Cuvinte care rimează cu dreptul; rime cu dreptul
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "dreptul":

Sus

Rime de gradul 1:

adeptul pieptul septul conceptul preceptul acceptul
Sus

Rime de gradul 2:

faptul suptul ruptul optul coptul
Sus

Rime de gradul 3:

totul zgomotul vestul uscatul trecutul tratamentul transportul textul țesutul sunetul stratul statul stabilitul sportul spiritul specialistul soldatul sfârșitul sfântul sentimentul savantul satul rutul ridicatul reprezentantul raportul purtatul punctul prostul prezentul preparatul preotul potrivitul potul postul portul poetul pescuitul parazitul pământul obiectul născutul mortul momentul medicamentul matul manifestul legatul instrumentul începutul ieșitul gustul fructul fragmentul fostul formatul făcutul evenimentul estul elementul efectul documentul determinatul derivatul degetul datul cuvântul curentul cunoscutul cultul conținutul contactul contul componentul completul câtul catul capătul botul bogatul bărbatul banatul avutul aspectul ascuțitul arbustul aparatul altul alimentul agentul actul împăratul zăcământul vorbitul violetul venitul văzutul urâtul tratatul transparentul tipăritul ținutul testamentul tăiatul suportul sufletul subiectul studentul strigătul secretul rostul restul respectul recipientul permanentul perfectul pătratul patul păstratul participantul palatul ornamentul orientul operatul necunoscutul monumentul lăsatul învățământul intratul interpretul însoțitul însărcinatul imprimatul impozitul îmbrăcatul gestul gâtul fiertul epitetul efortul duratul dubletul depozitul defectul cuțitul contractul conflictul condamnatul concretul concertul comunistul complementul combinatul comandantul colorantul circuitul cimentul bătutul automatul asociatul artistul argintul aratul aluatul aeroportul adăpostul accentul abstractul absolutul votul vertebratul untul umplutul trăitul terminatul talentul stricatul solistul socotitul socialistul șiretul silicatul sfatul sedimentul scheletul satelitul săratul saltul restaurantul raționamentul proiectul profitul precedentul prăjitul portretul pilotul pigmentul păcatul orizontul mutul mormântul mitul meritul măsuratul măritul marcatul lutul lucratul lipitul latul iubitul învățatul institutul inițiatul încrucișatul încheiatul încercatul încărcatul împrumutul împletitul găsitul furtul frontul ficatul fericitul fabricatul echivalentul echipamentul dialectul deținutul destul deșertul descendentul creditul cotul continentul conductul condimentul comunicatul comportamentul compartimentul cusutul clopotul citatul cerutul carbonatul cântatul biletul băutul baletul băiatul atestatul aromatul arhitectul argumentul angajatul amănuntul alfabetul veșmântul vânatul urmăritul turnatul tontul sulfatul suitul strâmtul statutul spartul spălatul sortul solventul silitul sfertul servitul semnatul segmentul scutul săpatul salutul regatul reflectul realistul răsăritul radiatul protestantul privitul precipitatul polițistul parlamentul pachetul opritul nevertebratul mitropolitul minutul mâncatul magistratul lactatul ipocritul infinitul încurcatul idealistul gradatul gigantul gătitul furatul fătul fastul fabricantul exportul dizolvatul diplomatul diamantul despărțitul desfăcutul democratul debitul crestatul costul cortul contrastul constituentul concurentul concentratul comprimatul climatul cititul chimistul căutatul capitalistul candidatul caietul azotul avocatul avântul auzitul atributul atașatul atacatul ascendentul arestatul amănunțitul aliatul adultul acoperământul acompaniamentul accidentul ziaristul vopsitul versantul topitul testul temperamentul tăbăcitul sortimentul slutul șistul setul semifabricatul sculptatul scobitul schimbatul săritul reparatul regulamentul regretul publicistul protestul profetul profesionistul primatul pretextul predicatul plantatul pianistul oțetul neprevăzutul nenorocitul muzicantul mustul moftul mandatul măcinatul luminatul liantul jucatul jetul învelitul instrumentistul înfundatul incidentul încălzitul improvizatul iluminatul guvernământul gametul fosfatul flautul finitul filamentul fermentatul feldspatul excrementul excitantul economistul dirijatul dezgustul determinantul deputatul delictul dedesubtul decretul curățatul culcatul cornetul corespondentul conglomeratul clientul citul cartul căpătatul cântul calmantul bugetul brodatul bombardamentul azotatul așternutul asasinatul apucatul apartamentul angajamentul agregatul acuzatul voitul vărsatul umanistul tortul tocatul tăcutul tactul suspectul sucitul stupefiantul spirtul salariatul robotul retezatul regimentul regentul rafinamentul procentul principatul presatul prelatul preferatul prefabricatul pipăitul perforatul patentul occidentul netotul nesfârșitul nepotul naturalistul materialistul lotul lingvistul limbutul ligamentul juristul jurământul invitatul internatul instinctul înotul încrețitul găuritul garantul fermentul feritul favoritul falimentul exponentul elefantul dormitul dezinfectantul desenatul decedatul cositul contextul comitetul coloritul coletul cobaltul ciupitul cioplitul chibritul certificatul carburantul cabinetul budistul buchetul balastul astringentul asiguratul asfaltul armamentul arestul amantul zarzavatul wattul voltul violonistul trompetul tricotatul tricotul trăsnetul traiectul țipătul tineretul țigaretul sudatul substratul stimulentul sositul sfărâmatul sergentul senatul sătul sărutul ritul refugiatul raftul progresistul pisatul piratul pergamentul pătul parchetul parașutistul pactul pacientul ornatul ocolitul nazistul mutatul militantul marxistul magnetul lustruitul logofătul locotenentul intrigantul îngropatul ingredientul împuternicitul importul imperfectul ignorantul hatul granatul grafitul frământatul fortul filetul fascistul exploatatul expertul eseistul divertismentul districtul devotamentul departamentul delegatul creștetul consecventul complotul comerciantul ciotul celtul celenteratul carnetul cantul butul bufetul baschetul baptistul banditul banchetul atletul atașamentul așteptatul așezământul asaltul aristocratul aranjamentul aoristul antecedentul agrementul aglomeratul acceleratul azbestul vuietul volantul turistul tumultul treieratul torentul tegumentul speriatul sleitul șlefuitul semănatul selecționatul schitul saprofitul puietul privilegiatul prefectul pontul pesmetul pansamentul păcălitul număratul meteoritul lărgitul laminatul întreținutul intendentul intelectul infanteristul incultul inculpatul granitul gotul freamătul fecundatul extremistul extractul experimentul ducatul diluatul diabetul detașamentul despotul deficitul cvartetul cupletul cugetul cosmonautul copistul contrapunctul contingentul consimțământul confortul colonistul coeficientul closetul cineastul chitul cârnatul călcatul brunetul botanistul bâtul astronautul asfințitul ascetul argatul antrenamentul amentul aiuritul aerostatul acrobatul absorbantul absolventul versetul valetul umbletul tunetul tributul treacătul transplantul tanantul sindicatul șervetul resortul referatul rectul râtul presăratul postamentul pieptănatul pedantul patriotul păscutul parapetul organistul nitratul muiatul motetul măritatul lacătul labirintul învârtitul înhămatul impertinentul iezuitul idiotul halatul gânditul fotul folcloristul fanariotul expresionistul emigratul dizolvantul destrăbălatul dementul decolorantul cumpătul croatul crăpatul corsetul copiatul complimentul chistul centul căscatul capotul campionatul bustul brevetul biochimistul autul artizanatul arnăutul arboretul aportul amărâtul amanetul alienatul albitul afemeiatul abonatul zornăitul zâmbetul ursitul ultrasunetul tranzitul tibetul terasamentul șutul suplimentul stigmatul startul stabilimentul spurcatul simbolistul șiitul răsunetul randamentul rahatul psaltul protectoratul postulatul piemontul pamfletul oportunistul naționalistul mușcatul morăritul lubrifiantul literatul lignitul lestul legământul lătratul jupuitul jefuitul infiltratul imperialistul impactul hidratul harnașamentul fumatul frecatul fotografiatul formalistul filatul desertul defunctul decupatul debutul cumnatul comandamentul clocotul chilotul cantonamentul calcitul bitul birtul balotul avertismentul asistentul argonautul alpinistul adjunctul abonamentul zumzetul zăngănitul vagonetul urcatul umblatul teroristul temutul stropitul spânzuratul situl șezutul semnificatul scenaristul scămoșatul robinetul reclamantul recensământul ramolismentul răcitul proxenetul prășitul pavatul pășunatul ortul omoplatul numerotatul montul monopolistul modernistul menajamentul mamutul majoratul libretul inconvenientul impresionistul împrejmuitul hohotul ghemuitul getul geamătul farmacistul falitul fagotul emigrantul deznodământul desantul dentistul considerentul clasamentul chiotul căratul cameristul călitul birocratul bazaltul bâzâitul bătătoritul bărbieritul avortul astupatul argăsitul andezitul anahoretul amuzamentul aliniamentul acontul acetatul zigotul zaharatul vaietul unguentul udatul trustul tractul tapetul suprarealistul sunnitul șuieratul substitutul structuralistul sortatul sonetul scuturatul scăldatul reformistul recrutul rătăcitul proletariatul pretendentul practicantul pocnetul pliantul pivotul pichetul păsatul parvenitul otrăvitul organitul obsedatul nitul nesătul nemâncatul menuetul mărgăritul liftul leninistul legănatul latinistul juratul înțărcatul înstrăinatul înseratul ingratul încolțitul iluministul iertatul iconoclastul hoitul ghiontul ghicitul fotbalistul foșnetul figurantul electroizolantul dualistul doctoratul distilatul depănatul deliberatul dărăcitul cruciatul contractantul comitatul colonialistul cocoșatul clarinetul clăditul capitul cabaretul brocartul bocetul bobotul bismutul bigotul bazinetul bastimentul automobilistul autocratul apretul anatomistul anarhistul agatul afrontul adventistul aderentul activistul acaretul zenitul zbieretul zbârnâitul văruitul urletul surogatul subprefectul știftul semitul secretariatul scopitul sceleratul scărmănatul rulmentul recurentul rasistul răposatul protagonistul prădatul politeistul pățitul păstoritul
Sus

Definiții din DEX:

DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepți, -te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s. n. (E) prep. A. Adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ◊ Linie dreaptă (și substantivat, f.) = linie care unește două puncte din spațiu pe drumul cel mai scurt. Unghi drept = unghi format de două drepte perpendiculare una pe alta. Prismă dreaptă = prismă cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ♦ Fig. (Despre privire) Care este fără ascunzișuri; deschis, direct. ♦ (Despre haine) Care are o croială simplă, fără cute, clini etc. 2. (Despre lucruri, ființe, părți ale lor etc.) Care are o poziție verticală (față de un punct de reper). Zid, perete drept. Om drept ca lumânarea. ◊ Expr. A se ține drept = a avea o poziție perfect verticală. (Mil.) A lua (sau a sta, a se ține în) poziția de drepți = a lua (sau a sta, a se ține în) poziție perfect verticală, stând nemișcat. (Cu valoare de interjecție) Drepți! formulă de comandă militară pentru luarea poziției de drepți. (Adverbial) A călca drept = a avea o purtare bună, cinstită. A sta drept = a avea o atitudine de neclintit, a fi dârz, curajos. ♦ (Despre terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) Aproape vertical; abrupt, povârnit. ♦ (Despre litere; adesea substantivat, f.) Care are tăietura verticală. 3. Care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); orizontal; plan, neted. Câmpie dreaptă. 4. (În sintagma) Complement drept = complement direct, v. direct. II. Fig. 1. (Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; întemeiat, just, cinstit, bun. ◊ Parte dreaptă = parte care se cuvine în mod legal fiecăruia la o împărțeală. Luptă dreaptă = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii și fără ajutor străin. ◊ Loc. adv. Cu drept cuvânt = pe bună dreptate, în mod întemeiat. ♦ (Adverbial) În conformitate cu dreptatea, just; în conformitate cu adevărul, adevărat; corect. ◊ Expr. Ce-i drept = într-adevăr, cu adevărat. Ce-i drept e drept, se spune pentru a recunoaște un adevăr incontestabil. Drept că... = adevărat că... A spune drept = a spune adevărul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = în realitate, de fapt. 2. (Despre oameni) Care trăiește și lucrează conform dreptății, adevărului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ♦ (În limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. ◊ Expr. (Substantivat) A se odihni cu drepții = a fi mort. ◊ Compus: (adesea substantivat) drept-credincios = care face parte din Biserica creștină ortodoxă; bun creștin. 3. (Reg.; despre bunuri materiale) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare. 4. (Pop.; despre rude) Care este legat de cineva prin legături directe, de sânge; adevărat, bun. B. Adj. (În opoziție cu stâng) 1. (Despre organe ale corpului) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima. ◊ Expr. A fi mâna dreaptă a cuiva sau brațul drept al cuiva = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ♦ (Substantivat, f. sg. art.) Mâna dreaptă. ♦ (Substantivat, m. sg. art.) Piciorul drept. 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru) Aripa dreaptă a clădirii. ◊ (Substantivat; în locuțiuni) Din dreapta. În dreapta. La (sau spre) dreapta. ◊ Expr. (Substantivat) În dreapta și în stânga sau de-a dreapta și de-a stânga = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni. A ține dreapta = a merge pe partea dreaptă a unui drum. 3. (Substantivat, f. art.; în viața politică) Grupare politică adeptă și susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale. ◊ Loc. adj. De dreapta = conservator. C. Adv. 1. (Urmat de determinări locale, indică direcția) În linie dreaptă, fără ocol; direct. Merge drept la birou. ◊ De-a dreptul = fără a se abate din drum, fără înconjur; în mod direct, nemijlocit; chiar. ◊ Loc. prep. (Substantivat) În dreptul... = în fața..., față în față cu... Prin dreptul = prin fața..., pe dinaintea... Din dreptul... = din fața..., de dinaintea... 2. (Urmat de determinări locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. A ajuns drept la timp. D. S. n. 1. Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat. Drept penal. 2. Știință sau disciplină care studiază dreptul (D 1). 3. Putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. ◊ Loc. adv. De drept = conform legii, în mod legitim, firesc. 4. Răsplată, retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. E. Prep. 1. (Introduce un complement indirect) În loc de..., în calitate de..., ca. Drept cine mă iei? ◊ Drept care... = prin urmare, în concluzie, deci, așadar. 2. (Reg.; introduce un complement circumstanțial de loc) Alături de..., lângă; în dreptul... ◊ Expr. A i se pune soarele drept în inimă = a i se face foame. 3. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru, ca. Drept încercare s-a folosit de un clește. [Var.: (înv. și reg.) dirépt, -eáptă adj.] – Lat. directus (cu unele sensuri după fr. droit).

DREP//T1 dreáptă (~ţi, ~te) 1) (în opoziţie cu strâmb) Care uneşte un punct cu altul fără devieri sau ocoluri; care nu se abate nici în stânga, nici în dreapta; direct. Linie dreaptă. Drum ~. ♢ Unghi ~ unghi format din două drepte perpendiculare. 2) (despre obiecte, fiinţe sau părţi ale lor) Care are o poziţie verticală, fără înclinaţii. Copac ~. ♢ Drepţi! comandă care cere pozitia verticală şi neclintită a corpului. 3) Care nu este îndoit. 4) (despre pante, povârnişuri) Care are un unghi de înclinaţie foarte mare. 5) (despre întinderi de teren) Care nu are ridicături sau adâncituri; neted. Câmp ~. 6) fig. Care este în concordanţă cu realitatea şi adevărul; just. Judecată dreaptă. ♢ Luptă dreaptă luptă cu puterile proprii, nefolosind arme şi vicleşuguri. Pe ~ cuvânt pe bună dreptate. 7) fig. (despre persoane) Care acţionează în conformitate cu adevărul; adevărat; just. 8) reg. (despre relaţiile de rudenie) Care este de prima treaptă; cu legătură de sânge; bun. Tată ~. Soră dreaptă. 9) (în opoziţie cu stâng) Care este situat în partea corpului opusă celei unde se află inima. Mâna dreaptă. Piciorul ~. ♢ În dreapta şi în stânga a) în ambele părţi; b) în toate părţile. A ţine dreapta a merge pe partea dreaptă a drumului. /<lat. directus

DREPT2 adv. 1) Fără înconjur; direct. A merge ~ înainte. 2) În conformitate cu adevărul; adevărat; just; cinstit. A spune ~. /<lat. directus

DREPT3 prep. 1) (exprimă un raport, spaţial) În faţă; alături de. 2) (exprimă un raport final) Pentru; ca. Este întrebuinţat drept obiect de studiu. 3) (exprimă un raport de suplinire) Ca; în calitate de; în loc de. A slujit drept notar. ♢ Drept care aşa dar; prin urmare; deci. /<lat. directus

DREPT4 ~uri n. 1) Ceea ce este conform cu legile raţiunii, cu legalitatea socială, cu tradiţiile etc.; dreptate. L-a acuzat fără ~. 2) Capacitate de a face sau de a nu face ceva. ~uri şi datorii. 3): ~urile omului totalitate a principiilor şi prevederilor general admise pentru realizarea personalităţii umane. /<lat. directus

DREPT5 n. 1) Ştiinţă care studiază regulile şi legile convieţuirii în societate. Studiază ~ul. 2) Totalitate a regulilor şi normelor care reglementează relaţiile într-o societate. 3) Corp de legi. ~ul roman. /<lat. directus

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

DREPT adj., adv., s., prep. I. 1. adj. v. direct. 2. adv. aţă, v. direct. 3. adj. (livr.) rectiliniu, (pop.) oblu. (Dungă, linie dreaptă.) 4. adj. v. vertical. 5. adj. v. erect. 6. adj. v. abrupt. 7. adv. perpendicular, vertical, (înv.) prost. (Muntele se înălţa drept înaintea noastră.) 8. adj. neaplecat. (Cu spinarea dreaptă.) 9. adj. v. ţeapăn. 10. adv. v. ţeapăn. 11. adj. neted, plan, plat, şes, (pop.) oblu, (reg.) şesos, (Olt. şi Ban.) polejnic, (înv.) tins, tocmai, (fig.) ras, şters. (O întinsă suprafaţă dreaptă; un loc drept.) II. 1. adj. imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (înv.) nefăţărit. (Om drept.) 2. adj. v. adevărat. 3. adv. adevărat, just. (A vorbit drept.) 4. adj. echitabil, just. (Decizie dreaptă.) 5. adv. just, corect. (O concluzie dreaptă.) 6. adj. v. îndreptăţit. 7. adv. chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (pop.) oblu, taman, (înv. şi reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (înv., în Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (Îl nimereşte drept în frunte; cade drept pe el; a venit drept la ora convenită.) III. s. 1. jurisprudenţă, (înv. şi pop.) legile (pl. art.), (înv.) drit. (Învaţă dreptul.) 2. v. calitate. 3. v. împuternicire. 4. v. privilegiu. 5. (JUR.) drept de preferinţă = prioritate; drept de reproducere = (englezism) copyright. IV. 1. adv. ca. (Socoteşte-te drept absent.) 2. prep. v. de. 3. v. ca.

DREPT prep. v. lângă.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.026s