Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "înfundau":
SusRime de gradul 1:
secundau
fundau
confundau
scufundau
cufundau
afundau
undau
fecundau
inundau
aprofundau
abundau
desfundau
compoundau
SusRime de gradul 2:
comandau
recomandau
colindau
suspendau
sondau
fondau
arendau
amendau
telecomandau
blindau
vagabondau
perindau
scindau
contramandau
scandau
comândau
decomandau
fezandau
emendau
rondau
fandau
arondau
corespondau
subarendau
emondau
exondau
SusRime de gradul 3:
posedau
dau
precedau
acordau
lăudau
redau
predau
prădau
soldau
udau
degradau
trădau
cedau
succedau
consolidau
lichidau
încordau
răbdau
scăldau
candidau
procedau
brodau
oxidau
lepădau
decedau
abordau
acomodau
gradau
explodau
incomodau
sudau
invadau
pledau
înnodau
intimidau
budau
zburdau
dezmierdau
concordau
codau
obsedau
dedau
fardau
ghidau
asudau
paradau
sfidau
fraudau
delapidau
bombardau
evadau
brăzdau
trepădau
defraudau
escaladau
discordau
aplaudau
deposedau
validau
prezidau
sacadau
dezacordau
ridau
hibridau
elucidau
cardau
deznodau
demodau
racordau
retrogradau
buciardau
retrocedau
înglodau
debordau
rodau
hazardau
lapidau
baricadau
invalidau
erodau
decodau
corodau
vidau
înciudau
înfeudau
eludau
teleghidau
trepidau
placardau
pomădau
dezoxidau
elidau
sedau
erbicidau
transbordau
extrădau
salvgardau
sabordau
retardau
monohibridau
deconsolidau
tarodau
lombardau
radioghidau
preludau
reabordau
reconsolidau
revalidau
fulardau
excedau
obădau
persuadau
regradau
răzdau
reacordau
reînnodau
intercedau
ambardau
SusRime de gradul 4:
sau
veneau
vreau
au
stau
iau
constau
erau
beau
secau
mișcau
mâncau
parau
roșeau
plăteau
scăpau
durau
băgau
săltau
minau
preiau
păpau
reiau
căscau
țipau
mușcau
mestecau
schițau
târau
lătrau
amărau
pârau
spurcau
văitau
garau
amarau
șleau
cracau
bălțau
calau
tărcau
molau
dințau
rânchezau
schiau
șutau
bleau
baubau
fulau
mau
hau
tangau
miau
bau
subrau
blau
nilgau
miorlau
splau
Sus
Sus
Definiții din DEX:
ÎNFUNDÁ, înfúnd, vb. I. 1. Tranz. A pune fund la un butoi, la o putină etc. ♦ A astupa complet un orificiu, o deschizătură. ◊ Expr. A-i înfunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) să tacă. ♦ Fig. A înăbuși un sunet, un zgomot. ◊ Loc. adv. Pe înfundate = fără zgomot, înăbușit. 2. Refl. (Despre drumuri, suprafețe etc.) A se închide, a se sfârși. ◊ Expr. (Fam.) A i se înfunda (cuiva) = a ajunge într-o situație fără ieșire, a nu-i mai merge; a o păți. ♦ (Despre conducte, șanțuri etc.) A se astupa. ◊ Tranz. A înfunda un șanț. 3. Tranz. A vârî, a îndesa (undeva la fund, în adâncime) ♦ A umple bine. ◊ Expr. A înfunda ocna (sau temnița, pușcăria) = a fi condamnat la ani grei de închisoare. ♦ A Îndesa pe cap pălăria sau căciula. ♦ Refl. A se duce, a intra, a se ascunde într-un loc unde nu poate fi ușor descoperit. ♦ Fig. A pune pe cineva într-o situație grea, fără ieșire. 4. Refl. și tranz. A (se) adânci, a (se) cufunda. ♦ Refl. A intra într-un loc care este (sau pare a fi) fără capăt, fără ieșire. – Lat. infundare sau în + fund.
A ÎNFUNDÁ înfúnd tranz. 1) (butoaie) A astupa cu un fund. 2) (găuri) A închide ermetic. ♢ ~ cuiva gura a face pe cineva să tacă. 3) A îndesa până la fund. ~ căciula pe cap. 4) fig. A pune într-o situaţie dificilă; a aduce în impas. ♢ ~ puşcăria a fi condamnat la închisoare. /<lat. infundare
A SE ÎNFUNDÁ mă înfúnd intranz. 1) (despre şanţuri, conducte) A se închide prin depuneri (de noroi, de nisip); a se astupa. 2) (despre drumuri) A nu mai avea continuare; a fi întrerupt; a se închide. 3) (despre vehicule, oameni) A intra adânc (în nămol, glod, zăpadă, nisip), fără a putea să înainteze; a se împotmoli. 4) fig. fam. A se izola într-un loc ascuns de ochii lumii; a se îngropa. /<lat. infundare
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)A ÎNFUNDÁ înfúnd tranz. 1) (butoaie) A astupa cu un fund. 2) (găuri) A închide ermetic. ♢ ~ cuiva gura a face pe cineva să tacă. 3) A îndesa până la fund. ~ căciula pe cap. 4) fig. A pune într-o situaţie dificilă; a aduce în impas. ♢ ~ puşcăria a fi condamnat la închisoare. /<lat. infundare
A SE ÎNFUNDÁ mă înfúnd intranz. 1) (despre şanţuri, conducte) A se închide prin depuneri (de noroi, de nisip); a se astupa. 2) (despre drumuri) A nu mai avea continuare; a fi întrerupt; a se închide. 3) (despre vehicule, oameni) A intra adânc (în nămol, glod, zăpadă, nisip), fără a putea să înainteze; a se împotmoli. 4) fig. fam. A se izola într-un loc ascuns de ochii lumii; a se îngropa. /<lat. infundare
Sus
Sinonime:
ÎNFUNDÁ vb. I. 1. v. obtura. 2. v. oblitera. 3. a se închide. (Drumul se ~.) II. 1. a îndopa, a umple. (~ soba cu lemne.) 2. v. îndesa. 3. v. afunda. 4. a se adânci, a se afunda, a se cufunda, (Transilv.) a se zgăura. (Ochii i se ~ în orbite.) 5. a(-şi) afunda, a(-şi) cufunda, (fig.) a(-şi) îngropa. (Îşi ~ fruntea în palme.)
ÎNFUNDÁ vb. v. încuia.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)ÎNFUNDÁ vb. v. încuia.