Cuvinte care rimează cu "disloci":

Sus

Rime de gradul 1:

transloci

Sus

Rime de gradul 2:

mijloci cloci aloci mormoloci floci întroloci ventriloci descloci răscloci

Sus

Rime de gradul 3:

Sus

Rime de gradul 4:

puternici seci munci sălbatici mici reci daci turci metalici mănânci medici ci adânci cinci cerci nici antici greci porci caracteristici ciuperci politici franci nimici saci copaci domestici săraci calci păci cronici armonici draci vaci zăpăci răsuci taci aici cruci voinici butuci oblici vrednici porunci storci atunci veșnici pici cuci suci ghici rătăci răci pitici nuci raci obraznici opaci dibaci colaci beci meci încalci calici năuci temeinici brânci bici statornici berbeci buci zadarnici teci papuci împuternici ucenici arici purici pustnici veci maci deci fățarnici tăbăci gândaci măscărici harnici strașnici sărăci luci prunci stârci încolăci netrebnici stâlci stângaci îndărătnici îndeletnici zgârci nemernici străluci mitici muci ferici pipernici năluci buimăci haiduci șipci pisici licurici odagaci pitulici lipici sugaci baci șepci schimnici silnici vornici terci chirci cazaci bulbuci zădărnici aci crăci amici îndulci braci tălmăci gonaci căci burlaci prolifici zbârci clăbuci craci bălăci corci încâlci araci basci bezmetici clici tabaci smuci bocanci buimaci douăzeci dărăci petici chici scânci surguci sufleci sagaci peltici slugarnici răscruci ispravnici prici năprasnici paharnici vălătuci oftici slovaci călci trăgaci spălăci neferici iberici închirci bătuci îmbrânci bâlci duhovnici hălci doici cotcodăci gnostici uluci fugaci galici cârpaci ici tălmaci vraci zbici împletici zburătăci leuci învălătuci brotaci pricolici obrăznici dezmetici ghiveci pitaci scofâlci sălbătici fâstâci rodnici țurci vinci arnici volnici cinzeci îndrăci cincizeci sici prepeleci cornaci clocotici bumbăci covaci judeci arăci hotărnici haraci calmuci ortaci zgârieci azteci spurcaci conci hăbăuci tuci pitpalaci buluci descâlci răstălmăci pogonici pontici patruzeci treizeci chirpici slavici sponci prisăci tărbăci burlăci brici robaci cârmaci papagalici slugărnici vârcolaci tăbârci bărnaci descolăci doftorici dedulci serici pogăci hăbuci opăci alivenci clenci turlaci buieci țarevici pilaci sandvici danci mălurici păcălici nevolnici conăci novaci isprăvnici învrednici alici fățărnici cârpăci puci cordenci potici dumesnici plici șeici tremurici dibăci parameci colăci fistici copeici martaci înzeci șaizeci prichici cosaci nimicnici șorici lainici înveșnici spârci pravilnici știrici dezrăsuci bulci restatornici înfurci cipici hotarnici cherci opintici nouăzeci țuci vinărici încruci osci împungaci punci turlăci huci șaptezeci dădăci încinci râci învoinici trenci foarfeci gârbaci cioareci smeci târlici optzeci lăinici încolătăci mâncărici scheci răzbici ortăci gârlici pândaci dăscălici hărnici ohabnici mâlci presocratici rascolnici mustăci trinci soharici clinci berneveci retălmăci corneci strășnici arcaci teglici frânci megarici mânaci dreptaci luptaci brânaci descalci morisci hâci dichici gaci ghibirdici boraci șleahtici tăblăci astrăgaci palici gâdilici hăci cozondraci cetnici canci păpici sforaci ragaci daiaci hareci renci areci

Sus

Definiții din DEX:

DISLOCÁ, dislóc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) mișca din locul unde se afla, a (se) deplasa, a (se) desprinde (din întregul din care face parte). ♦ Refl. (Despre straturi geologice) A-și modifica poziția inițială (orizontală). ♦ Tranz. și refl. (Med.) A (se) deplasa (un os sau un membru) din articulații. ♦ Tranz. A deplasa trupele dintr-un loc în altul, a le schimba dintr-o garnizoană în alta. ♦ Tranz. A separa doi termeni ai unui grup sintactic prin introducerea între ei a unui cuvânt sau a mai multor cuvinte. – Din fr. disloquer, lat. dislocare.

A DISLOCÁ dislóc tranz. 1) A face să se disloce. 2) (trupe) A muta din locul de staţionare. 3) lingv. (termeni ai unei construcţii sintactice) A separa prin intercalarea altor elemente. 4) (nave) A repartiza în porturi sau în baze maritime speciale. /<fr. disloquer, lat. dislocare

A SE DISLOCÁ mă dislóc intranz. 1) A se mişca din loc. 2) (despre oase sau membre) A ieşi din articulaţie; a se dezarticula; a se luxa; a se scrânti. 3) (despre straturi geologice) A-şi schimba poziţia iniţială (sub acţiunea mişcărilor tectonice); a se deplasa; a aluneca. /<fr. disloquer, lat. dislocare

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

DISLOCÁ vb. 1. a (se) desprinde. (S-a ~ o bucată de stâncă.) 2. v. luxa. 3. (FIZ.) a dezlocui. (~ un lichid.) 4. v. strămuta.

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)