Cuvinte care rimează cu erau; rime cu erau
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "erau":

Sus

Rime de gradul 2:

considerau operau literau eliberau exagerau liberau sugerau fluierau alterau fulgerau generau preferau aderau secerau accelerau transferau moderau temperau desperau degenerau șuierau aglomerau cutreierau spulberau sperau treierau regenerau deliberau înfierau inserau ceterau încăierau prosperau zbierau recuperau sângerau venerau cooperau digerau îndurerau tolerau desconsiderau înserau enumerau aerau exasperau vociferau incinerau disperau ponderau obliterau văierau remunerau perseverau ingerau conglomerau macerau degerau gerau legiferau piperau străfulgerau proliferau reperau reconsiderau refrigerau însângerau ulcerau supraaglomerau exonerau lacerau încarcerau reiterau interferau proferau învederau cașerau vituperau preponderau confederau vulnerau eviscerau dezaglomerau reverberau transliterau îmbăierau siderau inferau dezbăierau
Sus

Rime de gradul 3:

intrau separau furau asigurau păstrau numărau înregistrau contrau supărau sărau structurau lucrau alăturau preparau măsurau zburau arau jurau bucurau apărau înconjurau parau durau coborau colorau reparau omorau curau desfășurau fluturau demonstrau hotărau figurau prelucrau declarau cumpărau tulburau înlăturau micșorau cărau administrau urau inspirau datorau barau scuturau ilustrau ușurau cutremurau cifrau presărau măturau procurau manevrau împrejurau elaborau înzestrau aspirau orchestrau tremurau consacrau mustrau comparau înfășurau îndurau celebrau încadrau tăbărau concentrau murmurau vânturau deteriorau vârau torturau respirau astâmpărau vibrau colaborau integrau denaturau doborau înflăcărau explorau valorau mirau echilibrau lătrau înfumurau perforau facturau ancorau ameliorau distrau adorau îngrijorau castrau târau conturau strecurau sulfurau posomorau înșirau înviorau încorporau săturau decorau majorau emigrau împovărau evaporau înfiorau pârau implorau ignorau picurau ocărau infiltrau inaugurau decolorau spânzurau amărau scăpărau clorurau cățărau dezonorau burau concurau migrau denigrau însurau instaurau murau înjurau capturau onorau descifrau răsfirau admirau expirau lecturau filtrau izvorau devorau garau pudrau suturau transpirau susurau saturau amarau fracturau desfigurau împresurau deșirau restaurau zădărau mohorau nitrau acaparau aventurau obturau narau înnorau carburau livrau conjurau îmbujorau scociorau răscumpărau girau fisurau dezintegrau învolburau obscurau oborau comemorau texturau glazurau dezechilibrau memorau forau dezbărau masacrau îndatorau rășchirau epurau borau centrau sechestrau usturau cenzurau dezmembrau conspirau configurau cambrau virau titrau cadrau saramurau transfigurau arbitrau delirau aiurau bordurau coroborau calibrau arborau frustrau mălurau prefirau prefigurau oțărau zăvorau conlucrau maturau zvânturau savurau supurau strâmtorau deconspirau înamorau imigrau penetrau traforau deflorau restructurau expectorau revigorau înnegurau încastrau ajutorau învălurau încornorau timbrau marmorau manufacturau timorau reintegrau abjurau danturau deplorau reintrau stricturau cabrau despăturau rourau însingurau calandrau cuprau împurpurau descentrau îngândurau chiorau cianurau învigorau contracarau azurau hașurau reinstaurau nitrurau rememorau desărau claustrau conjecturau ajurau ogorau desconcentrau gofrau cronometrau cadastrau desfirau vărau ponorau etirau desulfurau încifrau defibrau pogorau demarau perorau coptorau înflorau reasigurau depărau desprimăvărau debavurau triturau acirau detartrau reechilibrau încontrau îmbucurau dăpărau autoadministrau gudurau decofrau zămorau decarburau reorchestrau reîncadrau edulcorau despresurau cilindrau încăibărau huhurau piturau înfirau delaborau dejivrau despovărau kilometrau cofrau decalibrau prenumărau triorau subtitrau planimetrau degivrau închiondorau recarburau descintrau rearbitrau reîncorporau recalibrau încălărau stoborau înviforau împoporau încăpăstrau radiogoniometrau zăporau întrajutorau încurau flușturau defosforau eflorau destructurau înrourau mosorau râurau decuprau delabrau delăturau deszăvorau tătărau execrau indurau subrau reconfigurau cosorau popistrau abhorau autoignorau vâlvorau reînfășurau dezarborau
Sus

Rime de gradul 4:

comandau beau secau sau veneau au stau mișcau constau dau vreau iau mâncau roșeau predau scăpau plăteau redau soldau băgau minau reiau săltau preiau trădau păpau căscau mestecau țipau mușcau schițau spurcau văitau dedau paradau șleau bălțau calau cracau tărcau molau dințau rânchezau șutau bleau schiau comândau baubau fulau mau răzdau hau tangau miau bau blau nilgau miorlau splau
Sus

Definiții din DEX:

FI, sunt, vb. IV. Intranz. A. (Verb predicativ) 1. A exista, a avea ființă. A fi sau a nu fi. ◊ Expr. De când sunt (sau ești etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost, dar... = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. 2. A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. Cine-i acolo? ♦ A-și avea originea, a se trage, a proveni. De unde ești? 3. A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. Vechi obiceiuri care sunt și astăzi. ◊ Expr. Cât e lumea și pământul = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. ◊ (Impers.; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) Era într-o seară. E mult de atunci. 4. A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea loc. Mi-a spus cum a fost. ◊ Expr. Ce-o fi, o fi exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. Fie! = a) accept să se facă așa cum susții; b) merită, nu e păcat! O fi! = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! Așa a fost să fie = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (Fam.) Este? = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun) ? 5. A avea prețul...; a costa, a valora. Cât sunt vinetele? 6. (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... Ce e când ți se bate tâmpla? ◊ Expr. A nu fi bine (sau a bună) = a prevesti ceva rău. B. (Cu funcție copulativă) 1. (formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) El este vesel. ◊ Expr. A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). 2. (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) Mi-e prieten. ◊ Expr. Ce mi-e (sau ți-e etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (Fam.) Ți-o (sau i-o etc.) fi = ajunge! destul! 3. (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. Mi-a fost greu. ◊ Loc. vb. A-i fi cuiva drag (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. ◊ Expr. Mi-e (sau ți-e etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjuctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. ◊ Expr. Mi-e (sau ți-e etc.) că... (sau să nu...) = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). 4. (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). Când a fost să plece. 5. (De obicei impers.; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... Era să moară. 6. (Impers.; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. E ceva de făcut. C. (Verb auxiliar) I. (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) Faptele sunt cunoscute. II. (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). 1. (Cu viitorul I formează viitorul anterior) Voi fi terminat. 2. (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) N-ar mai fi plecat. 3. (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) Să fi spus. 4. (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) Se poate lăuda a fi învățat totul. 5. (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) Să se fi aflând mulți în lume? III. (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) Te-ai fost dus. [Forme gramaticale: prez. ind. sunt (fam. și pop. îs, prescurtat -s), ești (pr. iești), este (pr. ieste, prescurtat e, îi, i), suntem (acc. și: suntém); imperf. eram (pr. ieram); perf. s. fui (reg. fusei); m. m. ca perf. fusesem; conjunctiv să fiu; imper. pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost] – Lat. sum, *fui, *fire (= fieri).

A FI sunt intranz. I. (cu funcţie de verb predicativ) 1) A se afla în realitate; a avea fiinţă; a fiinţa; a exista. ♢ Este (sau e) ceva (la mijloc) există ceva neclar (la mijloc). Este cum este treacă-meargă. 2) A se afla de faţă; a se găsi într-o anumită situaţie. Cartea este pe masă. Am fost la lucru. ♢ A fi la putere a se afla la conducere; a guverna. A fi în joc a se afla într-o situaţie critică. 3) A-şi avea obârşia; a se trage; a proveni. De unde eşti? 4) A se afla în viaţă; a trăi; a vieţui. El nu mai este. ♢ Cât vom fi şi vom trăi până la sfârşitul vieţii. 5) A avea loc; a se întâmpla; a se petrece. Ce a fost a trecut. ♢ A fost odată ca nici odată formulă cu care încep unele basme. 6) A avea o anumită valoare bănească; a costa; a valora. Cât e kilogramul de mere? II. (cu funcţie de verb copulativ) 1) (urmat de un nume predicativ) El este medic. Noi suntem trei. 2) (precedat de un pronume în dativ şi urmat de un determinativ) Mi-i foame. Mi-a fost greu. ♢ A-i fi oarecum (a-i fi nu ştiu cum) a nu îndrăzni; a se ruşina. A-i fi cuiva drag de ceva (sau de cineva) a îndrăgi ceva (sau pe cineva). III. (cu funcţie de verb semiauxiliar) Era s-o păţească. Îi era a cânta. IV. (cu funcţie de verb auxiliar) 1) (la formarea diatezei pasive) Ogorul este arat. 2) (la formarea unor moduri şi timpuri compuse) Copiii vor fi dormind. Să fi rămas. /<lat. sum, fui, fire

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

FI vb. 1. v. trăi. 2. v. dăinui. 3. v. afla. 4. a se afla, a se găsi, a sta. (Plicul este pe masă nedesfăcut.) 5. a se afla, a figura, a se găsi, a se număra. (A fi printre invitaţi.) 6. v. situa. 7. v. locui. 8. v. avea. 9. v. constitui. 10. v. însemna. 11. v. întâmpla. 12. v. proveni. 13. v. trebui. 14. v. costa.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.100s