Cuvinte care rimează cu para; rime cu para
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "para": (vezi și pară pâra pâră)

Sus

Rime de gradul 2:

prepara separa repara compara acapara papara stereotipara
Sus

Rime de gradul 3:

ara bara militara oara tara țara funcționara rara scara seara adversara vara amara ceara circulara sfoara declara profesoara proprietara financiara intermediara moara școlara feroviara gheara țigara primăvara tătara bulgara povara macara maghiara vioara secretara fecioara fiara secara ocara barbara senioara chitara cioara nara fanfara flecara gara acționara titulara cămara mercenara depozitara modelara aripioara brățara subsuoara colecționara misionara fugara comoara gazetara măscara căprioara beneficiara domnișoara destinatara frunzișoara gestionara bacara celibatara mandatara roșioara zara samara hoinara pensionara junioara angara scorțișoara semnatara pâinișoara dara mioara nucșoara contrarevoluționara legionara scânteioara năgara locatara sectara conferențiara statuara gălbioara policioara lăcrimioara agurijoara mascara farfara gargara pamfletara cutioara verișoara doctrinara istorioara latifundiara verzișoara săbioara tocilara surioara contracara coproprietara corăbioara mozaicara legatara vinișoara aerogara albioara zagara călimara curara pomușoara preșcolara milionara tiara interimara canara cumbara demara minoritara solfatara tămâioara bibliotecara sălcioara chilioara chițibușara comanditara farfurioara mulgara
Sus

Rime de gradul 4:

alătura apăra asigura asupra băutura țesătura bucura căldura camera opera pictura lovitura temperatura supăra zbura considera contra ramura număra cultura tânăra trăsătura membra lucra structura măsura literatura piatra dura era păstra fibra figura natura fura neagra ora gaura gura ura săra înregistra intra litera jura legătura libera orchestra administra arhitectura artera atmosfera majora febra capra căra tulbura cifra sfera colora prelucra maniera sura cumpăra deasupra demonstra deschizătura desfășura elibera exagera tura fereastra umbra flutura patra hidrocarbura sculptura înconjura încurcătura înlătura inspira învățătura micșora peștera scândura sulfura scutura adâncitura adera agricultura altera aspira prefera manevra obscura marmura tăbăra postura cariera celebra ușura concentra consacra presăra cusătura cutremura trăsura datora sora scobitura mândra elabora tremura factura prăjitura picătura fluiera pătura fulgera sugera garnitura genera umflătura hora ilustra împletitura săritura împrejura încadra murmura încărcătura încrengătura îndura înfășura inginera înzestra vatra latura accelera ancora lira vibra apucătura astâmpăra vâra mătura pomicultura aventura bătătura semnătura batjocura bura cadra valora tabăra viticultura centura ruptura claviatura clorura colabora mira cotitura crăpătura crestătura vântura cura procedura ridicătura denatura deteriora modera partenera statura echilibra emisfera partitura explora flacăra nervura gravura icra maestra înflăcăra tortura integra transfera tăietura vertebra martora lingura respira adora strecura ameliora arsura bariera perfora prizoniera târa castra matura tipăritura miniatura contura martira decora degenera despărțitura despera distra șuiera semănătura fisura frontiera săpătura uzura încheietura încorpora papura pioniera înfumura sătura îngrăditura îngrijora înșira înțepătura înviora lătra sutura lectura aglomera picura amăra aparatura scriitura armătura armura prora mostra sera palavra treiera spera cățăra volbura zgura ctitora mitraliera curbura curiera cutreiera decolora dezonora editura emigra evapora tempera flora spânzura fractura friptura spulbera negura textura umplutura ignora implora împovăra inaugura satira mustra încrețitura infiltra înfiora spărtura scăpăra întăritura crucifera procura ocăra admira regenera onora sihastra strigătura țandăra bordura borura zbiera mulura broșura sângera buleandra prescura capodopera carbura catedra purpura concura cuvertura venera delibera denigra descifra secătura devora migra recupera mura expira făptura spira turnura filatura filtra scriptura metafora sudura premiera secera încăiera reportera îndoitura înfiera înjura insera instaura însura răsfira adultera albitura alergătura amestecătura aurora scorbura mesagera canelura satura susura caricatura casiera zbârcitura consiliera coopera transpira desconsidera desfigura deșira digera pudra loitra glazura umbelifera himera holera împresura împunsătura restaura îndurera tolera izbitura algebra arătura aventuriera butura răscumpăra topitura spălătura codobatura comemora conjura corectura cumpărătura vărsătura dezintegra dictatura enumera filiera fleandura untura uretra gira nitra haltera nomenclatura hidra obtura manufactura îmbujora mitra înnora surpătura însera întorsătura învolbura aera ambra anafora antera bravura butoniera tabachera masacra romanciera triera sechestra căzătura centra cezura chiciura prospera conjunctura mizera măgura rășchira livra memora dezbăra dezechilibra elitra epura exaspera fora păcura pleura mălura șura zebra ustura silvicultura saramura musafira nora soacra îndatora înghițitura vechitura lectora uvertura lepădătura pondera murătura mora anvergura apicultura aruncătura pănura vocifera cambra captura menajera coafura coloratura configura conspira radiera șira zgârietura văiera creatura cuminecătura curătura oblitera scuturătura dâra vira dezmembra dispera tundra pajura tetra salamandra sfărâmătura zmeura remunera incinera înfloritura iscălitura adunătura tremurătura aiura arbitra arbora persevera vipera prefectura calibra cenzura cetera chiuitura tastiera macera pieptănătura conglomera corobora strâmbătura musculatura custura transfigura stratosfera delira despicătura capera mutra piscicultura osatura fiertura galera pepiniera ieșitura lustra îmbucătura impostura titra mușcătura zguduitura micsandra infirmiera ingera înjurătura scurtătura javra răsura pantera străjera subîncrengătura pocnitura aura zvântura bandura bubuitura bursiera presura carcera prefigura rosătura scornitura cianura plesnitura răcitura conlucra țintaura degera scolopendra progenitura potera oțăra fermiera frântura frustra prefira pocitura harababura hașura răritura uscătura șatra montura porfira vadra legumicultura lepra acupunctura ajutora ambușura strictura angora revigora avicultura berbera brigadiera zdruncinătura trafora candidatura cartușiera zarzăra căutătura voalura stârpitura penetra corcitura strânsura litosfera loatra cutra dantura vătămătura litra deconspira deflora pâra escadra expectora pelagra tevatura gera schimonositura supura imigra împușcătura înamora încastra încornora incultura infrastructura înnegura restructura mixtura învălura strâmtora legifera abjura reintegra savura străfulgera bandiera zăngănitura zavera canotiera cantoniera carnasiera pipera pișcătura cimilitura deplora prolifera etajera șuierătura scrântitura flamura timora frizura furătura geamandura glastra zburătura podagra havra suprastructura zgâlțâitura timbra hurducătura idolatra sărătura scursura repera scrumiera zvâcnitura iodura jartiera titulatura anafura anticamera apogiatura praftura biosfera călcătura reconsidera țundra psihiatra reintra conjectura tivitura zornăitura dărâmătura dezinvoltura vidra lucrătura fluorura sericicultura zbârnâitura stihira tambura litiera lingotiera luxura roura armatura voatra planisfera betoniera umblătura bromura molura cabra calandra țiuitura stucatura ciocănitura ciutura cobra ștersătura manopera copra coptura cupra zvârlitura tabulatura descentra despătura detunătura dresura refrigera mandra ghințura silitra iedera ilira îmbrâncitura împurpura îngândura însângera însingura învârtitura șomera ajura alura apretura azura pârlitura udătura reinstaura supraaglomera cartofora celofibra ciupitura claustra coechipiera comisura lutra vâjâitura văitătura croaziera daravera desăra rememora desconcentra stropitura viziera sperietura trosnitura ulcera floricultura pediatra fundătura garsoniera ghindura gofra nitrura hâtra huruitura învigora jambiera manichiura răsucitura riflura lipitura acera alesătura baiera troposfera bufnitura văra cadastra campadura zamfira microstructura cronometra defibra desfira viitura desulfura etira exonera uitătura firimitura paceaura pupătura fotogravura geometra ghetra chitra horticultura încâlcitura încifra marmora ionosfera oosfera lacera zbierătura agentura teșitura reitera arseniura policlorura mâncătura avocatura bălțătura tinctura cantiniera tropăitura ciocnitura moțăitura combinera contractura cromosfera periera răsătura diaspora dublura sperjura vilegiatura șerpuitura fructiera gondoliera scufundătura încarcera tocătura interfera învestitura perora julitura liftiera alintătura apertura recepționera vitupera bâzâitura bocănitura țâra piuitura chestura chiorăitura cioplitura păcălitura clepsidra zbânțuitura scrimera cucura cumătra depăra născocitura săgetătura frecătura performera hahalera reasigura sinecura împinsătura înflora întortochetura învedera ligatura profera
Sus

Definiții din DEX:

AVIZÁRE, avizări, s. f. Faptul de a aviza. – V. aviza.

PAR1, pari, s. m. 1. Bucată de lemn lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ◊ Loc. adv. Cu parul = cu forța, silit. ◊ Expr. A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. 2. Cracă groasă de copac. ◊ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.

PAR2, -Ă, pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.

PARA1- Element de compunere care înseamnă: a) „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive; b) (depr.) „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural. – Din ngr. pará, fr. para-.

PARA2- Element de compunere care înseamnă „apără”, „contra” și servește la formarea unor substantive. – Din fr. para-.

PARÁ3, parale, s. f. 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești; (astăzi) ban de valoare mică. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban. Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. ♦ P. gener. Monedă (metalică). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani mulți. (Fam.) A face parale = a fi valoros, de preț. A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. – Din tc. para.

PARÁ4, parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reuși să evite, să facă față. – Din fr. parer.

PÁRĂ1 s. f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para.

PÁRĂ2, pere, s. f. 1. Fructul părului1. *Expr. A-i pica (sau a-i cădea cuiva) para în gură = a obține ceva fără efort, fără muncă. Nu plătește nici o pară putredă, se spune despre cineva sau ceva fără nici o valoare. 2. P. anal. Nume dat unor obiecte, unor piese tehnice etc. în formă de pară2 (1). – Lat. pira.

PĂREÁ, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș. ♦ Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere.

PẤRĂ, pâre, s. f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).

PAR1 ~i m. 1) Bucată din tulpina sau din ramurile mai groase ale unui copac, ascuţită la un capăt, care se bate în pământ, servind ca element de fixare sau de susţinere. ♢ A i se apropia (sau a i se strânge) funia de (sau la) ~ v. FUNIE. 2) Băţ gros folosit în diferite scopuri (ca pârghie, ciomag etc.). ♢ Cu ~ul în mod forţat; cu de-a sila. /<lat. palus

PAR2 ~ă (~i, ~e) (despre numere întregi) Care este divizibil cu doi. /<lat. par

PARÁ ~le f. 1) înv. Monedă măruntă egală cu a suta parte dintr-un leu. 2) înv. Monedă turcească de argint care a circulat şi în Ţara Moldovei. 3) Monedă divizionară iugoslavă egală cu a suta parte dintr-un dinar. 4) Ban de valoare neînsemnată. ♢ Nu face nici o ~ (chioară) sau nu face nici două ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costă nimic. A nu avea nici o ~ (sau leţcaie) chioară a nu avea nici un ban. A face pe cineva de două ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani în număr nedeterminat. ♢ Până într-o ~ până la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le a-i cere cuiva socoteală; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de preţ; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.-D. paralei] /<turc. para

A PAR//Á ~éz tranz. (lovituri ale adversarului la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. /<fr. parer

PÁRĂ1 f. 1) Ansamblu de flăcări apărut în procesul arderii în mediu aerian; văpaie. ♢ A se face foc şi ~ a se înfuria. 2) Emanaţie fierbinte a unui izvor puternic de căldură; văpaie; dogoare. [G.-D. perei] /<sl. para

PÁRĂ2 pére f. 1) Fruct al părului. ♢ A-i cădea (sau a-i pica) cuiva para în gură a obţine ceva fără eforturi. Când va face plopul pere şi răchita micşunele niciodată. 2) Obiect care are forma unui asemenea fruct. [G.-D. perei] /<lat. pira

A PĂREÁ par intranz. 1) A avea aparenţa; a fi în aparenţă; a se arăta. Pari bolnav. 2) v. A SE PĂREA. /<lat. parere

A SE PĂREÁ pers. 3 se páre intranz. (de regulă, urmat de o propoziţie introdusă prin conjuncţia că) A face impresia; a se crea aparenţa. Mi se pare că plouă. Cum ţi se pare? /<lat. parere

PÂR//Ă ~e şi ~i f. 1) Informare a unor organe sau persoane în drept despre comiterea unei infracţiuni; denunţ. 2) înv. Proces judiciar. [G.-D. pârei] /v. a pârî

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.011s