Refl. și tranz. A (se) rătăci. II. 1. Tranz. A stingheri pe cineva la mers, a îngreuia mersul cuiva. ♦ Refl. A se împiedica din mers. ♦ A opri de la o acțiune, a stânjeni. ◊ Expr. A încurca locul (sau lumea, zilele etc.) = a stânjeni pe cei din jur. (Refl.; fam.) A i se încurca limba = a i se împletici limba (din cauza băuturii, a unei emoții etc.). ◊ Compus: încurcă-lume s. m. invar. = om care încurcă pe alții, care nu este bun de nimic. 2. Tranz. și refl. A face (pe cineva) să-și piardă sau a-și pierde șirul ideilor; a (se) zăpăci. ◊ Expr. (Se) încurcă lucrurile = (se) creează o situație complicată. confuză. (Tranz.) A încurca vorba = a vorbi confuz, pentru a ascunde adevărul. (Tranz.) A o încurca = a crea (intenționat) o situație confuză; a face un lucru de mântuială; a nu fi clar în ce spune. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) prinde în mreje. ♦ Refl. A se angaja într-o afacere din care nu mai poate ieși (decât cu greutate). 4. Refl. Fig. A pierde vremea; a zăbovi, a întârzia (mai ales la petreceri). – Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”).
A ÎNCURCÁ încúrc tranz. 1) A face să se încurce; a încâlci. ~ firele. ♢ ~ vorba a vorbi confuz (ascunzând ceva). A o ~ rău a nimeri la strâmtoare. ~ iţele a strica planurile. 2) (urme, drumuri etc.) A amesteca astfel, încât să nu poată fi găsit; a încâlci. 3) (persoane) A împiedica, sustrăgând atenţia; a încâlci. ~ lumea. /<lat. incolicare
A SE ÎNCURCÁ mă încúrc intranz. 1) (despre fire, aţă, păr etc.) A se amesteca astfel, încât să nu se poată desface uşor; a se încâlci. Iţele s-au ~t. ♢ A i ~ potecile a o păţi rău. A i ~ limba a vorbi cu greu. 2) A se împiedica la mers. 3) A pierde drumul; a se rătăci. 4) (despre persoane) A pierde firul gândurilor; a se încâlci. 5) A fi cuprins de un sentiment de stinghereală (neştiind cum să procedeze în situaţia creată); a se zăpăci. 6) A nimeri într-o situaţie nedorită. 7) A fi pus în mreje. ♢ ~ în datorii a avea prea multe datorii băneşti. /<lat. incolicare
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)A ÎNCURCÁ încúrc tranz. 1) A face să se încurce; a încâlci. ~ firele. ♢ ~ vorba a vorbi confuz (ascunzând ceva). A o ~ rău a nimeri la strâmtoare. ~ iţele a strica planurile. 2) (urme, drumuri etc.) A amesteca astfel, încât să nu poată fi găsit; a încâlci. 3) (persoane) A împiedica, sustrăgând atenţia; a încâlci. ~ lumea. /<lat. incolicare
A SE ÎNCURCÁ mă încúrc intranz. 1) (despre fire, aţă, păr etc.) A se amesteca astfel, încât să nu se poată desface uşor; a se încâlci. Iţele s-au ~t. ♢ A i ~ potecile a o păţi rău. A i ~ limba a vorbi cu greu. 2) A se împiedica la mers. 3) A pierde drumul; a se rătăci. 4) (despre persoane) A pierde firul gândurilor; a se încâlci. 5) A fi cuprins de un sentiment de stinghereală (neştiind cum să procedeze în situaţia creată); a se zăpăci. 6) A nimeri într-o situaţie nedorită. 7) A fi pus în mreje. ♢ ~ în datorii a avea prea multe datorii băneşti. /<lat. incolicare
Sus
Sinonime:
ÎNCURCÁ vb. 1. a (se) amesteca, a (se) încâlci, (reg.) a (se) bălmăji, (înv.) a (se) zăminti. (Iţele s-au ~.) 2. a zăpăci, (prin Transilv.) a mitroşi, (fam.) a bramburi. (A ~ ceva.) 3. v. rătăci. 4. v. confunda. 5. v. dezorienta. 6. v. complica. 7. v. fâstâci. 8. v. deranja.
ÎNCURCÁ vb. v. întârzia, zăbovi.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)ÎNCURCÁ vb. v. întârzia, zăbovi.