Filtrează după: Gradul rimei Număr de silabe Parte de vorbire

Cuvinte care rimează cu "hârăii": (vezi și hârâii)

Rime de gradul 2:

trăii sforăii grăii înrăii horăii chirăii durăii birăii crăii zăgrăii tihărăii nătărăii agrăii retrăii clădărăii

Rime de gradul 3:

văii bătăii șovăii căii cotrobăii mormăii pipăii zornăii smiorcăii moțăii plescăii păstăii mocăii molfăii grohăii miorlăii băii țopăii tropăii pufăii clefăii buhăii răpăii horcăii hărmălăii behăii lipăii odăii găii văpăii pleoscăii sporovăii fonfăii ticăii tontălăii fornăii ronțăii tigăii țocăii orbecăii lăfăii miorcăii pocăii zdupăii vâlvătăii fleșcăii flăcăii călăii hăii ciorovăii copăii hurducăii bănănăii potăii dupăii horhăii șovâlcăii ciumăfăii popândăii șalăii zurgălăii vânătăii horpăii zupăii năclăii olecăii zăhăii mâncăii clăii ceahlăii cățăii hopăii trăsnăii pospăii lălăii năbădăii păpălăii bodârlăii hăpăii dulăii hojbăii hălpăii fojgăii șopăii tăcăii ciocălăii lehăii mecăii zăblăii jnăpăii colbăii cucuvăii flocăii fătălăii scrombăii porcăii bălălăii bădădăii brezăii pălălăii clănțăii dănănăii cepăii putregăii forfăii prostălăii bălăngăii haidăii leorbăii șontâcăii lingăii pupăii zărvăii lăscăii bobotăii știobâlcăii leorcăii măgădăii chihăii dăndănăii mătăhăii cihăii tălălăii cobăii leorpăii lețcăii hălălăii foșăii handralăii ceangăii onănăii pârnăii folfăii mătănăii țingăii căpăii clăpăii hojmalăii șalgăii sămădăii hărăbăii hătcăii clămpăii hătălăii țuhăii mutălăii tăpălăii burlăii cușcăii hicăii hudubăii drângălăii nandralăii fușalăii prașcăii

Sus

Rime de gradul 4:

oamenii morții tinerii știi peștii florii copii construcții unii membrii grecii relații ții mii puii rușii proporții părții banii locuitorii sării oii dinții expresii servicii albii ochii ii apropii perii specii societății întregii munții fii roșii serii sperii comiții țăranii ferii dării fâșii sălii memorii tradiții călătorii bacterii bănii mingii țiganii universalii latinii părinții călării puștii împrăștii lupii picii băieții ambii merii definiții gătii primejdii zgârii brazii boii unghii informații grații bijuterii aliații înfurii reînvii măciucii felii mirii populații precipitații criterii capricii învii pustii bronhii mirodenii belii sfâșii danii implicații haiducii refugii pârlii furii adii țigănii crapii stinghii călii aberații lichenii rusalii grozăvii îmbii branhii mlădii sfii gratii rigii izomerii piftii omagii călcii biții colindătorii harpii mistrii preliminarii ținerii infuzorii mătănii târșii prii ștevii zavistii parentalii lealității iții stridii orătănii sicii pirostrii plăvii armării motivații autotrofii zapcii donații pârtii mitralii preliminării anomalii cirii capitulării leșii armoarii pandalii alcalii hidroameliorații țărănii spahii hârsii pecii coccidii alexii funeralii erinii înmii contrainformații darii beșlii odăjdii midii dezmânii hârșii nitrobacterii amiralității osmanlii pazvangii cirenaicii represalii gonidii bestiarii paremii mischii pălirii nectarii dodii silvoameliorații urobacterii cârjalii echingii scârții comitagii rofii antimemorii năvârlii acătării mâțanii capitularii

Sus

Definiții din DEX:

HĂRĂU, hărăi, s. m. V. hârău.

HÂRẮU, hârăi, s. m. (Reg.) Specie de uliu. [Var.: hărắu s. m.] – Et. nec.

HÂRÂÍ, hấrâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre mecanisme stricate; la pers. 3) A scoate un zgomot dogit. 2. Intranz. (Despre organele respiratorii; p. ext. despre persoane) A scoate sunete aspre, de obicei din cauza unei boli; a respira greu, a hârcâi. ♦ (Peior.) A vorbi neclar, mormăit. ♦ A sforăi. 3. Intranz. (Despre câini; la pers. 3) A mârâi. 4. Refl. recipr. A se certa, a se ciondăni. ♦ Tranz. (Fam.) A întărâta, a irita pe cineva. 5. Refl. (Rar) A se freca, a se lovi cu zgomot de ceva. – Hâr + suf. -âi.

A HÂRÂÍ pers. 3 hârâie 1. intranz. 1) (despre câini) A scoate sunete guturale aspre, manifestând iritare; a mârâi. 2) fam. peior. A vorbi răguşit, cu voce dogită. 3) (despre mecanisme defectate) A produce sunete neplăcute. 2. tranz. fam. (persoane) A sâcâi în mod intenţionat (pentru a întărâta); a zădărî. /hâr + suf. ~âi

A SE HÂRÂÍ mă hârâi intranz. fam. A se certa uşor (unul cu altul) pentru lucruri mărunte; a se ciondăni; a se ciorovăi. /hâr + suf. ~âi

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

HĂRĂU s. v. erete, uliu.

HÂRĂU s. v. erete, uliu.

HÂRÂÍ vb. a hârcâi, a horcăi.