Cuvinte care rimează cu coti; rime cu coti
Filtrează după: Gradul rimei   Număr de silabe   Parte de vorbire


Mergi la: definiții DEX și sinonime

Cuvinte care rimează cu "coti": (vezi și coți)

Sus

Rime de gradul 2:

socoti nesocoti clocoti picoti chicoti cârcoti moșcoti
Sus

Rime de gradul 3:

roti ocroti șușoti forfoti piroti șopoti boboti roboti hohoti ropoti tropoti chioti zopoti îngloti țipoti mihoti loloti coroti
Sus

Rime de gradul 4:

românești miști ești lungești micești ști grecești guști proști privești pești domnești citi plăti cinsti pregăti aminti paști bărbătești bănești puști liniști povesti prosti oști povești ivești împleti găti rosti neliniști albești vesti caști adăposti pluti prevesti turti pofti sminti muști învârti îndrăgosti pățești căști răzvrăti golești șopti unelti moldovenești scuti necinsti contești izbuti amărăști negrești pitești cleveti vești clăti ciocănești ținti propti cotești cești piti cosești năpusti converti scrânti răsti onești porcești obști trânti ispiti făurești starosti învesti perverti tanti investi țigănești bălăbănești răsplăti piști aținti ăști anoști pungești sorti boțești cernești ruginești chiti pleoști speti țuști clinti posti feti cârti opinti bolti tăști ghionti travesti păști popești opreliști oltenești despleti frățești ciomăgești reaminti cănești nunti fetești îmblăti staniști iuști priponești ciunti drăgosti obrinti înghionti învești chifti coșești romanești blești prociti musti crăiești borti inverti huști păunești văcărești sfeti fuști oțeti anabaptiști răpști murgești interverti plăști lehămeti agesti stărosti ciocârti morești zărăsti cafti hârsești zăsti dezmiriști anosti reciti rătuti zăleti pocâlti graffiti însuti movilești basiști reconverti hăști hăti clefeti iepurești bălti tiști pachești morărești crețești haiti penalti răsciti ralanti repovesti bonti confeti pomosti prești răsști reinvesti hărhăti comati țâști heliaști câști rudiști hârști vârști țâști-bâști
Sus

Definiții din DEX:

CÓT, (I 1) coate și (I 2, 3, 4) coturi, s. n., (II) coți, s. m. I. S. n. 1. (Anat.; la om) Partea exterioară a articulației dintre humerus și cubitus, care unește brațul cu antebrațul. ◊ Loc. adv. Cot la cot = alături; împreună. ◊ Expr. A da din coate = a) a-și face loc împingând pe alții; b) a lupta (fără scrupule) pentru a ieși dintr-o încurcătură, pentru a obține o situație. A lega cot la cot = a lega (pe cineva) cu mâinile la spate (alături de altul). A-și da coate (sau cu cotul) = a-și face semne (cu cotul); a coti (2). A băga mâinile până-n (sau până la) coate = a fura mult și fără jenă. (Fam.) A-i arăta (sau a-i întoarce) cuiva cotul = a refuza pe cineva în mod batjocoritor; a nu lua în seamă, a trata cu indiferență. Mă doare-n cot! = puțin îmi pasă! ♦ Compus: coate-goale s. m. invar. = (depr.) om sărac. ♦ Parte a mânecii care acoperă cotul (I 1). ♦ (La cal) Parte ieșită în afara articulației de la mijlocul picioarelor de dinapoi. 2. Loc, porțiune unde un drum, o vale etc. își schimbă brusc direcția; cotitură, întorsătură. ♦ Meandră (a unei ape curgătoare). 3. Tub curbat în forma unui arc de cerc, folosit pentru a face legătura între două conducte cu direcții diferite. 4. (Reg.) Colț, unghi, ungher. II. S. m. Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 0,664 metri (în Muntenia) sau cu 0,637 metri (în Moldova), care reprezenta distanța de la cot (I 1) până la încheietura palmei; p. ext. măsură considerată, subiectiv, mare sau mică, după împrejurări. ◊ Expr. A scoate (sau a-i ieși cuiva) limba de-un cot, se zice când cineva face un efort (fizic) peste măsură de mare. ♦ Bucată de material textil măsurată cu această unitate de măsură. ♦ (Reg.) Vergea de lemn sau de metal pentru măsurarea lungimii. – Lat. cubitus.

COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcția, a face un cot (I 2); (despre ființe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A îndrepta în altă direcție. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul (I 1) pentru a-și face loc. ♦ Refl. recipr. A-și face semn (reciproc) cu cotul. – Din cot.

COT3 coţi m. înv. Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu aproximativ 60 cm. ♢ A scoate limba de-un ~ a) a se sufoca de oboseală; b) a depune eforturi ce depăşesc propriile puteri. /<lat. cubitus

A COT//Í ~ésc 1. intranz. 1) (despre ape curgătoare, drumuri etc.) A face un cot; a lua altă direcţie. 2) (despre fiinţe sau vehicule) A-şi schimba direcţia iniţială, luând-o într-o parte; a face o cotitură; a întoarce; a cârni. 2. tranz. 1) A îndrepta în altă direcţie. 2) (persoane) A conduce pe un drum cu multe cotituri. 3) rar A înghionti cu cotul pentru a-şi face loc. /Din cot

A SE COT//Í mă ~ésc intranz. rar A-şi face semn (concomitent) cu cotul. /Din cot

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Sus

Sinonime:

COT s. I. 1. v. cotitură. 2. v. meandru. II. (prin Transilv.) şing. (Un ~ de pânză.)

COTÍ vb. 1. a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (pop.) a cârni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a şovăi. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua, a merge. (O ~ la stânga.)

» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)
Sus

Cuvinte vecine:

0.009s