Cuvinte care rimează cu popi; rime cu popi
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "popi":

Sus

Rime de gradul 2:

protopopi răspopi
Sus

Rime de gradul 3:

episcopi gropi topi stropi snopi îngropi șchiopi izotopi arhiepiscopi tropi plopi contopi cotropi dezgropi potopi scopi îndopi ciclopi toropi interlopi miopi epitropi psihotropi filantropi izotropi încropi eolotropi azeotropi mizantropi heliotropi somatotropi radioizotopi ambliopi organotropi isopi zoantropi pneumotropi neurotropi pitecantropi ametropi dermotropi pantropi hemeralopi hipermetropi retopi sinantropi emetropi nictalopi anizotropi parazitotropi tireotropi discromatopi gonadotropi paleantropi eoantropi corticotropi milacopi
Sus

Rime de gradul 4:

rupi tipi câmpi risipi șerpi stâlpi lipi tălpi lămpi lupi dulapi scumpi ciorapi stupi pipi țipi răpi ciupi alipi ațipi sclipi pripi stârpi cârpi pupi dezlipi clipi tâmpi dospi ciripi arapi carpi șipi proțăpi căsăpi jepi casapi jipi sirepi jupi împupi gelepi hutupi stâmpi realipi mesapi năvrapi
Sus

Definiții din DEX:

POP1, popi, s. m. 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: a) bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc.; proptea, sprijin; b) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș; c) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului; d) (reg.) fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. ♦ Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop1 (1) ori executate dintr-un pop1. 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante, așezate în picioare ca să se usuce. [Pl. și: (3, n.) popuri] – Din bg. pop.

PÓPĂ, popi, s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plăti ca popă = a plăti sigur (și până la ultimul ban). A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. A călca a popă = a) (mai ales la forma negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere; b) a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege; rigă, crai, rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. – Din sl. popŭ.

POPÍ, popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă.

POP1 ~i m. 1) Stâlp la prispă sau la pridvor care susţine streaşina acoperişului; parmac. 2) Bucată de lemn în care se fixează batca sau nicovala. 3) Mănunchi de anumite plante (cânepă, in, stuf etc.) puse în picioare la uscat. /<bulg. pop

PÓP//Ă ~i m. 1) (mai ales în biserica ortodoxă) Slujitor al cultului; preot. ♢ A da ortul (sau pielea) ~ii a muri. A-i merge (sau a i se duce) vestea ca de ~ tuns a se face cunoscut printr-o faptă reprobabilă. 2) Carte de joc pe care este reprezentat chipul unui bărbat în vârstă cu coroană; rege. 3) Piesa cea mai mare, care se pune în mijloc la jocul de popice. 4) pop. Snop care se pune cu spicele în jos în vârful clăii. [G.-D. popii] /<sl. popu

A POP//Í ~ésc tranz. 1) A face să se popească; a preoţi; a hirotonisi. 2) pop. A însărcina cu o misiune ingrată; a boieri. /Din popă

A SE POP//Í mă ~ésc intranz. A deveni popă; a se preoţi; a se hirotonisi. /Din popă

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

POP s. 1. (CONSTR.) pălimar, (pop.) popârţac, (reg.) poponeţ. (~ de susţinere a unui zid, a unui planşeu.) 2. v. proptea. 3. v. spetează. 4. (reg.) căpiţă, ciuclă, poponeţ. (Un ~ de in.)

POP s. v. chingă, fus, prepeleac, stinghie.

PÓPĂ s. 1. v. preot. 2. rege, rigă, (înv.) crai. (~ la jocul de cărţi.) 3. (reg.) măgar. (Snopul de grâu numit ~.)

PÓPĂ s. v. măsea, post, zglăvoacă.

POPÍ vb. v. hirotonisi.

POPÍ vb. v. păstori.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.009s