Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "întinsei":
SusRime de gradul 1:
distinsei
prinsei
cuprinsei
atinsei
învinsei
respinsei
depinsei
stinsei
întreprinsei
surprinsei
tinsei
extinsei
pretinsei
împinsei
aprinsei
desprinsei
încinsei
deprinsei
convinsei
destinsei
linsei
descinsei
prelinsei
condescinsei
subîntinsei
evinsei
reaprinsei
SusRime de gradul 2:
strânsei
corespunsei
pătrunsei
ascunsei
unsei
ajunsei
plânsei
răspunsei
restrânsei
constrânsei
împunsei
înfrânsei
frânsei
străpunsei
tunsei
ofensei
șansei
răsfrânsei
recompensei
deplânsei
întrepătrunsei
dispensei
ansei
hansei
pensei
dânsei
disjunsei
transei
neșansei
atenansei
rejansei
mimansei
SusRime de gradul 3:
scrisei
propusei
închisei
distrusei
casei
dispusei
spusei
dusei
redusei
produsei
emisei
transmisei
impusei
trăsei
înscrisei
lipsei
înțelesei
compusei
condusei
întorsei
introdusei
rămăsei
copsei
depusei
pusei
descrisei
mersei
sursei
mesei
măsei
clasei
deschisei
supusei
piesei
zisei
rusei
reprodusei
alesei
rupsei
permisei
masei
fusei
rosei
arsei
adusei
extrăsei
presupusei
expusei
scosei
frumoasei
atrăsei
fripsei
ucisei
opusei
admisei
falsei
inclusei
întrerupsei
coasei
rasei
râsei
plasei
cursei
ștersei
supsei
culesei
coincisei
plesei
parcursei
spărsei
tradusei
trasei
scursei
mucoasei
retrăsei
grasei
răsei
descompusei
fiersei
pedepsei
trimisei
comisei
resursei
credincioasei
storsei
smulsei
recursei
decisei
înfipsei
interzisei
prezisei
transpusei
ticăloasei
exclusei
suprapusei
apusei
adresei
sustrăsei
corupsei
presei
sedusei
indusei
tusei
prescrisei
miresei
traversei
terasei
promisei
dresei
torsei
mulsei
transcrisei
bursei
concursei
dedusei
compromisei
contrazisei
leguminoasei
sinucisei
indispusei
readusei
subclasei
farsei
coapsei
premisei
misei
repusei
fricoasei
omisei
zemoasei
controversei
proscrisei
capsei
remisei
fosei
răpusei
lesei
subscrisei
purcesei
elipsei
morsei
pasei
predispusei
invidioasei
glosei
interpusei
necredincioasei
mofturoasei
grimasei
erupsei
fesei
faimoasei
culisei
circumscrisei
eclipsei
conchisei
tuberculoasei
mâncăcioasei
distrăsei
subînțelesei
reîntorsei
dezisei
surâsei
juxtapusei
reculesei
cuirasei
demisei
prințesei
irupsei
contrăsei
răscopsei
nebuloasei
prepusei
împărătesei
narcisei
hindusei
postpusei
fisei
carcasei
husei
caisei
recompusei
preotesei
antepusei
retranscrisei
farisei
metisei
pucioasei
retransmisei
clisei
conclusei
melisei
eschimosei
somnoroasei
reintrodusei
abstrăsei
principesei
amorsei
întredeschisei
melasei
aversei
tătănesei
crosei
redeschisei
compresei
recipisei
bielorusei
avrămesei
angoasei
albinoasei
tisei
conscrisei
circumcisei
leproasei
tămâioasei
delicatesei
abscisei
imersei
realesei
readmisei
lisei
bârsei
retrimisei
bucătăresei
cariopsei
mursei
rescrisei
prolepsei
infectocontagioasei
ulceroasei
retradusei
entorsei
nopticoasei
cioarsei
negresei
vornicesei
negustoresei
croitoresei
baronesei
trusei
eclisei
supraexpusei
cepsei
cenușăresei
jupânesei
rozasei
tresei
crăiesei
ducesei
cârciumăresei
contesei
incasei
abatesei
florăresei
spălăcioasei
intrusei
molasei
brutăresei
spălătoresei
gutoasei
nursei
zlătăresei
chiparoasei
tipesei
irumpsei
silepsei
petimbroasei
exînscrisei
recopsei
cusătoresei
văcăresei
bosei
protopopesei
cărturăresei
gioarsei
isoglosei
contrapusei
cosei
zidăresei
băbăresei
gomoasei
potasei
autodistrusei
scrofuloasei
chermesei
târsei
spătăresei
boieresei
primăresei
carpocapsei
sămânțoasei
arhondăresei
paradaisei
căpitănesei
boresei
metalepsei
sinapsei
lăptăresei
incusei
epanalepsei
profetesei
tigresei
colonelesei
sargasei
lenjeresei
șoricesei
chelăresei
firoscoasei
călcătoresei
răsfiersei
fugasei
poetesei
metresei
bălbisei
culasei
cojocăresei
doctoresei
sumesei
rotăresei
superpusei
eczematoasei
moșieresei
biomasei
arhiducesei
arămesei
reînchisei
radiosursei
subexpusei
fâsei
măcelăresei
cizmăresei
portăresei
hidropicoasei
eritematoasei
blănăresei
tutungeresei
crevasei
găinăresei
morăresei
răstorsei
dropicoasei
scarlatinoasei
agroterasei
păhărnicesei
proprietăresei
maioresei
călțunăresei
chiulasei
spițeresei
mantisei
tâmplăresei
cuperoasei
voievodesei
judecătoresei
stolnicesei
ambrasei
legătoresei
bumbăcăresei
cămătăresei
tulnicăresei
oloisei
pităresei
pantofăresei
vodulesei
secretoasei
vodesei
răsînțelesei
refiersei
vrăjitoresei
șătrăresei
cluceresei
jimblăresei
grădinăresei
postelnicesei
antipiesei
bretesei
butisei
notăresei
isprăvnicesei
cârnățăresei
vieresei
vicontesei
serdăresei
preafrumoasei
răszisei
franzelăresei
cofetăresei
ministresei
gropăresei
plăpumăresei
postăvăresei
pinasei
logofetesei
premersei
pescăresei
doftoresei
hătmănesei
ctitoresei
perucăresei
brânzăresei
ploșnițoasei
fânoasei
ofițeresei
condicăresei
bostănoasei
velicorusei
SusRime de gradul 4:
cărei
temei
celei
cei
închei
obicei
trei
iei
ei
minei
matei
alei
femei
piei
albei
bei
coastei
grindei
ulei
evrei
merei
discuției
fustei
ardei
tei
aramei
pompei
mirei
castei
mei
chei
raței
cotei
slei
ălei
clei
mâței
holtei
ratei
țiței
manei
hochei
volei
polei
plebei
costrei
stânjenei
botei
cercei
cofei
fundei
rotofei
hulubei
condei
crampei
domnișoarei
bordei
holdei
cardei
iudei
deschei
grivei
retevei
cocoșei
cristei
tăiței
alelei
brei
pigmei
ciulei
ciornei
ovrei
mărunței
lupei
ghizdei
dragavei
boldei
beilerbei
brebenei
ponei
crâmpei
putinei
îndumnezei
hei
întrei
stei
știubei
somotei
curmei
ciritei
buflei
însurăței
bujdei
hamei
jochei
randei
funigei
gândăcei
clocoței
tulei
portchei
mujdei
strugurei
dumnezei
caravei
parascântei
șfei
ciovei
mielușei
ahei
nedei
sisinei
tocmăgei
grecotei
hlei
aculei
scârnei
bobslei
bănuței
armășei
glei
puchiței
spătărei
cămărășei
frecăței
tăieței
strei
roștei
iminei
stolnicei
ciumpei
postelnicei
pitărei
ehei
francofoniei
poturei
răsurei
elei
Sus
Sus
Definiții din DEX:
ÎNTÍNDE, întínd, vb. III. I. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta, a desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns, încolăcit, înfășurat. ◊ Expr. A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal; fig. a pregăti cuiva o capcană. A întinde la jug = a munci din greu. ♦ Refl. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lărgi sau a se lungi, deformându-se. ♦ Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o dâră vâscoasă, din cauza alterării. 2. Tranz. A lungi, trăgând de capete, un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi mâna, brațul etc. (într-o direcție oarecare). ◊ Expr. A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomană. A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) fig. a veni în ajutorul cuiva. A întinde pasul = a merge cu pași mari și grăbiți. A o întinde (la drum) = a pleca repede, în grabă (la drum); a o șterge. 4. Refl. A-și destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). ♦ A se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului. ◊ Expr. A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține. ♦ Fig. A se încumeta, a îndrăzni; a se obrăznici. 5. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ◊ Expr. A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile. (Refl. recipr.) A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ. 6. Tranz. A înmâna, a da. 7. Tranz. A îndrepta, a ținti (o armă) spre... 8. Tranz. Fig. A trage în toate părțile de cineva, a hărțui. II. 1. Tranz. A desface, a desfășura pe toată suprafața, lungimea etc. un obiect strâns, împăturit. ◊ Expr. A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mâncare; a da o masă (cu oaspeți mulți). ♦ A etala (o marfă). ♦ A așeza o pastă, un aluat etc. pe o suprafață mai mare, subțiind-o, nivelând-o. 2. Refl. A ocupa un spațiu (întins); a se extinde. ◊ Expr. A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se desfășura (într-o direcție), a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A întinde hora = a forma o horă. ♦ (Despre suprafețe, teritorii etc.) A ajunge până la..., a se delimita. ♦ (Despre plante) A se răspândi; a se înmulți. 3. Tranz. Fig. A mări, a spori o putere, o stăpânire. ♦ Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se răspândi, a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A întinde vorba = a divulga un lucru care ți-a fost încredințat ca un secret. ♦ Refl. (Despre acțiuni, mișcări sociale) A se dezvolta, a lua proporții. 4. Refl. A se prelungi în timp; a dura, a dăinui. ◊ Expr. A se întinde la vorbă sau (tranz.) a o întinde la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba. ♦ A insista, a stărui asupra... [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intendere.
ÎNTÍNGE, întíng, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare. ♦ A muia ușor într-un lichid. [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intingere.
ÎNTÍNS2, -Ă, întinși, -se, adj. 1. Încordat, lungit (prin tragere de unul sau de ambele capete). 2. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața. ◊ Loc. adv. Cu brațe(le) întinse = cu mare dragoste. Cu pânzele întinse = (despre ambarcații) cu pânzele desfășurate. ♦ (Despre corturi; p. ext. despre tabere) Așezat, fixat. 3. (Despre piei, țesături etc.) Fără crețuri sau îndoituri; netezit, neted. 4. (Despre mers, zbor etc.; adesea adverbial) Care duce direct la țintă; p. ext. încordat, grăbit, zorit2. 5. (Despre elemente care formează un șir) Care prezintă o succesiune neîntreruptă. 6. Cu suprafață mare, vast. ◊ Loc. adv. Pe scară întinsă = în proporții foarte mari. – V. întinde.
A ÎNTÍNDE întínd 1. tranz. I. 1) (obiecte elastice) A trage de margini, mărind dimensiunile (lărgind sau lungind). ♢ ~ (sau a pune) o cursă (sau un laţ) a) a pune o capcană; b) a ademeni prin înşelătorie. 2) (părţi ale corpului) A mişca lungind (pe cât e posibil) în direcţia voită. ~ gâtul. ~ braţul. ~ aripa. ~ piciorul. ♢ ~ mâna a cerşi. ~ cuiva mâna (sau mâinile) a) a se saluta cu cineva, strângându-i mâna (sau mâinile); b) a scoate pe cineva dintr-o situaţie critică; a da ajutor. 3) (obiecte) A oferi punând la dispoziţie cu mâna. ~ o telegramă. ~ un măr. 4) (arme) A pune în poziţie de bătaie. ~ puşca. 5) (obiecte strânse, îndoite, împăturite) A desfăşura cât permit dimensiunile. ~ o funie. ~ rufele (la uscat). ♢ ~ marfa a expune marfa pentru vânzare. ~ masa a pune masa pentru mâncare. 6) (substanţe moi) A aşeza pe o suprafaţă, netezind uniform. ~ o foaie de aluat. ~ untul pe pâine. 7) A face să se întindă. II. (în îmbinări) 1) (sugerând ideea de solicitare permanentă): ~ în toate părţile a hărţui, a sâcâi. 2) (sugerând ideea de plecare): A o ~ (la drum) a) porni la drum (de obicei, pe jos); b) a fugi (pe neobservate); a o şterge. 2. intranz. : ~ la jug a lucra din greu. /<lat. entindere
A SE ÎNTÍNDE mă întínd intranz. I. 1) (despre îmbrăcăminte) A se mări (în lăţime sau/şi în lungime) deformându-se. Puloverul s-a întins. 2) (despre muşchi) A ajunge într-o stare de tensiune. 3) (despre lichide cu consistenţă sporită) A curge gros. Mierea se întinde. Moarea se întinde. 4) (despre localităţi, păduri, lanuri) A ocupa un anumit spaţiu. Satul se întinde la poalele unui deal. 5) (despre plante) A se lăţi ca suprafaţă ocupată; a extinde. Buruienile s-au întins în jur. 6) (despre fiinţe) A se dezmorţi, îndreptându-şi corpul sau membrele. Se sculă şi se întinse cu plăcere. 7) (despre fiinţe) A-şi aşterne corpul în toată lungimea, oferindu-i relaxare; a se culca, lungindu-se. Pisica s-a întins la soare. 8) (despre persoane) A se înălţa, ridicându-se în vârful degetelor. S-a întins după un măr. 9) (despre idei, zvonuri, epidemii, mişcări sociale) A cuprinde spaţii tot mai largi; a se răspândi; a se extinde; a se propaga. 10) (despre acţiuni) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se lungi. Petrecerea s-a întins până dimineaţă. ♢ ~ la vorbă (sau cu vorba) a sta prea mult de vorbă. 11) A se desfăşura acoperind o anumită suprafaţă. II. (în îmbinări, sugerând ideea de îndrăzneală, impertinenţă) Nu te ~! ♢ ~ la slănină (sau la caşcaval) a întreprinde acţiuni obraznice, pretinzând la ceva nepermis. Cât ţi-e plapuma, atât te ~ (sau nu te ~ mai mult decât ţi-e plapuma sau întinde-te cât te ţine plapuma) a nu acţiona decât în limitele posibilităţilor. /<lat. entindere
A ÎNTÍNGE întíng tranz. fam. (pâinea, mămăliga etc.) A muia într-un produs alimentar (mai ales lichid). ~ mămăliga în mujdei. ~ pâinea în sare. /<lat. intingere
ÎNTÍN//S ~să (~şi, ~se) 1) v. A ÎNTINDE şi A SE ÎNTINDE. ♢ Cu braţele ~se cu toată dragostea, cu bunăvoinţă, cu căldură. Masă ~să masă plină de mâncăruri. 2) (despre terenuri, regiuni, spaţii) Care are suprafaţa mare; larg. Câmpie ~să. /v. a întinde
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)ÎNTÍNGE, întíng, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare. ♦ A muia ușor într-un lichid. [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intingere.
ÎNTÍNS2, -Ă, întinși, -se, adj. 1. Încordat, lungit (prin tragere de unul sau de ambele capete). 2. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața. ◊ Loc. adv. Cu brațe(le) întinse = cu mare dragoste. Cu pânzele întinse = (despre ambarcații) cu pânzele desfășurate. ♦ (Despre corturi; p. ext. despre tabere) Așezat, fixat. 3. (Despre piei, țesături etc.) Fără crețuri sau îndoituri; netezit, neted. 4. (Despre mers, zbor etc.; adesea adverbial) Care duce direct la țintă; p. ext. încordat, grăbit, zorit2. 5. (Despre elemente care formează un șir) Care prezintă o succesiune neîntreruptă. 6. Cu suprafață mare, vast. ◊ Loc. adv. Pe scară întinsă = în proporții foarte mari. – V. întinde.
A ÎNTÍNDE întínd 1. tranz. I. 1) (obiecte elastice) A trage de margini, mărind dimensiunile (lărgind sau lungind). ♢ ~ (sau a pune) o cursă (sau un laţ) a) a pune o capcană; b) a ademeni prin înşelătorie. 2) (părţi ale corpului) A mişca lungind (pe cât e posibil) în direcţia voită. ~ gâtul. ~ braţul. ~ aripa. ~ piciorul. ♢ ~ mâna a cerşi. ~ cuiva mâna (sau mâinile) a) a se saluta cu cineva, strângându-i mâna (sau mâinile); b) a scoate pe cineva dintr-o situaţie critică; a da ajutor. 3) (obiecte) A oferi punând la dispoziţie cu mâna. ~ o telegramă. ~ un măr. 4) (arme) A pune în poziţie de bătaie. ~ puşca. 5) (obiecte strânse, îndoite, împăturite) A desfăşura cât permit dimensiunile. ~ o funie. ~ rufele (la uscat). ♢ ~ marfa a expune marfa pentru vânzare. ~ masa a pune masa pentru mâncare. 6) (substanţe moi) A aşeza pe o suprafaţă, netezind uniform. ~ o foaie de aluat. ~ untul pe pâine. 7) A face să se întindă. II. (în îmbinări) 1) (sugerând ideea de solicitare permanentă): ~ în toate părţile a hărţui, a sâcâi. 2) (sugerând ideea de plecare): A o ~ (la drum) a) porni la drum (de obicei, pe jos); b) a fugi (pe neobservate); a o şterge. 2. intranz. : ~ la jug a lucra din greu. /<lat. entindere
A SE ÎNTÍNDE mă întínd intranz. I. 1) (despre îmbrăcăminte) A se mări (în lăţime sau/şi în lungime) deformându-se. Puloverul s-a întins. 2) (despre muşchi) A ajunge într-o stare de tensiune. 3) (despre lichide cu consistenţă sporită) A curge gros. Mierea se întinde. Moarea se întinde. 4) (despre localităţi, păduri, lanuri) A ocupa un anumit spaţiu. Satul se întinde la poalele unui deal. 5) (despre plante) A se lăţi ca suprafaţă ocupată; a extinde. Buruienile s-au întins în jur. 6) (despre fiinţe) A se dezmorţi, îndreptându-şi corpul sau membrele. Se sculă şi se întinse cu plăcere. 7) (despre fiinţe) A-şi aşterne corpul în toată lungimea, oferindu-i relaxare; a se culca, lungindu-se. Pisica s-a întins la soare. 8) (despre persoane) A se înălţa, ridicându-se în vârful degetelor. S-a întins după un măr. 9) (despre idei, zvonuri, epidemii, mişcări sociale) A cuprinde spaţii tot mai largi; a se răspândi; a se extinde; a se propaga. 10) (despre acţiuni) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se lungi. Petrecerea s-a întins până dimineaţă. ♢ ~ la vorbă (sau cu vorba) a sta prea mult de vorbă. 11) A se desfăşura acoperind o anumită suprafaţă. II. (în îmbinări, sugerând ideea de îndrăzneală, impertinenţă) Nu te ~! ♢ ~ la slănină (sau la caşcaval) a întreprinde acţiuni obraznice, pretinzând la ceva nepermis. Cât ţi-e plapuma, atât te ~ (sau nu te ~ mai mult decât ţi-e plapuma sau întinde-te cât te ţine plapuma) a nu acţiona decât în limitele posibilităţilor. /<lat. entindere
A ÎNTÍNGE întíng tranz. fam. (pâinea, mămăliga etc.) A muia într-un produs alimentar (mai ales lichid). ~ mămăliga în mujdei. ~ pâinea în sare. /<lat. intingere
ÎNTÍN//S ~să (~şi, ~se) 1) v. A ÎNTINDE şi A SE ÎNTINDE. ♢ Cu braţele ~se cu toată dragostea, cu bunăvoinţă, cu căldură. Masă ~să masă plină de mâncăruri. 2) (despre terenuri, regiuni, spaţii) Care are suprafaţa mare; larg. Câmpie ~să. /v. a întinde
Sus
Sinonime:
ÎNTÍNDE vb. 1. a încorda, a tensiona, a trage. (A ~ firele textile.) 2. v. încorda. 3. a se lăbărţa, a se lărgi. (Puloverul s-a ~ după spălat.) 4. a se înălţa, a se ridica. (Se ~ şi nu ajunge la lampă.) 5. (înv.) a tinde. (A ~ amândouă mâinile.) 6. v. da. 7. v. desface. 8. v. alungi. 9. a se lungi, a se prelungi, a ţine. (Şirul se ~ până departe.) 10. v. continua. 11. a ajunge, a merge. (Câmpia se ~până la Dunăre.) 12. v. destinde. 13. v. culca. 14. v. tolăni. 15. a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) culca, a (se) lungi, a (se) pune. (S-a ~ din nou la pământ.) 16. v. doborî. 17. a expune, a pune. (A ~ rufele la uscat.) 18. v. expune. 19. v. aşterne. 20. v. unge. 21. v. înmâna. 22. v. extinde. 23. a (se) extinde, a (se) lărgi, a (se) lăţi, a (se) mări. (Şi-a ~ stăpânirea peste ...) 24. v. răspândi. 25. a (se) difuza, a (se) duce, a (se) împrăştia, a (se) lăţi, a (se) propaga, a (se) răspândi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (înv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (Ştirea s-a ~ peste tot.) 26. v. extinde. 27. v. desfăşura. 28. a continua, a (se) lungi, a (se) prelungi, a ţine. (Petrecerea s-a ~ până a doua zi.) 29. v. îndrepta.
ÎNTÍNDE vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni, obrăznici.
ÎNTÍNGE vb. v. înmuia, muia, uda, umezi.
ÎNTÍNS adj., s. 1. adj. (TEXT.) tensionat. (Fire ~.) 2. adj. v. încordat. 3. adj. larg, lăbărţat, lărgit, lăţit. (Un pulover ~ în urma spălării.) 4. adj. (înv.) tins. (Picior ~.) 5. adj. v. desfăcut. 6. adj. lung, prelung. (Un şir ~ de oameni.) 7. adj. v. culcat. 8. adj. v. instalat. 9. adj. v. pus. 10. adj. uns. (Untul era ~ pe pâine.) 11. adj. amplu, cuprinzător, larg, mare, vast, (înv. şi reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spaţiu ~.) 12. adj. amplu, larg, mare. (Ştirea ocupa un spaţiu ~ în ziar.) 13. adj. larg, spaţios, vast. (Bulevarde ~.) 14. s. v. cuprins. 15. s. v. suprafaţă. 16. adj. neted, plan, şes. (Un loc ~.) 17. adj. neted. (Piele ~.) 18. adj. v. bogat. 19. adj. v. iute.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)ÎNTÍNDE vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni, obrăznici.
ÎNTÍNGE vb. v. înmuia, muia, uda, umezi.
ÎNTÍNS adj., s. 1. adj. (TEXT.) tensionat. (Fire ~.) 2. adj. v. încordat. 3. adj. larg, lăbărţat, lărgit, lăţit. (Un pulover ~ în urma spălării.) 4. adj. (înv.) tins. (Picior ~.) 5. adj. v. desfăcut. 6. adj. lung, prelung. (Un şir ~ de oameni.) 7. adj. v. culcat. 8. adj. v. instalat. 9. adj. v. pus. 10. adj. uns. (Untul era ~ pe pâine.) 11. adj. amplu, cuprinzător, larg, mare, vast, (înv. şi reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spaţiu ~.) 12. adj. amplu, larg, mare. (Ştirea ocupa un spaţiu ~ în ziar.) 13. adj. larg, spaţios, vast. (Bulevarde ~.) 14. s. v. cuprins. 15. s. v. suprafaţă. 16. adj. neted, plan, şes. (Un loc ~.) 17. adj. neted. (Piele ~.) 18. adj. v. bogat. 19. adj. v. iute.