Filtrează după:
Gradul rimei
Număr de silabe
Parte de vorbire
Mergi la: definiții DEX și sinonime
Cuvinte care rimează cu "ai": (vezi și ăi)
SusRime de gradul 4:
erai
stai
sărai
tai
masai
numai
bazai
căpătai
cai
casai
lai
negai
pupai
parai
pușcai
pai
suflai
tocai
turnai
călcai
durai
cărai
băgai
crai
trai
citai
mascai
barai
pătai
scai
pipai
listai
grai
cutai
întretai
țipai
ceai
buhai
mălai
bălai
târai
întocmai
hai
pârai
rai
tocmai
alai
susai
budai
tramvai
cotai
garai
mucegai
pasai
nai
evantai
bai
borai
plai
huleai
hurducai
vai
forai
spumegai
bucălai
calai
cambrai
polițai
vătrai
guturai
gafai
samurai
tărcai
havai
cazai
fișai
dințai
strai
palpai
cobai
putregai
boxai
covițai
moțai
schiai
bornai
șerlai
serai
monorai
chiorai
orbecai
scobai
plăvai
nogai
pospai
cobaltai
jărăgai
grisai
măsai
caravanserai
slai
sevai
mai
splai
miralai
corai
niscai
musai
fumegai
burhai
spirai
sclai
tulai
dihai
niznai
liștai
șai
frai
copai
ditamai
încai
ditai
scârțai
Sus
Sus
Definiții din DEX:
AI1 interj. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare.
AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai?
AI3 interj. V. hai.
AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium.
AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.
AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”) Clasa a zecea. – Lat. illum, illam.
AI interj. 1) (se foloseşte pentru a exprima durere, mirare, spaimă, necaz, ameninţare etc.). 2) fam. (se foloseşte la sfârşitul unei propoziţii interogative). /Onomat.
AL a (ai, ale) art. (se foloseşte: a) înaintea unui substantiv în genitiv sau înaintea unui pronume posesiv; b) înaintea numeralelor ordinale) Tovarăş al copilăriei mele. Al meu. Al doilea. /<lat. illum, illam
AL CÍN//CILEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cinci în ordinea numărării; care vine după al patrulea. /cinci + le + a
AL CÍNCISPREZE//CELEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincisprezece în ordinea numărării; care vine după al paisprezecelea. Ediţia a ~cea. /cincisprezece + le + a
AL CINCIZÉ//CILEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincizeci în ordinea numărării; care vine după al patruzeci şi nouălea. A ~cea zi. /cincizeci + le + a
AL DÓILEA a doua num. ord. Care acupă locul indicat de numărul doi în ordinea numărării; care vine după primul. Rândul ~. /doi + le + a
AL DÓISPREZECELEA a dóuăsprezecea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul doisprezece în ordinea numărării; care vine după al unsprezecelea. Rândul ~. /doisprezece + le + a
AL DOUĂZÉC//ILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul douăzeci în ordinea numărării; care vine după al nouăsprezecilea. [Sil. do-uă-] /douăzeci + le + a.
AL MÍILEA a mía num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o mie în ordinea numărării; care vine după al nouă sute nouăzeci şi nouălea. /mie + lea
AL MILIÁRD//ULEA a ă num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un miliard în ordinea numărării. ~ locuitor. ♢ A ă parte care constituie o parte dintr-un miliard de părţi egale. [Sil. -li-ar-] /miliard + (u)le + a
AL MILI//ÓNULEA a ~oána num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un milion în ordinea numărării. [Sil. -li-o-] /milion + (u)le + a
AL NÓU//ĂLEA a ~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouă în ordinea numărării; care vine după al optulea. Pagina a noua. ♢ A fi (sau a se crede) în ~ (sau al şaptelea) cer (a fi) în culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /nouă + le + a
AL NÓUĂSPREZEC//ELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăsprezece în ordinea numărării; care vine după al optsprezecelea. /nouăsprezece + le + a
AL NOUĂZÉC//ILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăzeci în ordinea numărării; care vine după al optzeci şi nouălea. /nouăzeci + le + a
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai?
AI3 interj. V. hai.
AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium.
AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.
AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”) Clasa a zecea. – Lat. illum, illam.
AI interj. 1) (se foloseşte pentru a exprima durere, mirare, spaimă, necaz, ameninţare etc.). 2) fam. (se foloseşte la sfârşitul unei propoziţii interogative). /Onomat.
AL a (ai, ale) art. (se foloseşte: a) înaintea unui substantiv în genitiv sau înaintea unui pronume posesiv; b) înaintea numeralelor ordinale) Tovarăş al copilăriei mele. Al meu. Al doilea. /<lat. illum, illam
AL CÍN//CILEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cinci în ordinea numărării; care vine după al patrulea. /cinci + le + a
AL CÍNCISPREZE//CELEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincisprezece în ordinea numărării; care vine după al paisprezecelea. Ediţia a ~cea. /cincisprezece + le + a
AL CINCIZÉ//CILEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincizeci în ordinea numărării; care vine după al patruzeci şi nouălea. A ~cea zi. /cincizeci + le + a
AL DÓILEA a doua num. ord. Care acupă locul indicat de numărul doi în ordinea numărării; care vine după primul. Rândul ~. /doi + le + a
AL DÓISPREZECELEA a dóuăsprezecea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul doisprezece în ordinea numărării; care vine după al unsprezecelea. Rândul ~. /doisprezece + le + a
AL DOUĂZÉC//ILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul douăzeci în ordinea numărării; care vine după al nouăsprezecilea. [Sil. do-uă-] /douăzeci + le + a.
AL MÍILEA a mía num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o mie în ordinea numărării; care vine după al nouă sute nouăzeci şi nouălea. /mie + lea
AL MILIÁRD//ULEA a ă num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un miliard în ordinea numărării. ~ locuitor. ♢ A ă parte care constituie o parte dintr-un miliard de părţi egale. [Sil. -li-ar-] /miliard + (u)le + a
AL MILI//ÓNULEA a ~oána num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un milion în ordinea numărării. [Sil. -li-o-] /milion + (u)le + a
AL NÓU//ĂLEA a ~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouă în ordinea numărării; care vine după al optulea. Pagina a noua. ♢ A fi (sau a se crede) în ~ (sau al şaptelea) cer (a fi) în culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /nouă + le + a
AL NÓUĂSPREZEC//ELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăsprezece în ordinea numărării; care vine după al optsprezecelea. /nouăsprezece + le + a
AL NOUĂZÉC//ILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăzeci în ordinea numărării; care vine după al optzeci şi nouălea. /nouăzeci + le + a
Sus
Sinonime:
AI s. (BOT.) 1. ai sălbatic (Allium ochroleucum) = (reg.) pur. 2. aiul şarpelui (Allium scorodoprasum) = (reg.) pur.
AI s. v. praz, pur, usturoi.
AVEÁ vb. 1. v. poseda. 2. a deţine, a poseda, a purta. (~ numele de ...) 3. v. căpăta. 4. v. conţine. 5. v. cântări. 6. v. compune. 7. v. deţine. 8. v. ţine. 9. v. purta. 10. a nutri, a purta. (~ cele mai bune sentimente pentru ...) 11. v. şti. 12. a exista, a fi, a se găsi. (~ cine să m-ajute.) 13. a se bucura, a dispune. (~, în sfârşit, un ceas tihnit.) 14. v. simţi. 15. v. trebui.
VREA vb. 1. v. dori. 2. v. cere. 3. v. pofti. 4. a cere, a pretinde, a voi. (Iată ce ~ eu de la voi; cât ~ pe ceas?) 5. v. consimţi. 6. v. intenţiona.
» mai multe sinonime (dictionardesinonime.ro)AI s. v. praz, pur, usturoi.
AVEÁ vb. 1. v. poseda. 2. a deţine, a poseda, a purta. (~ numele de ...) 3. v. căpăta. 4. v. conţine. 5. v. cântări. 6. v. compune. 7. v. deţine. 8. v. ţine. 9. v. purta. 10. a nutri, a purta. (~ cele mai bune sentimente pentru ...) 11. v. şti. 12. a exista, a fi, a se găsi. (~ cine să m-ajute.) 13. a se bucura, a dispune. (~, în sfârşit, un ceas tihnit.) 14. v. simţi. 15. v. trebui.
VREA vb. 1. v. dori. 2. v. cere. 3. v. pofti. 4. a cere, a pretinde, a voi. (Iată ce ~ eu de la voi; cât ~ pe ceas?) 5. v. consimţi. 6. v. intenţiona.