Cuvinte care rimează cu luară; rime cu luară
Rima este potrivirea sunetelor de după ultima vocală accentuată
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "luară":

Sus

Rime de gradul 1:

reluară preluară evoluară evaluară
Sus

Rime de gradul 2:

situară ouară efectuară continuară diminuară accentuară evacuară atenuară extenuară
Sus

Rime de gradul 3:

zboară zburară utilizară ușoară urmară umblară tratară transportară transformară terminară țară tară tăiară suprafațară suportară superioară supărară substantivară studiară structurară stricară specificară separă separară secară scurtară schimbară scară sară sărară ridicară rezultară respectară reprezentară repetară realizară rară purtară publicară provocară primară prezentară prepară preparară precedară practicară posedară populară plecară plantară păstrară participară pară originară organizară operară ocupară oară numărară notară necesară modificară mișcară militară măsoară măsurară masară marcară manifestară mâncară mânară luptară luminară lucrară literară liniară limitară limbară legară lăsară jurară jucară întrebuințară intrară interioară însemnară înregistrară influențară inferioară îndreptară indicară încheiară încetară încercară împreunară împiedicară imitară îmbrăcară gustară furară funcționară forțară formară fixară fătară fabricară exterioară exprimară explicară existară exercitară executară egalară distanțară dezvoltară determinară desfășoară desemnară derivară deplasară datară curățară cultivară criticară creară contrară consumară constară considerară comunicară comandară clasară clară circulară chiară certară cercetară cercară cauzară căutară casară caracterizară căpătară cântară bucurară bazară bară atacară asigurară așezară aruncară arătară ară arară apropiară aplicară apară apărară anterioară analizară amestecară alăturară ajutară aflară adunară adresară adăugară acționară acordară vulgară vindecară viară vărsară variară vară urinară urcară urară umflară ulterioară uitară udară turnară tulburară tocară temporară supravegheară sumară suflară strigară stimulară speriară specializară spălară soldară solară sfoară seriară semănară secundară secretară seară scăpară săpară rezolvară rezervară revoltară republicară repară reparară renunțară remarcară regulară redară răsculară pușcară pupară protejară proprietară propagară pronunțară profesoară probară presară prelucrară predară prădară plasară placară piară periară particulară parară orientară omoară observară obligară nucleară negară mutară musculară murdară muiară montară mobilară moară micșorară meritară menționară mediară măritară mâniară uscară lăudară judecară izolară învățară intrigară interpretară internară întemeiară întâmplară inspirară înșelară înlăturară înfățișară înfășoară îndepărtară îndemnară înconjoară înconjurară înclinară încărcară înălțară împrumutară imprimară împrăștiară îmbinară grupară greară formulară formatară fluturară financiară ființară figurară fermecară extraordinară exportară examinară exagerară eliminară eliberară elementară echipară durară dominară disputară dispară disciplinară destinară desfășurară denotară demonstrară declară declarară curbară curară cumpărară conservară confirmară confecționară condamnară comportară completară combinară colorară coboară chemară celulară ceară câștigară cară cărară călcară băgară atestară atârnară așteptară asociară asemănară ascultară articulară armară aranjară apucară apreciară anunțară angajară amară alungară alunecară alimentară alegară agitară afirmară afectară afară adversară adoptară administrară adaptară acumulară acceptară zgâriară zbuciumară violară verificară uzară ușurară urzicară urecheară unitară tunară tremurară traversară trădară țigară suprimară sunară sugerară succedară strâmbară similară sfărâmară sedimentară scuturară școlară salvară salutară săltară ruinară rugară rezistară replicară reglară refuzară reflectară recomandară reclamară răsturnară răsară pulmonară promovară proiectară profitară procurară proclamară primăvară presărară preocupară preferară predominară predicară preconizară posterioară polară planară picară perpendiculară pătară păpară pacificară orchestrară neclară mustrară murmurară monetară minară măturară mascară mariară maniară manevrară mânecară lichidară liberară legănară largară lansară justificară înzestrară invitară inventară întunecară interesară întârziară insultară instalară însărcinară inițiară îngustară înghețară informară înfășurară îndurară îndrumară îndesară încurcară încrucișară încredințară încovoiară închinară încântară încadrară înapoiară înaintară impresionară împrejurară importară implicară îmbătară imaginară ilustrară iertară identificară guvernară gravară glaciară gheară generară fundară fulgerară frecară frământară fotografiară fluierară feroviară favorizară fărâmară exploatară exemplară evocară evitară ereditară enunțară emanară elaborară dublară discutară dirijară dezgustară deșteptară deșertară depărtară denunțară delimitară degradară deformară declinară datorară dansară cutremurară cununară culinară culcară cristalizară creștinară corectară copiară controlară contractară contaminară constatară consolidară consacrară conjugară confundară concentrară comprimară compară comparară colindară clătinară citară cifrară celebrară cedară căscară calmară calificară calculară bruscară botezară biliară bășicară barară axară avântară auxiliară atașară astupară aspirară arestară aprobară aplecară apăsară anulară antrenară amenajară alterară alergară agățară aderară acuzară activară solicitară voluntară vizitară vizară vioară vibrară vegheară vătămară vasculară vânturară vânară valorară universitară turbară tubulară triunghiulară trasară transferară torturară țipară temperară taxară tătară suspendară subordonară subliniară sondară simbolizară semnalară semnară secerară scuzară sculară scufundară scăldară sărutară sanitară sacrificară rudimentară rezumară rezemară revărsară respirară repartizară remorcară relevară relatară reînviară regretară reformară recoltară recitară reacționară răzbunară raportară răbdară purificară procedară precizară precipitară povară plimbară pișcară pipară pieptănară pictară parazitară oscilară ordonară oficiară oculară ocară nuanțară normară necesitară mușcară multiplicară moderară mirară mestecară marinară mângâiară maghiară măcinară lunară listară judiciară iritară involuntară întristară întretăiară întrebară înțepară intenționară intensificară integrară înotară înglobară îngâmfară înfuriară înfundară înflăcărară infirmară înființară îndelungară încordară închegară încasară încălcară înarmară împăcară grațiară garantară găinară furnizară funerară fumară frecventară frazară fiară fecioară falsificară explorară excitară evidențiară epuizară enervară educară echilibrară dotară doboară dizolvară difuzară diferențiară dezlegară deteriorară despicară desființară desfătară descărcară deranjară depozitară dentară denaturară degajară declanșară cutară curmară cugetară cufundară crăpară costară condiționară complicară colaborară clasificară candidară calomniară cadențară bulgară bulbucară brunară blestemară bizară binară beneficiară aterizară ațâțară astâmpărară asistară asimilară amplificară amenințară alternară alintară achitară accelerară zvântară zdruncinară violentară viciară urlară unicelulară ungară undară surpară sulfurară șuierară sufocară subjugară strecoară strecurară stimară staționară spumară solidificară singulară simulară sfâșiară sesizară senioară semnalizară sculptară schițară săturară rulară riscară revendicară retezară reglementară refugiară redactară recepționară răsunară răsfățară ramară rafinară puricară prescurtară pompară pisară personificară persistară persecutară perforară perfecționară paginară oxidară oprimară ondulară ofensară odinioară nivelară neglijară nară mutilară moleculară modelară mișunară minunară metamorfozară melițară maxilară localizară lepădară legendară lătrară laminară jenară iscară invocară înviorară înviară întremară intersectară întărâtară întâmpinară înștiințară înspăimântară insistară înșirară înmuiară înmormântară înhămară îngroșară îngropară îngrijorară îngrășară înfumurară înfruntară înfrumusețară infectară înecară individualizară îndemânară încuiară încorporară incitară impregnară imobilizară îmbrățișară îmbibară iluminară holbară hidratară glorificară gară funciară fremătară fortificară forfecară flecară fermentară fanfară familiară facturară ezitară experimentară emoționară embrionară edificară dungară dreptunghiulară dozară divizară distrară dilatară dezaprobară deviară detașară destrămară desperară desenară descurajară depănară deocheară degenerară definitivară defăimară dedicară decorară decedară dărâmară cruțară cruntară coordonară conturară contestară consemnară conformară compensară colectară colară coagulară clarificară cioară chitară certificară castrară capsulară capilară buciumară brodară bombară barbară balansară avară avansară așchiară asasinară asamblară aninară animară anexară ancorară anchetară ameliorară amânară alinară alienară aliară alarmară agregară agrară afundară afumară adorară abreviară abordară abandonară visară valorificară văitară uzinară țuguiară triumfară treierară titulară țesălară ternară suspinară suplimentară sugrumară sudară subțiară sterilizară spurcară spulberară sperară spânzurară sortară somară soluționară solitară sintetizară serbară semnificară selecționară secționară scuipară scărmănară scăpătară scăpărară scânteiară salivară salariară rușinară rimară revoluționară relaxară împușcară rectificară recrutară ratară răsuflară răposară ramificară radiografiară protestară progresară profanară procreară privară prestară pledară planetară picurară perfectară penitenciară pasionară
Sus

Definiții din DEX:

LUÁ, iau, vb. I. Tranz. I. 1. A prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte. ◊ Expr. A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții. A(-și) lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva. A lua pușca la ochi (sau la cătare) = a pune arma în poziție de tragere, a se pregăti să tragă cu arma; a ochi. A-și lua pălăria (din sau de pe cap) = a saluta. A lua pasărea din zbor, se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor. A-și lua nădejdea (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera. A-și lua seama sau (intranz.) a-și lua de seamă = a se răzgândi. A nu-și lua ochii de la (sau de pe)... = a privi insistent. A-și lua o grijă de pe cap = a scăpa de o grijă, a se elibera. A-i lua cuiva (o suferință) cu mâna = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat. (Refl.) A i se lua (cuiva) o piatră de pe inimă, se spune când cineva a scăpat de o grijă chinuitoare. ♦ A apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); p. ext. a înhăța, a înșfăca. ◊ Expr. (Fam.) A lua purceaua de coadă = a se îmbăta. (Refl. recipr.) Poți să te iei de mână cu el = ai aceleași apucături ca el. A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se încleșta la bătaie cu cineva; a se certa în mod violent cu cineva. A se lua (cu cineva) la trântă = a se lupta (cu cineva) corp la corp. 2. A mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; spec. a înghiți o doctorie. ◊ Expr. A (o) lua la măsea = a bea peste măsură. 3. A îmbrăca, a pune pe sine o haină etc. ◊ Expr. A lua hainele la purtare = a îmbrăca în toate zilele hainele de sărbătoare. (Fam.) A-și lua nasul la purtare = a se obrăznici. II. 1. A scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde. ♦ Refl. (Rar) A înceta să mai existe; a dispărea. 2. A scoate ceva în cantitate limitată. ◊ Expr. A lua (cuiva) sânge = a face să curgă printr-o incizie o cantitate de sânge (pentru a obține o descongestionare, pentru analize etc.). 3. A deposeda pe cineva de un lucru (fără intenție de a și-l însuși). ◊ Expr. A-i lua (cuiva) comanda = a înlătura (pe cineva) de la un post de răspundere, în special de la comanda unei unități militare. A-i lua (cuiva) ochii (sau văzul, vederile) = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva. A-i lua (cuiva) viața (sau sufletul, zilele) = a omorî. A-și lua viața (sau zilele) = a se sinucide. ♦ (Pop.) A face să paralizeze, a paraliza o parte a corpului. III. 1. A-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; p. ext. a primi, a căpăta. 2. A(-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva. ◊ Expr. Ia-l dacă ai de unde (sau de unde nu-i), se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai găsește acolo unde era mai înainte. (Fam.) A nu ști de unde să iei pe cineva = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva. 3. A cumpăra. 4. A încasa o sumă de bani. 5. A-și însuși un lucru străin. 6. A cuceri; a ocupa. ♦ A ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă. 7. A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată. ◊ Expr. A lua (pe cineva) părtaș = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere. A lua (pe cineva) pe procopseală = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui. ♦ A invita pe cineva la joc, la dans. ♦ A primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva. ♦ Refl. recipr. A se căsători. 8. A se angaja, a se însărcina (cu ceva). ◊ Expr. A lua comanda = a fi numit la conducerea unei unități sau acțiuni (militare). A lua (un lucru) în primire = a primi un lucru, asumându-și răspunderea pentru buna lui păstrare. A-și lua răspunderea = a se declara și a se socoti răspunzător de ceva. (Refl. recipr.) A se lua la sfadă (sau la ceartă etc.) = a se certa. 9. A contracta o boală molipsitoare. 10. (Despre vase) A avea o anumită capacitate, a cuprinde. 11. (În expr. și loc. vb.) A lua măsura (sau măsuri) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect. A lua (ceva) cu chirie = a închiria. A lua (ceva) în arendă = a arenda. A lua parte = a participa. A lua pildă = a imita exemplul altuia. A lua obiceiul (sau năravul etc.) = a se obișnui să... A lua (pasaje sau idei) dintr-un autor = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos). A lua ființă = a se înființa. A lua sfârșit = a se termina. A lua înfățișarea (sau aspectul etc.) = a părea, a da impresia de... A lua un nou aspect, o nouă formă etc. = a se schimba, a se transforma. A-și lua numele de la... = a purta un nume care se leagă de..., care amintește de... A lua o notă bună (sau rea) = a obține o notă bună (sau rea). A lua apă = (despre ambarcații) a avea o spărtură prin care intră apa, a se umple de apă. A lua foc = a se aprinde. (Înv.) A lua veste (sau scrisoare, răspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare, răspuns etc.). IV. 1. A duce cu sine. ◊ Expr. A-și lua ziua bună = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun. A-și lua traista și ciubucul, se zice despre un om foarte sărac care pleacă fără să aibă ce să ducă cu el. A-și lua tălpășița (sau catrafusele) = a pleca repede dintr-un loc; a o șterge. A lua (pe cineva) la (sau în) armată = a înrola un recrut. A lua (pe cineva) pe sus = a lua (pe cineva) cu forța. A lua (pe cineva) pe nepusă masă = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța. A-l lua moartea sau Dumnezeu (ori, depr. dracul, naiba) = a muri. L-a luat dracul (sau mama dracului, naiba), se spune când cineva este într-o situație critică sau la capătul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (În imprecații) Lua-l-ar naiba! ♦ A duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele (sau cu frumosul, cu binișorul, cu încetișorul etc.) = a proceda cu tact, cu blândețe, a trata (pe cineva) cu menajamente. A lua (pe cineva) cu răul = a se purta rău (cu cineva). A lua (pe cineva) cu măguleli sau (refl.) a se lua pe lângă cineva cu binele = a măguli pe cineva (pentru a-i câștiga bunăvoința). A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva). A lua (pe cineva sau ceva) în batjocură (sau în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior etc.) = a-și bate joc de cineva. A lua (pe cineva) cu amenințări = a amenința (pe cineva). A lua (pe cineva) la rost (sau la trei parale, la refec, la trei păzește, la socoteală etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteală. A lua (pe cineva) pe departe = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut. Nu mă lua așa! = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit. A o lua de bună = a considera că este așa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare. A lua (ceva) de nimic = a nu lua în serios. A lua (ceva) în nume de bine (sau de rău) = a judeca un lucru drept bun (sau rău). A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. A lua lucrurile (așa) cum sunt = a se împăca cu situația. ♦ Refl. (Despre vopsele) A se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva). 2. (Despre vehicule) A transporta pe cineva. V. A începe, a porni să... ♦ (Despre manifestări fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). ◊ Expr. A-l lua ceva înainte = a-l cuprinde, a-l copleși. A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva). (Refl.) A se lua de gânduri = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști. VI. 1. (Construit cu pronumele „o”, cu valoare neutră) A pleca, a porni. ◊ Expr. A o lua din loc (sau la picior) = a pleca repede. A o lua la fugă = a porni în fugă, în goană. A o lua la galop (sau la trap, la pas) = a porni la galop (sau la trap, la pas). (Reg.) A o lua în porneală = a porni la păscut. A o lua înainte = a merge înaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce). A i-o lua (cuiva) înainte (sau pe dinainte) = a întrece (pe cineva). A-și lua zborul = a porni în zbor; fig. a pleca repede; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte. (Refl.) A se lua după cineva (sau ceva) = a) a porni în urma cuiva (sau a ceva); b) a se alătura cuiva; c) a urmări, a alunga, a fugări; d) a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; fig. a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva. (Refl. recipr.) A se lua cu cineva = a) a pleca la drum cu cineva; b) a se întovărăși, a se asocia cu cineva. (Refl.) A se lua cu cineva (sau cu ceva) = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra. A se lua cu vorba = a se antrena într-o conversație, uitând de treburi. ♦ A se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre... A luat-o la deal. ♦ (Despre căi de comunicație și ape curgătoare) A-și schimba direcția. Drumul o ia la dreapta. 2. A merge, a parcurge. ◊ Expr. A(-și) lua câmpii = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare. [Pr.: lu-a. – Prez. ind.: iau, iei, ia, luăm, luați, iau; prez. conj. pers. 3: să ia] – Lat. levare.

A LUÁ iau 1. tranz. 1) A apuca (cu mâna sau cu un instrument) pentru a avea în posesie. ♢ ~ armele a se înarma. ~ (pe cineva) la ochi a) a suspecta (pe cineva); a avea bănuieli; b) a supraveghea (pe cineva). ~ pasărea din zbor a fi un bun ochitor. ~ altă vorbă a schimba subiectul discuţiei. ~ foc cu gura a face tot posibilul şi imposibilul. ~ jăratic cu mâna altuia a întreprinde o acţiune riscantă, folosind în acest scop o altă persoană. 2) A apropia de sine, aşezând pe o parte a corpului. ~ în braţe. ~ pe genunchi. ~ în cârcă. ♢ ~ (pe cineva) în unghii a certa cu brutalitate (pe cineva). 3) (alimente, medicamente etc.) A pune în gură, înghiţind. ~ un ceai. ♢ ~ o gustare a servi în fugă o mâncare uşoară. ~ masa a sta la masă; a mânca. A nu ~ nici rouă în gură a nu mânca absolut nimic. ~ aer a se plimba puţin în aer liber. 4) (obiecte de îmbrăcăminte) A pune pe sine; a îmbrăca. 5) (porţiuni, cantităţi dintr-un lucru) A face să iasă din interiorul său. ♢ ~ (cuiva) sânge a face să curgă sânge printr-o incizie, pentru analiză sau în scopul descongestionării. 6) (lucruri, drepturi, favoruri etc.) A face să nu mai fie în posesia (cuiva). ♢ A-i ~ (cuiva) comanda a înlătura (pe cineva) dintr-un post de răspundere. A-i ~ (cuiva) apa de la moară a-l priva (pe cineva) de avantajele pe care le-a avut. A-i ~ (cuiva) durerea (sau suferinţa) a face (pe cineva) să simtă momentan o uşurare. A-i ~ (cuiva) viaţa (sau zilele) a omorî (pe cineva). A-i ~ (cuiva) mintea (sau minţile) a face (pe cineva) să-şi piardă dreapta judecată. A-i ~ (cuiva) auzul a asurzi (pe cineva). 7) A-şi asuma, intrând în stăpânire. 8) (sume de bani) A primi în calitate de venit; a încasa. 9) A găsi pentru a duce cu sine. ♢ Ia-l de unde nu-i se spune despre cineva sau despre ceva care nu se mai găseşte la locul unde se afla mai înainte. 10) A obţine în schimbul a ceva; a cumpăra. ♢ ~ pildă a urma exemplul (cuiva). 11) (lucruri străine) A sustrage, însuşindu-şi. A-i ~ cuiva banii. ♢ A-i ~ (cuiva) pâinea de la gură a lipsi (pe cineva) de sursa de existenţă. 12) (fortificaţii, terenuri străine) A pune stăpânire (prin forţă armată); a cuceri, a ocupa. ~ un oraş. 13) (mijloace de transport) A folosi drept mijloc de deplasare. ~ trenul. 14) (persoane) A trata într-un anumit fel. ~ cu binişorul (pe cineva). ♢ ~ (pe cineva) pe sus a lua cu forţa (pe cineva). ~ (pe cineva) pe nepusă masă a ataca (pe cineva) pe neaşteptate. 15) (persoane) A primi în familie, stabilind legături de rudenie. ~ de nevastă. ~ de bărbat. ♢ ~ de suflet (un copil) a înfia. 16) (despre stări fizice sau psihice) A pune stăpânire în întregime (pe cineva). A-l ~ frica (pe cineva). ♢ A o ~ din loc a pleca repede (de undeva). A o ~ la fugă a porni în fugă. A-şi ~ zborul a porni în zbor. 2. intranz. (despre căi de comunicaţie, ape curgătoare) A-şi schimba direcţia (spre)... Râul a luat-o în dreapta. [Sil. lu-a] /<lat. levare

A SE LUÁ mă iau intranz. 1) (despre culori) A pierde intensitatea iniţială (sub acţiunea unor factori); a se şterge; a se spălăci; a se decolora. 2) (despre vopsele) A se desprinde de pe obiectul vopsit. 3) (despre bărbaţi sau femei) A se uni prin căsătorie cu o persoană de sex opus; a se căsători. ♢ ~ cu gândul a cădea pe gânduri, fiind absent la cele din jur. ~ cu vorba (sau cu ziua târgului) a vorbi mult, uitând de treburi. ~ (cu cineva) a) a-şi petrece timpul cu cineva, uitând de griji; a se mângâia; b) a stabili prietenie (cu cineva). ~ după cineva a) a fugări (pe cineva); a alunga; b) a porni pe urmele cuiva; c) a urma sfatul (cuiva); d) a imita (pe cineva). /<lat. levare

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

LUÁ vb. 1. v. înhăţa. 2. a apuca, a prinde, (înv. şi reg.) a sprijini, (prin Transilv.) a agâmba. (~ copilul în braţe.) 3. v. răpi. 4. v. aşeza. 5. v. scoate. 6. v. îmbrăca. 7. v. cumpăra. 8. v. împrumuta. 9. v. contracta. 10. v. confisca. 11. v. fura. 12. v. cuceri. 13. v. încasa. 14. a extrage, a scoate. (A ~ un pasaj din ...) 15. v. ridica. 16. v. apuca. 17. v. coti. 18. a merge, a se ţine, a veni. (Se dă jos şi se ~ după car.) 19. v. transporta. 20. v. angaja. 21. v. primi. 22. v. obţine. 23. v. servi. 24. v. trata.

LUÁ vb. v. căsători, cuprinde, lega, paraliza, reteza, tăia, uni.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.009s