Cuvinte care rimează cu picioarele; rime cu picioarele
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "picioarele":

Sus

Rime de gradul 1:

marele tarele soarele scriitoarele popoarele oarele muncitoarele motoarele militarele locuitoarele funcționarele exterioarele culoarele creatoarele conducătoarele compozitoarele barele autoarele ajutoarele ziarele următoarele trecătoarele tiparele secundarele proprietarele profesoarele plutitoarele lucrătoarele laboratoarele jucătoarele izvoarele intermediarele generatoarele financiarele documentarele directoarele dicționarele cuptoarele circularele carele calcarele amarele adversarele zburătoarele vrăjitoarele vorbitoarele vânzătoarele servitoarele sectoarele școlarele schimbătoarele rumegătoarele regizoarele receptoarele paharele monetarele judecătoarele înotătoarele hotarele ghearele fondatoarele feroviarele exemplarele domnitoarele dirijoarele dansatoarele covoarele conservatoarele conductoarele calculatoarele buzunarele auxiliarele apărătoarele vioarele vapoarele tătarele secretarele rezervoarele
Sus

Rime de gradul 2:

teatrele tinerele subțirele singurele rele pietrele orele operele numerele negrele membrele mamiferele literele liberele grele firele fibrele erele durele contrele centrele caracterele camerele arborele aerele umbrele strugurele sferele registrele perele orchestrele minorele merele manierele fluturele ferestrele echilibrele cilindrele cifrele caprele atmosferele atelierele arterele vetrele timbrele tăierele petrolierele meșterele manevrele mânerele mândrele luntrele inginerele iepurele horele fluierele diametrele creierele carnivorele carierele bulgărele astrele vertebrele uterele umerele tulburele taberele spectrele șmecherele șantierele
Sus

Rime de gradul 3:

masele toatele muzeele ducele zonele zilele zgomotele vorbele vocalele vitele verticalele verdele vehiculele vasele vinele urmele uneltele undele unele ultimele turcele trupele treptele tratamentele textele termenele tendințele temele sutele sursele supusele suprafețele sunetele sumele substanțele străinele stofele științele sticlele stele stelele statele sportivele spiritele spectacolele specialistele spatele spaniolele solidele sistemele sintagmele silabele sfintele sentimentele semnele șefele scrisele scenele savantele satele sângele semințele sălbaticele rusele românele romanele reprezentantele regele războaiele razele relele rapoartele rapidele punctele produsele procesele procedeele problemele probele primele prezențele președintele preparatele porumbele poetele plantele planele piesele piele peștele pestele personalele personajele persoanele perioadele peretele petele partidele particulele paralelele pânzele penele oțele oasele organismele organele ordinele orașele onomatopeele obiectivele obiectele numele notele normele nivele nivelele rasele negativele navele născutele muntele motivele moartele moralele monedele momentele moleculele modelele mobilele moalele mineralele minele mijloacele micele metodele metalele membranele medicinele medicamentele mecanismele mecanicele materialele matele mesele marinele manifestele luptele limitele lichidele lemnele legumele legatele laptele italienele istoricele intervalele internaționalele internele interesele instrumentele insectele influențele individele indicele hainele gravele gramele graficele gradele glandele germanele gazele frunzele frumoasele fructele frazele fratele franțuzismele francezele fragmentele fostele forțele formulele formatele formele fluidele finele filmele ființele fenomenele fazele fețele fetele faptele extremele existențele evenimentele europenele erbaceele englezele elevele elementele ele efectele echipele dulcele documentele doctrinele distanțele dispozitivele disciplinele dintele diminutivele desenele derivatele degetele dacele datele cuvintele curentele cunoștințele cunoscutele cultele creștinele credințele copilele contactele comunele compusele componentele complexele coloanele colectivele coardele clasele cinele cerealele centralele celulele cele cauzele casele cartele cărbunele capetele cântecele calele câinele bunele brațele boabele binele bazele bărbatele banatele avioanele automobilele aspectele artele armatele armele arabele aproapele aparatele apele animalele analizele americanele altele alimentele agentele aeronavele actele acidele acele recipientele planetele zăcămintele volumele voințele vitezele vițele violetele violențele viermele vestele verbele venitele vele velele vedele vârstele variantele vagoanele utilajele urinele uleiele tratatele transparentele trasele toxicele țintele țiganele testamentele taxele tablele suveranele sufletele suferințele succesele subteranele substantivele subiectele studentele strofele strigătele stradele stăpânele spusele sprijinele spele șosele șoselele sondele soarelele slujbele slavele sintezele simultanele siguranțele sexele servele semnalele secundele sectele secretele scoarțele scaunele șarpele ruptele rudele roșele roatele roadele rezistențele rezervele revistele rețele rețelele reptilele regalele radioactivele rachetele proteinele pronumele programele profundele principele prietenele pozitivele poemele podoabele platformele plesele plasele piețele pianele petalele permanentele perfectele pedepsele pătratele pastele partizanele participantele părintele paralele pantele palmele palatele paiele ovalele otomanele ornamentele originalele operatele octavele obstacolele nuiele nuielele nucleele nuanțele noroacele necunoscutele nebunele musulmanele mucoasele monumentele moluștele modulele modele milele mele metricele maximele masivele manuscrisele manualele mamele magazinele locuințele limbajele lentele latinele larvele lamele japonezele ițele ipotezele iordanele intestinele interpretele intelectualele insulele instanțele înșele însele inflorescențele inele inelele indienele imprimatele impozitele hranele hoațele guvernele grupele grâiele granulele glumele gamele frecvențele fosilele foloasele finalele filozoafele fiicele feudalele farmecele extrasele explozivele experiențele examenele evidențele etapele etajele esențele epitetele episcoapele enzimele elicele elasticele ecranele duratele dublele dubletele dorințele diferențele derivele depozitele defectele cuțitele cutele cursele curelele curbele curatele cuiele cristalinele cristalele coralele controalele contractele conștiințele constantele consoanele conservele conjunctivele conflictele condamnatele concertele complementele comitele combinatele coastele coasele coarnele climele circuitele cetățenele cehele căruțele cartoanele capsulele capitalele cântărețele canalele calculele cafele cafelele buzele bucățele bucățelele broaștele britanicele bizantinele bazinele bătutele bețele bandele axele autovehiculele automatele ațele asociatele artistele articolele argilele arcele aplicele alternativele aliajele algele albinele adjectivele activele accentele abstractele abatele zeițele zdrențele zalele vopsele vopselele voinicele vitaminele violele vesele vertebratele vergele vergelele venele vecinele uzinele ușurințele ținutele urmașele uriașele turismele troienele tratele toracele tonicele tobele toamnele ticăloasele tezele temporalele templele telefoanele talentele tainele strămoașele spumele spitalele spicele sovieticele sonatele solistele socialistele sobele șoarecele sinonimele șinele sentințele segmentele sedimentele sculele sclavele scheletele sârmele ruinele rufele rezonanțele revoltele resursele restaurantele renumele reformele reflexele referințele raționamentele răscoalele ramele proiectilele proiectele proeminențele presele precedentele poștele portretele portativele portele pompele polonezele polițele poftele poalele plutele perspectivele persanele terțele pericolele pepenele penajele peliculele peisajele pedalele pazele pasajele parâmele palele pagubele păcatele ovinele omonimele odihnele oceanele obrazele oalele nuvele nuvelele noroaiele nevestele mutele muștele multiplele mormintele milioanele meritele matematicienele masculele mareele maimuțele locomotivele listele lexicoanele lentilele leneșele legendele laudele latele laringele județele iubitele inteligențele institutele inițiatele imobilele ilustratele granițele gramineele globulele ghimpele genele fustele flexibilele fizicienele fermele fericitele femele femelele fasciculele faringele fântânele fabricatele exemplele excesele etimoanele echivalentele echipamentele dușmanele dramele dozele doamnele disputele diatonicele dialectele deținutele descendentele damele cvintele cupele crizele crimele cremele creditele credincioasele crestele coatele costumele cosmeticele coroanele corespondențele coptele coordonatele continentele contele consecințele conferințele conductele condimentele conceptele comunicatele comportamentele componențele compartimentele clopotele clișeele cleștele clapele citatele ciorchinele ciocanele cicatricele chinezele chele cetele cepele catedralele castelele cârligele capitolele capacele canoanele cadențele butoaiele buretele bubele brutele bombele biletele bilele basmele baletele babele avantajele austriecele atestatele aromatele arhitectele argumentele apendicele aparențele antele angajatele ambele amănuntele alfabetele alele africanele adresele accidentele absențele traseele reflectele migdalele brâiele vizitele visele victimele veșmintele vâslele vaselele verzele vanele valențele urmăritele turmele turcismele turbinele tuberculozele tribunalele traversele tovarășele toantele tonele toartele toanele tijele terasele teoreticienele tabele tabelele suitele subordinele submarinele strigoaiele știuletele stimele statutele stânele staminele sprintenele spiralele speranțele spaimele slujbașele sitele simptomele silele setele ședințele secvențele secolele schițele schemele sardele sapele sanguinele roabele reședințele remarcele reginele regatele recoltele reclamele rațele rămășițele radele puroaiele pupele proveniențele protestantele prostituatele progresele privatele prefixele preferințele precipitatele poznele
Sus

Definiții din DEX:

PICIÓR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu. ◊ Loc. adj. Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute, sprinten. ◊ Loc. adv. În (sau pe) picioare sau (fam.) d(e)-a-n picioarele = în poziție verticală; sus. În vârful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; p. ext. fără a face zgomot, tiptil. Cu piciorul (sau picioarele) = fără un mijloc de locomoție, pe jos. Din cap până în picioare = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire. Pe picior greșit (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, p. gener., pentru a răspunde unei provocări. ◊ Expr. Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru). A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc. A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a) a se însănătoși după o boală (lungă); b) a se reface din punct de vedere material. A vedea (pe cineva) pe (sau în) picioare = a vedea pe cineva sănătos. (Glumeț sau ir.) Are numai (atâția...) ani pe un picior = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește. A pune piciorul (undeva) = a călca, a păși, p. ext., a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. A pune pe picioare = a) a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; b) a îngriji un bolnav și a-l însănătoși. A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acțiuni. A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul. A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat. (A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. A vedea pe cineva cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort. A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a) a exista sau a continua să existe; b) (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; c) a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală. E tată-său (sau mamă-sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.). A sări într-un picior = a se bucura mult. Cât te-ai întoarce (sau învârti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă. (Fam.) A o lua (sau a o apuca) la picior sau a-și lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă. A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau (reg.) a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. A-și bate (sau a-și rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură. (Pop.) A prinde (undeva) picior = a se așeza, a se stabili undeva. A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva. A călca (pe cineva) pe picior = a) a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva; b) a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. (Pop. și fam.) A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; p. ext. a scrie urât, a mâzgăli. Fără cap și fără picioare = fără logică, lipsit de sens. (Fam.) A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte) a dispărea. (A sta sau a ședea etc.) picior peste picior = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior. Cu coada între picioare = rușinat, umilit. A (se) lua peste picior = a (se) ironiza, a-și bate joc. A călca (pe cineva sau ceva) în picioare = a distruge, a nimici; a disprețui, a desconsidera. A pune (sau a așterne, a închina etc. ceva) la picioarele cuiva = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu. A-i pune cuiva capul sub picior = a omorî pe cineva. A bate din picior = a încerca să-și impună voința; a se răsti, a comanda. A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic. A da din mâini și din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc. (Fam.) A sta cu picioarele în apă rece = a se gândi profund și îndelung la ceva. A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război). A fi pe picior de egalitate (sau pe același picior) cu cineva = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva. A da cu piciorul = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil. A trăi pe picior mare = a duce o viață de belșug, a cheltui mult. Parcă l-a apucat (sau l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată. A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare. A lega (pe cineva) de mâini și de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze. A(-și) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a (-și) periclita situația. A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ține etc. picioarele, se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.). (Nici) picior de... = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) țipenie. Negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. ♦ Compuse: (Bot.) piciorul-caprei = plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice (Aegopodium podagraria); piciorul-cocoșului = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate și cu flori galbene (Ranunculus). ♦ Picior (1) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat). 2. Proteza unui picior (1). 3. P. anal. Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (1) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc. ♦ Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante; p. ext. rădăcină. 4. P. anal. Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc. ♦ Picior de siguranță = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață. 5. P. anal. Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief. 6. (Reg.) Regulator (la plug). ♦ Coada coasei. 7. (Mat.; în sintagma) Piciorul perpendicularei = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. 9. Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. – Lat. petiolus.

PICI//OR ~oáre n. 1) (la om şi la animale) Membru care susţine corpul şi serveşte la deplasare. ~orul stâng. ~oarele anterioare. A se ridica în ~oare. ♢ ~ plat picior cu talpa foarte puţin scobită. Cu ~orul (sau ~oarele) (mergând) pe jos. Din ~oare în poziţie verticală. În vârful ~oarelor a) în vârful degetelor (de la picioare); b) fără zgomot. Bun (sau iute) de ~ sprinten. Din cap până-n ~oare în întregime. Fără cap şi fără ~oare alogic. A da cu ~orul a) a rata o ocazie favorabilă; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispreţ. A călca (pe cineva sau ceva) în ~oare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de mâini şi de ~oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a acţiona. A fi pe ~ de egalitate cu cineva a avea aceleaşi drepturi, aceeaşi situaţie, acelaşi rang cu cineva. A întinde ~oarele a se stinge din viaţă; a muri. A nu avea unde pune ~orul a fi mare înghesuială; îngrămădire de lume. A-şi bate ~oarele degeaba a umbla degeaba, fără a-şi atinge scopul. Un ~ aici şi altul acolo foarte repede; fuga. Să nu-ţi văd ~oarele pe aici! să nu mai vii pe aici! A i se tăia (sau a i se muia) cuiva (mâinile şi) ~oarele a) a fi cuprins de o slăbiciune fizică; b) a fi puternic copleşit de emoţii. A bate din ~ (sau din ~oare) a porunci cu asprime; a se răsti. A fi (sau a sta) pe ~ de ducă a fi gata de plecare. Cu coada între ~oare (sau vine) înjosit; umilit. Unde-ţi stau ~oarele acolo îţi va sta şi capul vei fi omorât. A boli (sau a duce boala) pe ~oare a suporta o boală fără a sta la pat. A pune pe ~oare a) a pune lucrurile la punct; b) a însănătoşi un bolnav, îngrijindu-l. A gândi cu ~oarele a gândi alogic. A scrie cu ~oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi, a rămâne) pe ~oare a) a-şi menţine poziţia, situaţia; b) a corespunde realităţii; a fi susţinut de argumente trainice. A da din mâini şi din ~oare a se strădui din răsputeri pentru a obţine sau a soluţiona ceva, pentru a salva o situaţie. A sta cu ~oarele în apă (rece) a medita mult şi profund asupra unui lucru. A fi cu un ~ în groapă a ajunge la limita vieţii; a fi foarte bătrân. A cădea (sau a se arunca) la ~oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A călca (pe cineva) pe ~ a) a provoca cuiva o neplăcere; b) a da cuiva de înţeles. A cădea de pe (sau din) ~oare sau a nu se (mai) putea ţine pe ~oare (sau a nu (mai) putea sta pe ~oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a aşterne, a închina) ceva la ~oarele cuiva a dărui ceva în semn de veneraţie sau de supunere. A pune ~orul în prag a) a-şi manifesta voinţa; b) a se opune categoric. A scula (sau a ridica, a pune) în ~oare a mobiliza la realizarea unei acţiuni. A sta în ~oarele cuiva a stingheri; a împiedica acţiunile cuiva. A se topi (sau a se usca, a se pierde) pe (sau de pe, din) ~oare a slăbi tare, a se stinge din viaţă, văzând cu ochii. A trăi pe ~ mare a duce o viaţă luxoasă. A fi în ~oare a fi pregătit în permanenţă pentru acţiune. ~orul-caprei plantă erbacee de pădure cu tulpină erectă, ramificată, având frunze mari, alungite, zimţate, şi flori albe, grupate într-o inflorescenţă umbeliformă. ~orul-cocoşului plantă erbacee cu tulpină erectă, având frunze tripartite şi flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care serveşte la susţinerea acestora. ~orul scaunului. ~oarele dulapului. 3) Parte inferioară a unui deal sau a unui munte. 4) agr. Grămadă de snopi aşezaţi în cruce. 5) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ o treime dintr-un metru). 6) Unitate de măsură a versului (egală cu un anumit număr de silabe accentuate şi neaccentuate sau lungi şi scurte). /<lat. petiolus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

PICIÓR s. 1. (ANAT.) membru inferior, (pop., fam. şi depr.) crac, (pop.) labă, (reg.) gionat, (prin Bucov.) boldan. (~ul drept.) 2. (la pl.) (pop., fam şi depr.) craci (pl.), gaibarace (pl.), gaibe (pl.), gaide (pl.), zgăibărace (pl.). (Nu mai sta cu ~oarele depărtate!) 3. (MED.) picior plat = platfus. 4. proteză, (rar) pilug. (~ de lemn.) 5. v. butuc. 6. (TEHN.) (reg.) măcău, popic. (~ la coada coasei.) 7. (TEHN.) picior cu culisă v. şubler. 8. (BOT.) piciorul-caprei (Aegopodium podagraria) = (reg.) laba-ursului; piciorul-cocoşului = a) (Ranunculus pedatus) (reg.) boglar, gălbenele (pl.), floare-de-leac, floricică-de-leac; b) (Ranunculus acris) (reg.) curpeniţă, jab, rărunchi, floare-broştească, leuştean-broştesc, ochiul-boului, ochiul-broaştei, talpa-cocoşului.

PICIÓR s. v. cocârlă, jumătate, mănuşă, regulator.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.026s